KorAP: Find »[drukola/base=ieșean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...170 171 172 ...261 >

6,525 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758

specializare la Paris ... centrul geografiei mondiale moderne. Acești eminenți geografi, împreună cu mai tinerii lor colaboratori Ion Gugiuman, Ion Șandru, Constantin și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea facultății. Specificul geografiei ieșene pentru o lungă perioadă de timp, cu deosebire începând cu I. Simionescu, continuând cu M. David și urmașii săi la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
și Jana Martiniuc, Natalia Șenchea și doi ani mai târziu, Ion Chelcea, au reprezentat nucleul profesoral pur geografic de la Universitatea ieșeană, restul fiind cadre didactice de la istorie sau științe naturale (geologie, botanică, zoologie) în funcție de structura și denumirea facultății. Specificul geografiei ieșene pentru o lungă perioadă de timp, cu deosebire începând cu I. Simionescu, continuând cu M. David și urmașii săi la catedră până la reforma învățământului din toamna anului 1948, a fost profilul său cu orientare accentuat naturalistică, de unde și apartenența sa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
îndepărtați apoi brutal din învățământ de către regimul comunist pe motivul că au făcut politică burgheză în trecut. Mă pot deci considera ca favorizat de soartă pentru că am beneficiat de temeinica cultură în domeniu a acestor trei corifei ai învățământului geografic ieșean. Profesorul Mihai David, prin întreaga sa structură genetică, a fost, cred, predestinat ca model de profesor și manager de înalt nivel. Statura sa dominantă, figura plăcută, ochii inteligenți, vocea plină ... baritonială și un comportament degajat, sociabil, îți impunea un respectuos

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
delegații de la Academia Uniunii Sovietice (cu care el era într-o veche și fructuoasă corespondență), anunțate că vor sosi într-un schimb de colaborare cu Academia Română, și-au exprimat așteptările de a se întâlni și cu "renumitul profesor" al Universității ieșene Gh.I.Năstase. De aici dubiile domniei-sale referitoare la faptul că cei de la București, numai încolțiți de împrejurare se agită spre a-l face membru ... și nu din alte considerente. În consecință, el nu înțelege să facă jocul de complezență al

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
sat. Scuzele și rugămințile mele nu l-au înduplecat. A trebuit să apelez prin profesorul Năstase, ca să-l convingă să nu-mi compromită absolvirea ultimului an universitar. Științele naturale (geologia, climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în pregătirea geografilor ieșeni, de unde și poziționarea geografiei în cadrul Facultății de Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
a fiecărui înveliș geografic al planetei (relief, climă, ape, viețuitoare). Nu am auzit însă pe cineva afirmând că prof. David a predat un astfel de curs, sau că ar fi văzut notițe sau vreun manuscris în acest sens. Oricum, geografia ieșeană și-a menținut mult timp, cum am mai menționat undeva, această orientare pronunțat naturalistă, față de cea bucureșteană, mai accentuat umanistă, unde, împreună cu istoria, era inclusă la Facultatea de Litere și Filozofie. Aceste diferențieri s-au menținut însă până la reforma din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
satului ... unde profesorul ne-a reamintit fragmente din descrierea hazoasă a scriitorului în gazdă la acea bătrână cu a ei capră râioasă. Cum în grupul nostru era un coleg al meu căruia toți îi spuneam "Părintele Argatu" (absolvent al seminarului ieșean ... și intrat la facultate ca și mine, prin examene de diferență de liceu) ... și cum tocmai ne aflam într-o zi de duminică ... profesorul zice că "ce-ar fi să facem un pic de slujbă religioasă". Aveam "popă" ... dar cine

