7,075 matches
-
bestiarul fabulos. Unele dicționare de specialitate o consemnează ca pe orice animal domestic, fără personalitate, doar pentru că aparține necuvîntătoarelor. Față de Taur, Cerb și Berbece, animale în veșnic neastîmpăr și răscolitoare de lume, te întrebi dacă oaia își justifică prezența în imaginarul bestiar și fabulos. O primă impresie. În fond, ea este „năzdrăvană”, poziție proprie și unică în inventarul mitologic. De aici înrudirea cu puterile chtoniene, cu preotesele, cu prezicătoarele. Răsare surprinzător din anonimatul turmei, ca o plantă miraculoasă în mijlocul cîmpiei, îndemnată
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ideilor și credințelor religioase: nu numai omul moare, dar și planta, și piatra, și metalul, și scoica, atîta timp cît sunt considerate „sexuate”. Firește, este alt tip de moarte, una „asemănătoare”, adică simbolică. Din perspectiva simbolismului, a inițierilor, a aventurilor imaginare, a extazelor, s-a ajuns la un înțeles mai larg al morții: nu angajează numai individul ca individ, ci întreaga existență. Moare toată zidirea, cum relatează legendele potopului, începînd de la sumerieni și de la indieni; mor culturile, mor limbile, mor popoarele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a replicat fără drept de apel: „Să știi dumneata că eu am pornit după semne și porunci. Mai ales dacă-i pierit cată să-l găsesc; căci, viu, se poate întoarce și singur”. Fraza indică un reper semnificativ în calculele imaginare și mereu riscante ale Vitoriei. Ea începe să fie indiferentă la sfaturile binevoitoare ale interlocutorilor și să asculte tot mai intens de vocile interioare, să-l cheme în gînd pe Nechifor-Gheorghiță, improvizînd „împreună” cîte un crîmpei de dialog. Asta se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prezență vie, simbolurile ying-yang fiind aparent răsturnate. În primul caz, autorul folosește procedeul reconstituirilor de tip arheologic, adică o pune pe apriga munteancă să identifice, de la Tarcău la Dorna și de aici la Sabasa, elemente disparate de portret. Le combină imaginar, pînă are în față chipul soțului, așa cum îi apărea în realitate. De aici impresia de „aventură polițienească”. Așa stînd lucrurile, nici nu era nevoie de un portret în detaliu. Folclorul i-a oferit autorului destule exemple în acest sens, dat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recuperării ființei și menținerii în totalul comunității „de aici” și „de dincolo”. Este un avantaj de care nu „beneficiază” Nechifor Lipan. Ba mai mult, victimei i se îngăduie să pună ordine în cele lumești, prin testament, să stea de vorbă, imaginar, cu ai săi. Pe lîngă asta, vestitoarea nu-l reține pe erou de a pune mîna pe baltag. Se presupune că Păstorul era pregătit pentru ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unui moment decisiv. Nu înțeleptul, ci nebunul trece fluierînd prin cimitir și prin viață. Una este să privești „clipa cea repede” cu lenea celui care-și spune „mai este” și alta să-ți creezi „certitudinea” (-iluzie) c-o poți transfera imaginar în prezent, făcînd-o să te însoțească aproape, cu discreție. Este lecția Dasein-ului, ne spune autoarea. Finitudinea acestuia înseamnă tocmai Moartea. Viața curge fără folos spiritual, atîta timp cît individul nu se întreabă în legătură cu rostul și întinderea sinelui său. În momentul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de 87 de ani și atunci, în iarna anului 1975-76, iarnă veselă întâi, cu fulgii ei zglobii, bucuria copiiilor, dar mai apoi strașnică prin troienele depuse pretutindeni. Pe bătrână am asemuit-o cu o bunicuță care stă lângă un cuptor imaginar și împletește ciorapi de lână care vor fi foarte buni la iarnă. „Bunica”, așa i-am spus, fără să mai șovăi, căci eram foarte convins că așa-i. Era năltuță, și la cei 87 de ani ai ei (atunci când am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la maică-sa, se scuză bătrânul în sinea lui. Doar marele spătar Mihai tot măsura desenul îngustându-și deschiderea ochilor ca o linie. Se îndrepta de spate și privea de la distanță apoi cu degetul mic de la mâna dreaptă trasa linii imaginare pe desenul de pe pergament. — Ștefane nepoate, mâine dar nu chiar dis-de dimineață, că am îmbătrânit și mă cam dor oasele la deșteptare, trecând prin fața caselor noastre oprește că vin și eu să te însoțesc la Târgoviște. Biserica Mitropoliei, așa cum au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și dinamismul unor procese, fapte, fenomene, au posibilitatea să aplice la situațiile noi datele și conceptele Însușite anterior, să și pună probleme, să adopte decizii, să evalueze situațiile și rezultatele. JOC DE COMPETITIE( de Învingere a unui adversar real sau imaginar). Iau parte doi adversari, fiecare câștigând ce pierde celălalt. Acțiunea poate lua aspectul unui duel fiind puse În joc interese contradictorii. Exemplu: Unirea clin anul 1859 sub Alexandru loan Cuza: Prima echipăluptă pentru unire A doua echipăeste Împotriva unirii Fiecare
