4,656 matches
-
discuție oțioasă și stupidă. Atitudinea Chiranei, indiferentă, vizibil. Am stat puțin; am mers la Menaru, unde nu am mers toată săptămâna pentrucă ea a fost ocupată la Hurm... și la văruit. Am găsit-o frământând un fel de clătite turcești; frământa și conversa cu aere disprețuitoare de ducesă, când vorbea de părinții Chiranei; cu o aisance de grande dame a aprins focul la soba ei; casa iar era curată ca în alți ani; a venit și Amidée, care eri a suferit
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Viena. Cum poți să mă lași fără povestirea toată a celor ce s’a întâmplat? Închipue-ți că nu am putut să prind [la telefon], nici să găsesc pe Reinert; nu știu de ce, dar aș vrea să vorbesc cu el. - Mă frământ preocupată și turbure. Asta sunt: turbure, închircită în mine ca într’o pivniță fără soare, fără umbră, fără ferestre... Tu nu te supăra pe mine din pricina acestei tristeți nostalgice. Fii bună cu tine; apără-te, ferește-te; aibi grije de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
m’a dat înapoi cu toate kilogramele câștigate la Mangalia. Cu copiii am început să mă obișnuesc, dar sunt bucuroasă când vine seara și rămân singură în biurou. Două seri m’am refugiat în pat; [n’]am adormit, m’am frământat cu insomnii și griji. Am de gând să plec miercuri la Slatina; voi sta joi și vineri și sâmbătă mă voi reîntoarce ca să fiu prezentă la întâia ședință a „Sburătorului“ care e fixată pentru 19 oct[ombrie]. Mi-a adus
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întunecos. Am sunat la întâmplare, ușa s-a deschis și în prag s-au ivit două persoane, Ghighi și Nina D., dolofană și burgheză, bine îmbrăcată și blondă din cap până-n picioare. Doamna casei - de altfel foarte drăguță cu mine - frământa pâine într-o oală, iar cel mic, firav, dar adorabil, se îndopa cu bomboane de la Nina. Mama lui are un sistem de educație minunat: îi dă [cele] 250 de gr[ame] de bomboane primite, el le mănâncă, pe urmă, cum
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Nimic! Nimic! în afară de afectuoasele urări de Anul Nou care ne-au bucurat cu atît mai mult cu cît am înțeles că va urma imediat scrisoarea mult așteptată. Dar vreau ca epistola de față să fie foarte scurtă. Problema care mă frămîntă este tot aceea legată de lupta pe care am început-o pe cont propriu. Apariția articolului cu pricina (a fiziologiei) este iminentă. Cîteva zile doar pînă să-l citim... Deocamdată nu-ți spun unde apare (cred că nu te-ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aceea examene, emoțiile cu fratele meu Vasile care dă admiterea. Liber abia după 15 iulie cînd sper să termin examenele la f[ără] f[recvență]. Deci, spuneți-ne data. Noi putem fi pregătiți imediat. În alte probleme, cele care ne frămîntă, fiindcă ne-a dat Domnul prea multă luciditate și conștiință, nu-i nimic nou. Pe 13-14 se fundează asociația scriitorilor . Să vedem ce va fi! Cred că trebuie să-ți faci documente pentru a fi primit membru. Pentru critici nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
căutat să le deschidem un orizont politic just și mai cu seamă nu am făcut cunoscut punctul de vedere al Partidului În privința naționalităților așa cum a fost expus de tov. Gheorghiu Dej. Nu am lămurit massele asupra unor probleme ce le frământă și a nu confunda partidul cu unele elemente din partid (subl.În orig.) care oricând pot foarte lesne greși. Nu am căutat ca să antrenăm la muncă massele ci ne-am mulțumit cu o Întrunire sau o ședință”. Cavalcada auto-acuzelor a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nostru Iisus Hristos ci de...Crucea Roșie! Nu știm cât succes va fi având la vremea respectivă acest demers dar opinăm că tot cei 70-80 de membri s-au Înscris primii. Dar, până atunci iată frământările oamenilor simpli: „Problema care frământă massele muncitoare evreești: cum primesc Încadrarea În cooperativele agricole, care este munca de lămurire a tov. agitatori pe această linie; cum se manifestă lupta de clasă În sânul masselor. Sa făcut apoi popularizarea alegerilor assesorilor populari; importanța Crucei Roșii ca
