KorAP: Find »[drukola/base=incluziune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...170 171 172 ...184 >

4,588 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

parte, ce conține direcțiile principale de politică socială care să promoveze incluziunea socială. La baza JIM au stat planurile naționale antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. România, înainte de elaborarea JIM, a adoptat încă în 2002 PNA-inc (Planul Național Antisărăcie și Incluziune Socială), fiind prima țară în tranziție care a elaborat un asemenea plan. In prezent, guvernul a elaborat, pe baza planului deja existent, un nou proiect de plan pentru anii viitori, incluzând și JIM adoptat la începutul anului 2005. Dezvoltarea comunităților

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fost o valoare centrală. În țările care optează pentru o ideologie liberalistă, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în Uniunea Europeană, coeziunea socială și incluziunea socială. b) Realizabilitatea/ Oportunitatea soluționării respectivei probleme - apariția resurselor de soluționare a unei probleme sau apariția unor noi oportunități de acțiune face ca aceasta să devină manifestă. De exemplu, dezvoltarea capacităților de tratament medical face ca incidența bolilor tratabile să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de timp, cu ținte intermediare. Exemple: Strategia antisărăcie adoptată în 1998 de Comisia prezidențială antisărăcie, ea nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de UNDP și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
european îmbină măsurile care susțin creșterea economică durabilă cu cele orientate spre îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. În acest perimetru sunt acoperite: ocuparea completă a forței de muncă, locurile de muncă calitative, oportunitățile egale, protecția socială pentru toți, incluziunea socială și implicarea cetățenilor în deciziile care îi pot afecta ( HYPERLINK "http://www.etuc.org/a/111" http://www.etuc.org/a/111). Modelul social european poate fi caracterizat ca „un set de bază de «standarde minime» pentru locul de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cu caracter social vizând, în primul rând, asigurarea bunăstării tuturor cetățenilor statelor membre. Un exemplu în acest caz este procesul complex de elaborare și implementare a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă și a Strategiei de Promovare a Incluziunii Sociale. În ceea ce privește aria de influență a acestor măsuri, colectivității din definiția politicii sociale la nivel național îi corespund cetățenii Uniunii Europene. Promovarea conceptului de cetățenie europeană include asumarea responsabilității statelor membre de a le asigura cetățenilor lor dreptul și accesul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pp. 28-29) Categoriile excluse social sunt victime ale sărăciei și șomajului și includ: femei de diferite origini etnice, persoane în vârstă sau cu dizabilități fizice și psihice, șomeri, dependenți de alcool sau droguri, refugiați. În promovarea măsurilor de combatere a incluziunii sociale sunt implicați toți actorii sociali, parteneri guvernamentali, dar și reprezentanții societății civile, în special organizațiile nonguvernamentale. Tratatul de la Amsterdam marchează un remarcabil progres în conturarea politicii sociale a Uniunii Europene deoarece, pentru prima dată, politica de ocupare a forței

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
2003, pp. 12-13). Pentru a proteja totuși autonomia statelor membre în ceea ce privește politica socială, a fost introdusă metoda deschisă de coordonare. Au fost abordate și măsurile de eradicare a sărăciei, ocazie cu care a fost lansat un nou concept - acela de incluziune socială -, a cărui promovare a devenit oficial un obiectiv comun prioritar al tuturor statelor membre. Cu ocazia summitului de la Nisa din același an, s-au stabilit obiectivele de luptă împotriva excluziunii sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale și să elaboreze planuri naționale de acțiune în acord cu obiectivele adoptate. Aceasta reprezintă a doua inițiativă europeană de acest fel după implementarea prin planuri naționale a Strategiei Europene de Ocupare a Forței de Muncă. Din punct de vedere

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
domeniul social (Platfoma Socială), înființată din anul 1995, este unul dintre partenerii constanți în dezbaterile privind viitorul social al Europei. Propunerea Platformei Sociale pentru agenda politicii sociale europene în perioada 2006-2010 cuprinde următoarele măsuri: garantarea accesului la drepturile fundamentale, promovarea incluziunii sociale, politica antidiscriminatorie, egalitatea între bărbați și femei, îmbunătățirea calității și numărului locurilor de muncă, asistența în inserția pe piața muncii, accesul la servicii sociale de calitate, învățarea pe tot parcursul vieții și educația, buna guvernare și participarea (Social Platform

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
lucrătorilor, ocuparea forței de muncă, oportunitățile egale pentru bărbați și femei, lupta împotriva discriminării; participarea lucrătorilor; informarea și consultarea; recunoașterea parteneriatului social și implicarea; implicarea societății civile; serviciile publice și cele de interes general; salarii decente și echitabile; protecția socială; incluziunea socială; drepturile fundamentale de muncă și sociale (ca lucrători și cetățeni în general); coeziunea regională și politicile sociale transnaționale. În compoziția modelului social european identificăm o abordare comună a aspectelor sociale, creșterea drepturilor minime care privesc condițiile de muncă, sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt adresate de toți membrii, iar soluțiile sunt dezvoltate prin consens și capătă legitimitatea dată de participarea la structurarea lor. Solidaritatea, toleranța și incluziunea socială sunt determinate laolaltă de existența unor stocuri de capital social, cu precădere a celui de tip bridging. Toate acestea trebuie însă considerate cu precauție, ca elemente complementare în cadrul unui mix mai larg de premise ale dezvoltării. Așa cum notează Putnam