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
reprezentare socială. Exemplele pe care le dă autoarea ne conving că suntem în fața unei viziuni asemănătoare cu aceea a lui Searle asupra faptelor instituționale. "Orice obiect sau fenomen, fie el fizic (de exemplu, o bucătărie), interpersonal (de exemplu, o prietenie), imaginar (de exemplu monstrul din Loch Ness) sau sociopolitic (de exemplu, o democrație), poate deveni obiectul unei reprezentări sociale."148 Este important să reținem că se poate modifica statutul și semnificația unui obiect atunci când se modifică percepția asupra lui. Constatarea este
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
verificat: percepția asupra femeilor, asupra relațiilor dintre părinți și copii, asupra timpului liber s-au modificat foarte mult în decursul timpului, ceea ce arată caracterul dinamic al reprezentărilor sociale asupra diverselor obiecte (în sens larg) care ne înconjoară. Asupra acestui spațiu imaginar al socialului se exercită și R.P., care stimulează transformarea percepțiilor asupra diverselor obiecte sau, dimpotrivă, păstrarea contururilor actuale. Imaginea de marcă din marketing și imaginea organizațiilor sunt fenomene dinamice care au la bază diverse reprezentări sociale. "Poziționarea" despre care vorbesc
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
înregistrată și codata, asimilabila numai de către deținătorii codului, membrii unei culturi date (limbaj și sistem de semne și simboluri extralingvistice); cunoaIașiterea ar fi, în același timp, constitutiv legată de paternuri care permit organizarea și canalizarea relațiilor existențiale, practice și/sau imaginare. Astfel, relația cu experiență este bivectorizată: de o parte, sistemul cultural extrage din existența cadrele și structurile care vor asigura, disociind sau amestecând practică și imaginarul, fie conduită operațională, fie participarea, plăcerea, extazul.") 71 Charles Handy, Understanding Organizations, Penguin Books
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
puternice și mai influente în timpul situațiilor de criză sau în timpul opozițiilor polemice. Războiul sau orice amenințare favorizează forța de "unificare" ("patria" în pericol);. se referă la entități abstracte care facilitează stările proiective sau de identificare ambiguă. Suscită mai ușor situații imaginare "de realizat" și accentuează exigența utopică, în detrimentul adaptării la cotidian; "sînt catalogate cu un termen unic care le exprimă în totalitate. În mod specific, acest termen nu are un echivalent care i-ar putea fi substituit în uz" (ibid.) Rouquette
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și recompus în cadrul unei "comunicări consumatorii" (ibid., p. 348), într-o limbă destinată să fie adoptată fără o altă finalitate decît cea de a plăcea publicului cititor, distrîndu-l astfel, prin descrierea unor teme legate aleatoriu. Difuzarea construiește o lume socială imaginară, împietrită de "neutralitate", "consensualitate" și bunăvoință, în care se așteaptă ca fiecare să se regăsească drept exemplar al unei imagini multiplicate de la care se pretinde că ar coincide cu o condiție comună. Pretenția pedagogică a difuzării constituie semnul cel mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări. Sistemul central compus din cogniții non negociabile, din definiții ale obiectului, din prescripții și norme este calitativ generator și organizator de scheme ale sistemului periferic mai numeroase, condiționale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Platon (c.428-c.348 a.Chr.) cu a sa Republica; sau promotorii "socialismului utopic", cum ar fi Thomas Morus (More) (1478-1535) în Utopia (1516), Tommaso Campanella (1568-1639) în Cetatea soarelui (1602-1623) și mulți alții. Ceea ce caracterizează grosso modo aceste construcții imaginare este aspirația autorilor către pace, unitate și coeziune socială, o societate stabilă atât structural cât și funcțional, izvorâte din aplanarea sau chiar absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ale dreptății. Starea naturală" este înlocuită aici de o ipotetică "poziție originară" (engl. "original position") în care nimeni nu își cunoaște situarea în societate, poziția de clasă sau statusul social, averea, capacitățile intelectuale, abilitățile sau puterea. Participanții la acest contract imaginar nu își cunosc nici măcar concepția despre bine sau propriile înclinații psihologice. Indivizii sunt în această poziție "orbiți" de ceea ce Rawls numește "văl al ignoranței". Aflați în poziția originară, indivizii vor alege anumite principii ale dreptății care să asigure funcționarea atât
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
