5,090 matches
-
și scriitorul nu-și vor împărți laurii. Eșecul publicării lui Maytreyi la Galimard îi demonstrează că, față de anii 1930, savantul o luase înaintea scriitorului. Însă în România interbelică, succesul romanului Maytreyi a făcut ca romancierul să aibă un ascendent asupra gânditorului, deși acesta din urmă venea din India "cu întrebări, certitudini și fervori ce-ar fi putut să dezprovincializeze radical literatura noastră", însă "câți dintre tinerii care veneau să-l asculte la Universitate unde i se încredințase cursul de Metafizică și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este doctor în filosofie (mențiunea "magna cum laude") al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Domenii principale de interes: epistemologie, filosofia științei, logică, filosofie românească. A publicat studii în diferite volume colective: Petre Botezatu. Itinerarii logico-filosofice (1996), Ștefan Lupașcu: un gînditor pentru mileniul trei (2001), Existență, cunoaștere, comunicare (2002), Studii de istorie a filosofiei românești (2007), De Dignitate Philosophiae (2009). De asemenea, a publicat mai multe studii și articole în reviste de specialitate precum: Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
semantic al al acestei noțiuni. Ideea de antinomie are o istorie mai complexă și o semnificație pe măsură. După câte se pare, ea a aparținut la început sferei juridice, fiind prezentă cu un astfel de sens în scrierile mai multor gânditori greci și latini, în primele secole de după Hristos 8. Conform definițiilor pe care aceștia i le dădeau, ea însemna un conflict al legilor, mai exact, "contradicția unei legi față de alta sau față de sine"9. Altfel spus, contradicția dintre două legi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică a transcendentului, pe care o propune Lucian Blaga, pare să fie greu de asociat cu vreo altă formă de cunoaștere metafizică ce s-a teoretizat în istoria filosofiei. Ea "se deosebește atât de supracunoașterea evocată de Plotin sau de gânditorii influențați de el, care nu reprezintă altceva decât coincidența mistică a subiectului cu Unul, cu Dumnezeu, cu Ființa supremă (supracunoaștere care depășește nu numai "știința", ci și intuiția intelectuală), cât și de supracunoașterea la care se referă teologia negativă, de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a unui eon spiritual care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creștin e doar așezarea sub semnul stilului intelectului ecstatic, al metodei antinomiei transfigurate. Pornind de la materialul spiritual al timpului, intelectul ecstatic urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu peripeții, cu înfrângeri și biruinți, printr-o muncă de generații sub zodia intelectului ecstatic"152. Într-o scriere de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se instituie această cenzură este cel al categoriilor conștiinței și inconștientului (abisale), care acționează ca "frâne transcendente". Însă, aceste categorii sunt cunoscute în genere în filosofie ca formând "transcendentalul". Aceasta înseamnă că transcendentul se suprapune peste transcendental. Or, pentru cei mai mulți gânditori, această coincidență este imposibilă, ceea ce ne depășește neavând cum să fie în noi195. Iată că la Blaga acest lucru se petrece și devine unul necesar. Este aici o formă a unei mai vechi antinomii specifică marilor religii, anume că Dumnezeu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că perspectiva culturală europeană era guvernată de principiile aristotelice ale identității și noncontradicției (menite să prevină antinomiile), principii pe care simbolul le transgresa. Înainte ca ea să fie tratată negativ sau să fie considerată o formă de imaturitate a rațiunii, "gânditorii romantici au perceput această antinomie a simbolului într-un mod mult mai nuanțat, sub forma ei poetică, misterioasă ca o dialectică paradoxală, între ocultare și revelare"223. Metaforicul poate fi recuperat la Blaga și din această perspectivă a antinomiei simbolului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului destul de firavă în raport cu direcția dominantă , punând în evidență o metodă originală de cunoaștere. În contextul filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În sfârșit, privită din perspectiva gândirii contemporane, această dezvoltare tematică blagiană poate fi racordată la un curent de idei consonante ce converg spre o nouă paradigmă. Capitolul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raportului dintre substanță și schimbare, ei vor argumenta că mișcarea și pluralitatea celor existente nu pot fi gândite coerent, pentru că orice încercare de a le gândi duce la contradicții, la paradoxuri și antinomii. Cum observă Blaga, ei sunt printre primii gânditori care remarcă faptul că lumea concretului depășește logicul, cuprinzând o mulțime de contradicții sau antinomii latente ce ies la iveală cu fiecare încercare de a o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contra-argument, o dovadă negativă, iar nu o formă prin care rațiunea ar putea trimite la ceva existent sau la un sens oarecare. Prin aceasta ei inaugurează în istoria filosofiei occidentale atitudinea negativă față de antinomic, ce se manifestă mai ales la gânditorii "excelând de obicei prin facultăți analitice"253. Metoda antinomiei transfigurate, pe care Lucian Blaga o afirma la începutul secolului al XX-lea, poate fi considerată și un răspuns dat acestor mari potrivnici ai antinomicului, filosofii eleați, deși el nu face
