4,485 matches
-
ouă, 350 g zahăr, 100 g nucă prăjită, o fiolă de esență de vanilie, 100 g alune prăjite, 100 g suc de fructe sau 3 linguri de ness și puțină sare. Se bat albușurile spumă și se amestecă cu gălbenușurile frecate cu zahărul și vanilia. Adăugăm frișca, după care împărțim compoziția în trei vase: într-unul punem nuca, într-unul punem alunele, iar în cel de-al treilea punem ness sau suc de fructe. Dăm vasele la înghețat timp de o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi servim pe farfurie câte o lingură de fiecare culoare. La final, decorăm cu frunzulițe de mentă. ÎNGHEȚATĂ DE CĂPȘUNI 1 kg frișcă, 500 g zahăr, 10 ouă, 500 g căpșuni și 2 plicuri de zahăr vanilat. Batem albușurile spumă, frecăm gălbenușurile cu zahăr, zdrobim căpșunile, apoi le amestecăm toate la un loc și le punem la înghețat timp de o oră. Se servește decorată cu căpșuni puse deasupra. ÎNGHEȚATĂ DE PORTOCALE Se dă pe răzătoare cu tot cu coajă o portocală și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cu zahăr, zdrobim căpșunile, apoi le amestecăm toate la un loc și le punem la înghețat timp de o oră. Se servește decorată cu căpșuni puse deasupra. ÎNGHEȚATĂ DE PORTOCALE Se dă pe răzătoare cu tot cu coajă o portocală și se freacă cu 10 linguri de zahăr pudră, până se topește, apoi se adaugă 4-5 linguri de smântână și 250 g frișcă, apoi se dă la înghețat. ÎNGHETATA DE VANILIE (1) 1 l de lapte, ½ de baton de vanilie sau zahăr vanilat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
1) 1 l de lapte, ½ de baton de vanilie sau zahăr vanilat, 200 g zahăr, 50 g zeamil sau budincă și 3ouă. Se pune laptele la fiert cu vanilia, după care se adaugă zeamilul dizolvat la rece. Între timp, se freacă ouăle cu zahărul și se pun peste lapte la fiert, amestecând mereu timp de 5 minute, la foc mic. La final, se trece totul prin sită și se pune la înghețat. ÎNGHEȚATĂ DE VANILIE (2) 1 kg frișcă, 100 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prin sită și se pune la înghețat. ÎNGHEȚATĂ DE VANILIE (2) 1 kg frișcă, 100 g lapte praf, 10 ouă, 400 g zahăr și o fiolă de esență de vanilie. Batem frișca cu puțină sare, până se întărește smântâna, apoi frecăm gălbenușurile cu zahăr, vanilie și lapte, batem albușurile spumă tare, după care amestecăm cele trei creme. Punem în cremă câteva fructe confiate și dăm la congelator timp de o oră. Se servește decorată cu frișcă pe deasupra. ÎNGHEȚATĂ PENTRU DIABETICI 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pune compoziția de pișcoturi și se nivelează. Se dă la frigider timp de o oră, să se întărească; între timp, se curăță zmeura, se spală lămâia cu apă fierbinte și se șterge. Se rade coaja și se stoarce sucul, se freacă brânza de vaci cu zahăr, suc și coaja de lămâie, se bate frișca și se adaugă în brânză, iar la urmă, punem zmeura. Crema se așează în formă peste blatul de pișcoturi, se nivelează și se dă la congelator timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de alcool. LICHIOR DE OUA 250 g alcool, 4 gălbenușuri, 500 g zahăr, 500 ml lapte și un baton de vanilie. Laptele se pune la fiert cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin albicioase. După ce s-a răcit laptele, îl punem peste ouă câte puțin, ca la maioneză, frecând continuu. La urmă, se pune spirtul, învârtim puțin, apoi turnăm în sticlă și dăm la rece. Se poate păstra un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vanilie. Laptele se pune la fiert cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin albicioase. După ce s-a răcit laptele, îl punem peste ouă câte puțin, ca la maioneză, frecând continuu. La urmă, se pune spirtul, învârtim puțin, apoi turnăm în sticlă și dăm la rece. Se poate păstra un an fără degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