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de decor numai bună pentru tranzacțiile din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) organism ce s-a desființat imediat după evenimentele anului 1989. e.n. Forța de muncă Cum stăteam la acest capitol ATUNCI și cum stăm ACUM, interesantă chestiune care frământă mințile multor concetățeni contemporani. Potrivit documentului din care cităm, În 1974 se prevedea ca numărul celor Încadrați Într-o formă de muncă să crească cu 230.000 de persoane care urmau a se adăuga celorlalte milioane existente deja. Ponderea ocupațională
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
armatei noastre. La începutul războiului, în 1916, a fost din nou mobilizat în calitate de căpitan farmacist la o formațiune sanitară de pe front, de unde după un an a fost adus la Iași la spital, până la terminarea războiului, în anul 1918. După război, frământat de gândul creării unei industrii chimico-farmaceutice, vinde farmacia din Iași, în 1924, și se stabilește definitiv la București. Cu sprijinul unor prieteni, creează o nouă industrie de medicamente sub numele de Chemix, pe care o conduce cu mult profesionalism până în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
unde ne făceam rezidențiatul (eu, românca crescută la Ruginești până la 6 ani, ea, englezoaică din nordul Angliei, crescută într-o familie care a muncit din greu pentru fiecare penny). În fața unui pahar cu vin, analizăm câteva din întrebările care mă frământă: „Oare să plec? Ce se va întâmpla cu cariera mea? Mai găsesc slujbă când mă întorc? Dacă tot îmi arunc cariera pe fereastră, atunci oare nu am pierdut vremea anii ăștia? Și dacă nu plec, când am să mai am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sunt foarte mulțumită de rezultatul vizitei, abia aștept să fac o ceremonie cu Don Julio. În ciuda conversației dificile trăiesc cu impresia că, dacă va fi nevoie, vom comunica fără probleme pe alte căi decât cea verbală. Singurul lucru care mă frământă este să nu îl dezamăgesc pe Carlos și mai ales pe Guillermo dar, până la urmă, sper că ambii îmi vor înțelege decizia. Revenim la școală, îl întâlnesc pe Guillermo și îi spun ultimele noutăți, pare să nu fie prea afectat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ureche: „Unde este românca?”. După ce a trecut peste șoc, Scott i-a pus și el mâna pe umăr și i-a răspuns articulând fiecare cuvânt foarte clar: „Nu e aici. A plecat”. Găsesc răspunsul la multe din întrebările care mă frământă în povestirea lui Scott. S-ar părea că belgianca, în afară de lălăit, și-a ocupat timpul de-a lungul ceremoniei încercând să mă găsească și, într-un fel sau altul, să mă atace. Stabilim să ne întâlnim a doua zi să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
avea neșansa de a întâlni vreun tâlhar am dispărea fără urme de pe suprafața pământului și nici peștii nu ne-ar da de urmă. Privesc spre Chris care are același calm neclintit și decid să nu îi comunic gândurile care mă frământă. Oricum nu știu de unde mi-au apărut respectivele gânduri, din câte mă cunosc, în general, nu mă focusez pe partea negativă a unei situații. Suntem aici și acum, nu am ce schimba, ce sens are să-mi imaginez scenarii aberante când
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mă ajuți să fac așa cum este mai bine pentru noi toți. Dacă nu este o încumetare din parte mea, dă-mi Te rog un semn, un gând, că ceea ce fac este bine, ca să mă pot liniști.” Toata noaptea m-au frământat aceste gânduri si nu mi-am găsit liniștea. A doua zi m-am interesat cum pot ajunge la Buzău la ora anunțata. Făceam totul ca un robot. Pur și simplu nu mai puteam gândi ce trebuie sa fac. Am încercat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi, și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură...” Și eu sunt o făptură a acestui pământ. Acum mă frământam cum sa-l anunț pe soțul meu de ce am făcut, precum și pe copii. Botezul urma să fie pe 16.06.2012, la ora 17,00. În aceeași zi aveam o invitație, pe care trebuia să o onorăm, pentru a participa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în prezența lui. Mă gândeam să merg la microfon și, după ce vorbește șeful de promoție, să anunț că am și eu câte o mică atenție pentru ei, dar mă temeam de reacția soțului, căci putea fi una neplăcută. În timp ce mă frământam, a sunat telefonul și, fără să mă uit, am răspuns. Cine credeți ca era? Aud o voce suavă: “Unde sunteți, că v-am simțit lipsa?” Era sora Liliana. I-am spus în câteva cuvinte unde sunt și ce mă frământa