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin antinomii transfigurate 306. De aceea, locul metafizicii indiene nu poate fi în zona minus-cunoașterii. Celălalt context la care face referire Lucian Blaga este din filosofia chineză. Aici el descoperă paradoxuri destul de asemănătoare cu cele din filosofia grecilor eleați la gânditorul Hui Și (secolul al IV-lea înainte de Christos): "O săgeată în zbor nu e nici în mișcare, nici în repaus", "Soarele apune când e la zenit", " Dacă cineva pleacă astăzi la Zuech a ajuns ieri acolo" etc. Astfel de paradoxuri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se exprimă în concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere să fie rezolvată prin ceea ce am numit "transfigurare" a unei antinomii"343. 2.5. Blaga și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-un sens invers, urmărind integrarea acestora. În Eonul dogmatic, Blaga reduce această diferență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sensibilă, care este problema clasică a cunoașterii în filosofia occidentală. Filosofii dintotdeauna, spune el, au constatat că logicul și concretul nu se suprapun, ultimul depășind pe primul. Această incongruență generează probleme gândirii, născând antinomii. Încercând să rezolve aceste probleme, unii gânditori, cei excelând în facultăți analitice, au afirmat logicul ca exclusiv existent, degradând concretul până la iluzie. Alții, precum Bergson, au declarat concretul ca exclusiv existent, denunțând logicul. Gânditorii raționaliști și cei dialectici s-au pronunțat pentru "un modus vivendi între logic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Această incongruență generează probleme gândirii, născând antinomii. Încercând să rezolve aceste probleme, unii gânditori, cei excelând în facultăți analitice, au afirmat logicul ca exclusiv existent, degradând concretul până la iluzie. Alții, precum Bergson, au declarat concretul ca exclusiv existent, denunțând logicul. Gânditorii raționaliști și cei dialectici s-au pronunțat pentru "un modus vivendi între logic și concret". Însă dialecticienii, spre deosebire de raționaliști, au propus o adaptare a logicului la concret și invers 345. Este foarte important de spus că termenul "concret" este folosit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
avertizează că acest concret poate fi și de natură imaginară 346. Un comentator spune, în acest sens, următoarele: "Concretul, în înțeles blagian, e tot ce e existență individuală și intuitivă, dată sau construită, fie prin sensuri, fie prin imaginație..." 347. Gânditorul pe care Blaga îl alege drept cel mai reprezentativ pentru metoda dialectică este Hegel, iar miezul sau esența acestei metode o descoperă în concepția hegeliană despre conceptul concret. În conceptul concret, filosoful din Lancrăm descoperă o expresie a antinomicului. Conceptele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia că nu există un singur
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tradiției occidentale este privită prin prisma apofatismului specific filosofiei creștine răsăritene. Metoda antinomiei transfigurate este interpretată ca una ce orientează înțelegerea în sens apofatic. În al doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și Dostoievski, Soloviov sau Berdiaev. Tema pe care acești gânditori o dezvoltă cu predilecție este aceea a abisului divin. Realitatea ultimă este descrisă în metafizica (sau teologia) abisală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea răsăriteană. Singura problemă care apare este că tema abisului divin nu este proprie doar spațiului răsăritean. Ea se întâlnește și în gândirea anumitor filosofi germani, la Meister Eckhart, Jakob Böehme, Schelling, Schopenhauer sau Nietzsche 397. În plus, la acești gânditori apare ideea negativității din structura principiului divin, a răului din chiar ființa sau lucrarea binelui, a diavolului ce sălășluiește în sânul lui Dumnezeu, a neființei ce își are loc în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu Lucian Blaga. Ideile despre caracterul antinomic al concretului și inevitabilul contradicției pentru rațiune, despre renunțarea la sine a rațiunii pentru o cuprindere a adevărului ori despre dogmă ca formulă de cunoaștere supra-rațională îi apropie foarte mult pe cei doi gânditori. Însă, Blaga duce discursul despre dogmă și antinomie într-o direcție cu totul diferită, fapt cu care Ion I. Ică jr. este de acord. Pentru el, dogma este un instrument epistemologic, iar nu religios, o formulă de minus-cunoaștere, iar nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre transcendent, sub forma revelației. În afara acestor diferențe, care despart radical pe cei doi gânditori, cred că acuzația lui Ion I. Ică jr. este nefondată și din punct de vedere cronologic. Primele fragmente ale cărții acestui autor, publicată pentru prima dată la Moscova, în 1914, apar traduse în limba germană abia în 1925, în timp ce prima
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a sa, că ceea ce l-a îndemnat să se ocupe de dogmă a fost caracterul structural cu totul nou al multor teorii științifice din ultimul timp. Desigur, prilejul a putut să fie acesta. Dar pe lângă acest prilej au trecut toți gânditorii, mai ales ai Apusului, fără să ancoreze în dogmatic. Unul singur a făcut-o și acesta e un gânditor pornit de la noi. A trebuit să vină Blaga, cu unghiul său personal de prindere și cristalizare a lucrurilor, dar instalat pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al multor teorii științifice din ultimul timp. Desigur, prilejul a putut să fie acesta. Dar pe lângă acest prilej au trecut toți gânditorii, mai ales ai Apusului, fără să ancoreze în dogmatic. Unul singur a făcut-o și acesta e un gânditor pornit de la noi. A trebuit să vină Blaga, cu unghiul său personal de prindere și cristalizare a lucrurilor, dar instalat pe un precedent psihic teologic și mai ales etnic, pentru ca să declanșeze conștiința metodologiei dogmatice și să-i lămurească articulațiile"410
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga comentează în acest sens legendele românești, observând că Dumnezeu și Dracul, Fârtate și Nefârtate, deși adverși, sunt totuși existențe fraterne. Or, acest lucru ar fi putut determina pe un gânditor cu elan metafizic să gândească altfel decât în mitul biblic geneza. Cei doi ar trebui să aibă un "părinte" cu atribute contradictorii: "Părintele a trebuit să fie, prin natura sa, atât divin, cât și demonic. Ce prăpastie ar fi deschis
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]