întâi înmuiată în suc sau zeamă rece timp de o jumătate de oră până la o oră, apoi încălzită pe baie de aburi și după aceea o folosim unde ne trebuie; * crema de unt va fi mai fină și pufoasă dacă frecăm untul cu sirop de zahăr; * torturile cu foietaj din blat și umplute cu cremă sunt mai gustoase dacă le lăsăm să stea zece până la douăsprezece ore să se pătrundă; * nucile și alunele sunt mai gustoase dacă înainte de folosire le prăjim
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
așa, stând pe scaun. Îmi aduc aminte că Chiorpec, cel care l-a denunțat la Securitate pe șeful lui, Mosanc, stătea pe scaun și a lăsat capul în jos, să moară și nu alta! L-am luat și l-am frecat și a fost readus în simțiri. Din lipsă de aer foarte mulți cădeau. Miluță Iacomi, despre care v-am spus, ne-a cântat la Penitenciarul Iași din "Voievodul Țiganilor": "Am fost și eu odată un nemeș de soi,/ Umblam cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ț.: Altă dată, când cu Ștefan Vasile încărcam bacul cu niște grinzi de lemn, și-a prins blacheul într-un șurub de pe coverta bacului și m-a împins în Dunăre, pe care veneau niște sloiuri de gheață uriașe care se frecau unele de altele. Dacă eram prins între două sloiuri eram decapitat pe loc, mă tăiau în două. Nebunii ăia din escortă fugeau cu automatele pe mal ca să nu evadez, că în mintea lor era că aș fi vrut să evadez
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu, fiind tânăr și cu putere în mine, mi-am mai revenit. Noi n-am avut unde să ne culcăm, că erau alții care dormeau în paturi. Am stat pe o bancă acolo. Cum stăteau pe bancă, oamenii s-au frecat de perete încât peretele acela era lustruit. Și mi-am zis eu așa: "ăleeeiiii, ne ține aici până când ne omoară! Uite, alții au fost și au lustruit peretele!" La prânz, ne-au adus mâncare, niște borș făcut cu uger de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
murit. Era cu un an mai mare decât sora mea, s-a îndrăgostit de tata și s-au căsătorit 2. C. I.: Tatăl dumneavoastră n-a avut de suferit de pe urma comuniștilor? D. B.: Nu. A murit în 1958. L-au mai frecat cred că și pe el, dar nu a fost închis. C. I.: Dar din armată a fost dat afară? D. B.: Da, bineînțeles! Laolaltă cu toți cei care luptaseră pe front. C. I.: Să continuăm cu datele biografice. D. B.: Sunt născut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el l-au mutat la drept comun. Dreptul comun era în partea cealaltă a penitenciarului, dincolo de gardul despărțitor. Aici la deținuții politici știți ce făcea Guzgă? Ne scotea și ne punea...., ne dădea câte o cărămidă și ne punea să frecăm cărămizile acelea de ne făceam roșii, și ăla stătea în turelă cu automatul: "Freacă, freacă, că trag în tine!" Sau frecai cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
penitenciarului, dincolo de gardul despărțitor. Aici la deținuții politici știți ce făcea Guzgă? Ne scotea și ne punea...., ne dădea câte o cărămidă și ne punea să frecăm cărămizile acelea de ne făceam roșii, și ăla stătea în turelă cu automatul: "Freacă, freacă, că trag în tine!" Sau frecai cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am ce spune, domnule: foame, frig, frică și muncă. C. I.: Și bătaie și umilințe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dincolo de gardul despărțitor. Aici la deținuții politici știți ce făcea Guzgă? Ne scotea și ne punea...., ne dădea câte o cărămidă și ne punea să frecăm cărămizile acelea de ne făceam roșii, și ăla stătea în turelă cu automatul: "Freacă, freacă, că trag în tine!" Sau frecai cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am ce spune, domnule: foame, frig, frică și muncă. C. I.: Și bătaie și umilințe! Păcat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politici știți ce făcea Guzgă? Ne