textele sfinte ale creștinismului. Deși executat cu ajutorul unor mijloace de expresie limitate ca număr, ansamblul compozițional realizat printr-o viziune decorativă în maniera artei bizantine constituie o imagine impresionantă ca efect plastic și psihologic, simbolizând în mod convențional o lume imaginară, aflată dincolo de granițele imanentului și de realitatea cotidiană 126. În același fel, simbolismul își regăsește semnificațiile și importanța majoră și în cadrul picturii laice pe tematică religioasă. Prezența unui titlu suficient de sugestiv, așa cum se întâmplă și în cazul picturii de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
între vizibil și invizibil, între lumea sacrului și cea a profanului, imaginea este cea care indică una dintre căile cele mai accesibile de descoperire a divinității. În acest cadru ideatic, reprezentarea vizuală a sacrului materializează un complex proces de înțelegere, imaginare și vizualizare spiritual-mentală a unor forțe superioare celor umane, care se manifestă, conform teoriilor lui Rudolf Otto, în mod potent, înfricoșător și misterios 309, apelând la însemnătatea și capacitatea de exprimare vizuală a imaginii. Nu în ultimul rând, reprezentarea vizuală
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
plan, în jurul căruia unul din segmentele osoase se deplasează față de celălalt segment. Ea nu este fixă, ci se poate deplasa odată cu segmentul. În acest sens, distingem: axul vertical este situat la intersecția planului frontal cu cel sagital și este linia imaginară ce traversează corpul din creștet în interiorul poligonului de susținere și permite executarea mișcărilor în plan orizontal; axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
intersecția planului frontal cu cel sagital și este linia imaginară ce traversează corpul din creștet în interiorul poligonului de susținere și permite executarea mișcărilor în plan orizontal; axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan frontal (lateral); axul transversal (frontal) este situat la intersecția planului frontal cu cel transversal și străbate imaginar corpul de la stânga la dreapta și permite executarea mișcărilor în plan sagital. (Niculescu G.
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
axul sagital (antero-posterior) este situat la intersecția planului sagital cu cel transversal și traversează imaginar corpul din înainte-înapoi și permite executarea mișcărilor în plan frontal (lateral); axul transversal (frontal) este situat la intersecția planului frontal cu cel transversal și străbate imaginar corpul de la stânga la dreapta și permite executarea mișcărilor în plan sagital. (Niculescu G., 2006) Capitolul V EXERCIȚII DE FRONT ȘI FORMAȚII Exercițiile de front și formații se folosesc în lecțiile de gimnastică pentru organizarea colectivului cu care se lucrează
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
referă, în special, la poziția brațelor) sunt: lateral-sus, lateral-jos, înainte-sus, înainte jos, diagonal. Planurile în care se desfășoară mișcările segmentelor corpului corespund planurilor anatomice: frontal - dispus vertical, paralel cu fruntea; sagital - dispus vertical; transversal - dispus orizontal. Axele corpului sunt linii imaginare în jurul cărora se efectuează mișcarea de rotație, sunt: longitudinală și transversală. Tehnica mișcării reprezintă structura rațională a actului motric, corespunzătoare scopului urmărit. Tempoul mișcării este caracteristica temporală a actului motric, care arată cantitatea elementelor structurale ale acestuia, raportate la unitatea
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
veverița, câinele, pisica) sau a unor fenomene din natură (ex.: Ploaia de primăvară, Furtuna ) . Pentru stimularea imaginației creatoare a elevilor și pentru a-i determina să prezinte în propoziții logice ceea ce gândesc, în practica școlară, folosim compunerile libere despre întâmplări imaginare. În acest gen de creații literare, elevii se pot transpune în minunata lume a plantelor și viețuitoarelor, învață să ocrotească și să prețuiască orice plantă și orice animal, oricât de mică ar fi ea și lipsită de importanță ( exemple: „În
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
rolurile de ghid al fiecărui obiectiv vizitat au fost concepute de elevi, corectate și completate de învățător. Elevii care nu au primit rol de ghid s-au constituit în grupul de vizitatori. Jocul s-a desfășurat sub forma unei excursii imaginare pe harta județului Iași. Locurile vizitate au fost marcate prin intemediul unor vederi cu obiectivul vizitat. Pe parcursul excursiei imaginare, a intervenit învățătorul pentru a indica traseul, pentru a răspunde la întrebările excursioniștilor și pentru a atrage atenția asupra frumuseților naturii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]