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
căruia contam, reușind să-l conving să se evite ceva precipitat. Așa încât, a doua zi, expediția a pornit la drum în traversarea Subcarpaților Curburii pe Valea Putnei spre "Vidra-Poarta Vrancei" (cum corect îi spune un autohton, Valeriu D.Cotea, devenit ieșean, marele oenolog al României), unde un tren mic, tip mocăniță, ne-a transportat până la Focșani, și de aici cu trenul normal până la Iași, punctul terminus al unui nou traseu pe care am devenit, fără voia mea, un subiect de nuvelă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
a județului Iași am fost înștiințat că sunt numit profesor de geografie la gimnaziul din târgul Bivolari, situat pe Valea Prutului, la 45 km nord de orașul Iași. Cu părere de rău mi-am luat rămas bun de la Școala Normală ieșeană care m-a găzduit în toată perioada studenției, anii cei mai grei de după război și foamete, ani traversați cu bine grație directorului Todicescu, acest om de rară generozitate, căruia mulți tineri studenți ai vremii, și nu numai noi, pedagogii, îi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
tabu pentru orice student neinvitat special. Acum mi-am dat seama că Secția de Geografie dispunea de un spațiu privilegiat, ocupând împreună cu geologia întreg parterul acestei importante aripi. Nu este de mirare, dacă ne gândim că cei doi mari geologi ieșeni care au pus bazele geografiei din acest oraș de mare cultură românească: Ion Simionescu și Mihai David au fost și rectori ai Universității de aici. Pe stânga acestui culoar se înșiruiau cabinetele cadrelor didactice și spațioasa bibliotecă, iar pe dreapta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
prin pertinente observații personale sau trimiteri la lucrări de referință. Indiscutabil ... aceste ședințe de comunicări erau extrem de apreciate prin rolul lor formativ ... cel puțin pentru noi, cadrele mai tinere ... ele integrându-se perfect în ceea ce s-a numit "școala geografică ieșeană" a profesorilor M.David și Gh.Năstase, ca revers la mai vechea "școală geografică bucureșteană" a lui S.Mehedinți, V.Mihăilescu ș.a. Nu același lucru se poate spune despre unele discipline complet noi, introduse în planul de învățământ al geografiei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
2001; -Medalia "Universitas Studiorum Bucurestiensis", conferită de Facultatea de Geografie de la Universitatea din București în 2001; -"Diplomă de excelență", conferită de Facultatea de Geografie de le Universitatea "Al.I.Cuza" Iași, cu ocazia sărbătoririi Centenarului din 2004; -Medalia "Centenarul geografiei ieșene", conferită de Universitatea "Al.I.Cuza" Iași, 2004; -Medalia "Crucea comemorativă a celui de al Doilea Război Mondial, 1941-1945", conferită prin Decretul nr.110/1995. II. LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE BARBU N. (1957), Observații fitogeografice asupra Parângului și Platformei Luncanilor. Probl.de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
și prin ea, deschiderea spre întreaga țară și alte țări. Prima ieșire dincolo de fruntariile României a fost în Bulgaria ... în vara anului 1955 ... cu un autobuz al Universității în care a încăput întreg colectivul de 13 cadre didactice ale geografiei ieșene în frunte cu prof. I.Șandru pe post de conducător. A fost o ocazie rară pentru un geograf începător ca mine de a traversa M-ții Balcani, de a urca în M-ții Rodopi de la granița cu Grecia, de a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-sa, isteț ca taică-său, vorbăreț ca bunică-sa și aerian ca mine ... dar "promite" a fi cel mai reușit dintre noi toți. De curând a împlinit 12 ani și este elev în clasa a VII-a la vestitul liceu ieșean "Costache Negruzzi", unde este an de an printre premianți. Se bucură de o sănătate de sportiv ... sportul fiind și el între preocupările sale ... principale ... într-atât încât să-i asigure vigoarea fizică și mentală. Ce mai ... este un copil admirabil

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
destul de serioasă. În prima parte a stagiului meu de asistent la facultate am stat în același birou cu superiorul meu ... devenit ulterior și "nașul" meu de căsătorie ... Constantin Martiniuc. Mulți de la catedră ... noi cei din a treia generație de la Geografia ieșeană ... suntem recunoscători pentru rolul formativ avut asupra noastră de acest profesor atât de documentat teoretic și, totodată, cunoscător al terenului, geomorfologia fiind domeniul geografic în care a excelat și în care s-a impus ca formator de "școală" la Universitatea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
spus ... sub formă de glumă ... niște realități care au pigmentat o viață de muncă cu părțile ei albe și cenușii ... căutând ... așa cum am promis de la început ... să fiu cinstit cu mine însumi ... să nu mă îndepărtez de "adevăr". IX. Geografia ieșeană a secolului 20 Din însemnările anterioare s-a putut deduce că învățământul geografic superior, deci de nivel universitar, în Iași ca și în întreaga țară își are rădăcinile în primele decenii ale secolului 20. Anterior acestei date, învățământul geografic era