scotea și ne punea...., ne dădea câte o cărămidă și ne punea să frecăm cărămizile acelea de ne făceam roșii, și ăla stătea în turelă cu automatul: "Freacă, freacă, că trag în tine!" Sau frecai cărămida pe aleea de cărămidă, ca să devină roșie, să aibă pe unde trece sergentul sau... Practic nu mai am ce spune, domnule: foame, frig, frică și muncă. C. I.: Și bătaie și umilințe! Păcat că nu mai vreți să vă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la frecat menta în cafeneaua universitară, la făcut autostopul pe Internet și la plimbat cu clovni prin Köln. Salutări din vacanță (varianta mixată)! Deutsche Dharma De fiecare dată când încep să mă trăsnească trăirile Zen, îmi dau seama că am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori diferite din roadele neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean, și caș și ouă coapte în spuză. Toate vasele erau de pământ. Apoi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că unele triburi aborigene din Australia de Nord își frecau pielea pentru a aduna transpirația cu care să acopere trupul oaspetelui, exemplu admirabil, după mine, a unei primiri care face să cadă barierele străinului pentru integrarea lui în sfera proprie. Corpul celuilalt nu mai este un element exterior, atingerea cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Minotaurul în inima labirintului. Zeii sunt obosiți. - Să revenim la această oboseală care pare să invadeze ființele din roman ca în vreun castel de Frumoasă din Pădure adormită.580 Asistenții sunt cuprinși de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devenit nebuloase, echilibrul mintal s-a redus tot mai mult, auzul și văzul s-au Încețoșat, iar starea de agresivitate generală s-a schimbat treptat cu o stare de somnolență. Membrele superioare și-au păstrat Încă vitalitatea, unii și-au frecat obrajii pentru a se trezi, dar membrele inferioare s-au Înmuiat, nemaifiind În stare să susțină corpul. Oameni care nu se cunoșteau Înainte au devenit apropiați. Cu mișcări lente, amintind de ceara care se topește, au Început să cadă unii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care cel care plătea marfa sau serviciul respectiv trebuia să facă plecăciuni celui care-i dădea acea marfă ,,pe sub mână". Era o lume îndobitocită, în care chelnerul din discuția noastră zâmbea la televizor de glumițele la adresa lui și în spatele nostru își freca palmele și număra plasele cu bani. Chelnerii, barmanii, vânzătorele de pâine sau, nu mai vorbim, măcelarii, adunau averi colosale din foamea și alergătura noastră a celorlalți, muritorii de rând. Mulți dintre ei și-au cumpărat fabricile sau spațiile comerciale, după
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că o să vin? - Ha! Ha! Sunteți spiritual. - Câteodată... Mă gândeam însă că degeaba o fi iadul o bibliotecă, dacă nu coborâm în el ca niște copii! am adăugat eu dintr-o suflare. - O să fie mai interesant decât mă așteptam! își frecă mâinile diavolul bibliotecar. Așezați-vă pe canapea și să nu mai pierdem vremea. Mă rog, din partea mea... Înțelegeți, nu!? Mi s-a părut inutil să-i răspund, așa că i-am spus direct: - Am venit aici îndemnat de Carlo. Carlo Frabetti
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
tablou, încît să înfățișeze întreaga lume. Să fie acolo, pe pînză, fiecare simțămînt, gînd, fisură, șes, culme de munte, fir de iarbă, să arate tabloul toate vorbele rostite vreodată, întrebare, negare, rugăminte și amintire. Pictorul, dregîndu-și îndelung gîtlejul, s-a frecat pînă la urmă pe frunte și a dat din cap. A părăsit încă în aceeași zi palatul, la fel și livada din vecinătatea Curții Morții, în care, în ultimii ani, își petrecuse cel mai mult timp. Atît de bine s-
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]