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
frământam, a sunat telefonul și, fără să mă uit, am răspuns. Cine credeți ca era? Aud o voce suavă: “Unde sunteți, că v-am simțit lipsa?” Era sora Liliana. I-am spus în câteva cuvinte unde sunt și ce mă frământa și mi-a zis: Ne rugăm pentru dv.!” Doamne, Tu nu ne abandonezi când vrem să facem o faptă bună, am zis eu, și am simțit cum mi se luminează mintea și mi-a venit ideea salvatoare. O să merg în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
atentă la ce se discuta despre el și fostul lui prieten. La un moment dat era gata să intervină , dar auzind cât de bine îl apără Iosub de aceste acuzații neadevărate, și-a văzut în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci numai câteva oi , Costache și Maria se frământau cum ar putea săși întregească gospodăria, pe care considerau că acum ajunsese pe cea mai de jos treaptă. − Hai să vindem oile, Costache, să dăm și pielea calului și să cumpărăm două junci. Le-om învăța cu încetul să tragă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Rujana ar pune-o pe dreapta la jug, adică de brazdă iar cealaltă în stânga, de către om. Dar stăpânul se lăsa greu, s-au mai tocmit dar stăpânul Floricăi nu lăsa din preț nici în ruptul capului . Văzându-i cât se frământă și mai ales cât suflet punea Maria ca să-l convingă, un om necunoscut intră în vorbă spunând: − Oameni buni, nu vă cunosc nici pe unul dar văd cât se frământă această femeie și dorește din tot sufletul să cumpere această
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din preț nici în ruptul capului . Văzându-i cât se frământă și mai ales cât suflet punea Maria ca să-l convingă, un om necunoscut intră în vorbă spunând: − Oameni buni, nu vă cunosc nici pe unul dar văd cât se frământă această femeie și dorește din tot sufletul să cumpere această junică . Vreau să vă dau o mână de ajutor. Cât vă mai trebuie? O sută de lei? Hai că vi-i împrumut eu, mi-i dați înapoi când vin pe la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai pleșuvă a celui care era tovarășul ei de viață; − Nu...Ce-i? Ce este, Ileană? S-a întâmplat ceva? − Nu, Toadere, nu s-a întâmplat nimic. Te-am întrebat dacă mai dormi, am și eu niște gânduri ce mă frământă și aș vrea să ți le spun și ție; Ce gânduri ai, măi fimee, cu noaptea în cap? − Apăi, Toadere, omule dragă, mă gândesc și eu la soră-mea Maria de la Pungești. Este tare necăjită și nu știu cum am face ca să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marie? Bună ziua! ] − Acasă-s, Ileană, după cum vezi; ai mai venit la mine sau ești numai în trecere? − Ba am venit anume, nu urc dealul mai departe, vreau să văd ce mai faci și ce mai gândești, că te văd mai frământată de gânduri; − Ei, cumnată dragă, nu am eu de ce să mă frământ? Că n-am găsit răspunsuri la multe nedumeriri și întrebări, care mi le pun tot eu; − Haide, cumnată, descarcă-ți sufletul, poate găsim amândouă deslușiri la ce te
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
sau ești numai în trecere? − Ba am venit anume, nu urc dealul mai departe, vreau să văd ce mai faci și ce mai gândești, că te văd mai frământată de gânduri; − Ei, cumnată dragă, nu am eu de ce să mă frământ? Că n-am găsit răspunsuri la multe nedumeriri și întrebări, care mi le pun tot eu; − Haide, cumnată, descarcă-ți sufletul, poate găsim amândouă deslușiri la ce te frământă; − Apăi mata, cumnată Ileană, ai timp să asculți spusele mele? Că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]