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
prematurului său deces în 1911. În lipsă de un alt geograf cu pregătire superioară, Catedra de Geografie a fost suplinită alternativ până în anul 1920 de naturaliștii Ion Simionescu (geolog) și Ion Borcea (biolog), ambii cu merite importante în fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturaliste și îndeosebi geologice. Prin Ion Simionescu, premers de Gr.Cobâlcescu, se face tranziția de la geografia descriptivă la geografia explicativă, științifică. Stau mărturie în acest sens cursurile sale ținute studenților Secției de Geografie, înființată prin noua organizare a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
intervalul 1911-1920 (și finalizate între altele cu acea "Țara noastră") sunt între principalii precursori ai geografiei moderne la Universitatea din Iași, acest prim locaș de învățământ superior din România (1860). * * * Despre un învățământ geografic stabil, consistent și modern la Universitatea ieșeană nu putem vorbi deci decât de la 1 decembrie 1920, odată cu numirea la Catedra de Geografie a lui Mihai David. Deși cu formație universitară de geolog, a devenit (printr-o lăudabilă pregătire autodidactă și totală dăruire organizatorică) creatorul învățământului geografic modern

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
dublu: pe de o parte didactic, de a forma profesori cât mai bine pregătiți pentru toate nivelurile de învățământ, pe de altă parte pur științific, de a forma cercetători într-un domeniu cu vădite preta-bilități teoretico-fundamentale și aplicative. Fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturalistice, cu precădere geologice, este, cum am mai arătat, justificată prin formația celor care au predat-o la începuturi (în lipsă de cadre geografice cu formație universitară), dar care s-a dovedit viabilă, căci geografia însăși este o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
științelor sociale. Important este faptul că această fractură nu s-a repercutat și asupra cadrelor didactice afiliate celor două domenii geografice, arbitrar și ilogic separate (ca dovadă că nu peste mult timp se va reveni la geografia unică), ci geografii ieșeni au continuat să formeze o unică și solidară familie, fenomen recunoscut și apreciat pe plan geografic național. Familia geografilor ieșeni s-a menținut ca atare și în pofida multiplelor schimbări organizatorice (denumirea facultății și a subdiviziunilor sale: secții, catedre, grupe de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
geografice, arbitrar și ilogic separate (ca dovadă că nu peste mult timp se va reveni la geografia unică), ci geografii ieșeni au continuat să formeze o unică și solidară familie, fenomen recunoscut și apreciat pe plan geografic național. Familia geografilor ieșeni s-a menținut ca atare și în pofida multiplelor schimbări organizatorice (denumirea facultății și a subdiviziunilor sale: secții, catedre, grupe de specializare) sau a unor cadre provenite de la alte universități din țară, unele refractare atmosferei de respect reciproc și solidaritate, fără

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
și în alte specializări fizico-geografice de exemplu, în geografie fizică generală (I.Donisă), în geografia continentelor (I.Hârjoabă), în aspectele regionale de vegetație-faună (N.Barbu) dar, majoritatea și în geomorfologie specializare moștenită de la generațiile anterioare ca un specific al geografiei ieșene. De remarcat că pe traseu, în acest domeniu, au mai activat cu rezultate onorabile I.Bojoi și I.Ichim, iar temporar Eugenia Petraș și D.Ploscaru. Reuniune științifică în cadrul Facultății de Geografie și Geologie Domeniul geografiei umane, inițiat de Gh.I.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
ai geografiei sistemic-ecologiste pusă în serviciul propășirii sociale, în frunte cu Const.Rusu, (regretatul) Gh.Lupașcu, Ion Ioniță, Eugen Rusu, Gh.Romanescu, Octavian Groza, I.Muntele, C.Iațu și mulți alții, generație căreia îi revine sarcina de a cârmui geografia ieșeană în dificila, dar onoranta epocă în care am intrat a globalizării și a situării pe primul plan a intereselor omului geografia, prin potențialul său aplicativ, plasându-se între domeniile cele mai pretabile în realizarea acestui înalt deziderat. Seminarul geografic ocazionat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
plan a intereselor omului geografia, prin potențialul său aplicativ, plasându-se între domeniile cele mai pretabile în realizarea acestui înalt deziderat. Seminarul geografic ocazionat de împlinirea a 100 de ani de la înființarea învățământului superior geografic * * * Subsemnatul sunt printre puținii geografi ieșeni care au parcurs toate aceste patru etape, pe de-o parte cu satisfacția de a fi prins ceva și din etapa fondatoare a geografiei moderne din această metropolă a Moldovei, pe de altă parte cu jena de a fi ajuns

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
care geografia de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași să-și dovedească potențialul științific și aplicativ de care dispune, spre a-și menține locul fruntaș pe care a situat-o strădania generațiilor anterioare. Cu această convingere și cu certitudinea că geografia ieșeană a rămas pe mâini bune, a venit timpul să mă retrag și să mă reculeg întru cele veșnice. CUPRINS O viață de om / 5 I. Ținutul de origine Colinele Tutovei / 8 II. Județul Vaslui Comuna Voinești / 26 III. Satul natal

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]