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
capitalul social în cadrul mixului de politici destinate dezvoltării sociale și creșterii bunăstării indivizilor. Modalități de dezvoltare a capitalului social Abordările privind căile de promovare și dezvoltare a capitalului social urmează trei modele importante: primul dintre ele se axează pe promovarea incluziunii sociale (Narayan), al doilea pornește tot de la rețele, vizând mai ales dezvoltarea celor existente (Lyon), iar al treilea se concentrează asupra încrederii și a dezvoltării instituționale (Sztompka). Toate aceste măsuri trebuie totuși privite cu precauția formulată de Fukuyama (1995): la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mare greutate. În funcție de poziția societății în spațiul descris în figura de mai sus, Narayan (1999) specifică două principii de dezvoltare socială prin intermediul capitalului social, fiecare având o serie de măsuri standard asociate. O primă direcție constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fiecare având o serie de măsuri standard asociate. O primă direcție constă în dezvoltarea mecanismelor de incluziune socială a celor excluși de la sistemele formale financiare, educaționale și de guvernare. Măsurile concrete sunt identificate în promovarea valorilor și normelor toleranței și incluziunii, în facilitarea accesului la informație, în dezvoltarea unor mecanisme de mediere a conflictelor, asigurarea accesului la educație pentru toți, restructurarea economică astfel încât toate grupurile sociale să aibă acces la controlul resurselor, ca și descentralizarea. Informația cât mai completă tinde să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
instituții operează, limitele structurale transcend barierele naționale și vizează patru mari domenii: strategiile naționale de reducere a sărăciei - deși este foarte clar că fondurile sociale reprezintă instrumente importante în combaterea sărăciei, marginalizării și în promovarea oportunităților egale pentru o reală incluziune socială, în jurul acestor fonduri s-a format totuși imaginea idilică de „instituție care rezolvă totul”, creând așteptări mult prea mari, mai ales referitor la eradicarea sărăciei structurale. Fondurile sociale operează în medii naționale care nu întotdeauna vizează reducerea sărăciei sau

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
situații, însă în unele cazuri, mai ales atunci când fondurile sociale sunt la începutul activității lor, eficiența, focalizarea și sustenabilitatea lor sunt periclitate. Fondurile sociale, prin proiectele comunitare pe care le susțin, contribuie masiv la construirea și abilitarea comunității locale, la incluziunea socială a grupurilor defavorizate, la dezvoltarea capitalului social și a celui uman, precum și la crearea unor premise pentru dezvoltarea anumitor capacități economice locale care pot asigura o dezvoltare locală sustenabilă. Stimulate și de procesul de descentralizare, proiectele dezvoltate cu sprijinul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în mod extins, orice program social guvernamental) să aibă obligatoriu o componentă privind crearea unor locuri de muncă și activități generatoare de venit, incluzând dimensiunea „gen” și orice alte dimensiuni, în funcție de caracteristicile zonale (cum ar fi dimensiunea „etnică”), pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor/grupurilor defavorizate/marginalizate. În fine, orientarea acestor programe și proiecte comunitare trebuie să fie suportivă, însă de neinterferență, nesuprapunere și neinfluențare (nefundamentată) a deciziilor locale, ce ar putea duce la un efect contrar, și anume creșterea gradului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
an Earful: A Review of Beneficiary Assessments of Social Funds, Social Protection Team, Human Development Network, World Bank. Pop, Lucian (coord.), 2003, Harta sărăciei în România. Metodologia utilizată și prezentarea rezultatelor, aport elaborat la cererea Comisiei Naționale Anti-Sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale de către Universitatea din București și Institutul Național de Statistică, București. Rawlings, Laura B.; Sherburne-Benz, Lynne; Van Domelen, Julie, 2004, Evaluating Social Funds: A Cross-Country Analysis of Community Investments, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank. Sandu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de incluziune socială. În această perioadă, activitatea de cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii, rapoarte naționale și internaționale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
școli și universități nu este numai complet neacoperită, nici nu apare ca o cerință formulată explicit aici, pentru perioada imediat următoare. • Sistemul serviciilor comunitare de asistență socială, prevăzut în legea-cadru a asistenței sociale și în Planul Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale ca prioritate de dezvoltare instituțională, pe măsura constituirii lui, va crea multe locuri de muncă pentru specialiști în acest domeniu. * ONG-urile - din toate analizele efectuate reiese necesitatea implicării asistentului social specialist în toate organizațiile nonguvernamentale care sunt de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor specialiazate în procesul de reformă în asistența socială deschis de legea-cadru a asistenței sociale; O schimbare promițătoare în reforma asistenței sociale este legată cu precădere de cadrul instituțional comunitar al

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Comisia interministerială de asistență socială a elaborat schema de organizare a sistemului de servicii de asistență socială. Aplicarea ei a fost însă mai degrabă sporadică, lipsită de coerență și slab monitorizată; Constituirea în 2001 a Comisiei Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), complementar cu constituirea Comisiilor Județene Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, a reprezentat un pas înainte în constituirea unui nou sistem instituțional de suport social. În 2002, CASPIS a elaborat Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de servicii de asistență socială. Aplicarea ei a fost însă mai degrabă sporadică, lipsită de coerență și slab monitorizată; Constituirea în 2001 a Comisiei Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), complementar cu constituirea Comisiilor Județene Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, a reprezentat un pas înainte în constituirea unui nou sistem instituțional de suport social. În 2002, CASPIS a elaborat Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale adoptat de Guvern. În 2004 a fost elaborat, în colaborare cu Comisia

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a Incluziunii Sociale (CASPIS), complementar cu constituirea Comisiilor Județene Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, a reprezentat un pas înainte în constituirea unui nou sistem instituțional de suport social. În 2002, CASPIS a elaborat Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale adoptat de Guvern. În 2004 a fost elaborat, în colaborare cu Comisia Europeană, Memorandumul comun de incluziune (JIM), semnat de Guvern și de Comisia Europeană în 2005. La sfârșitul anului 2005, CASPIS a adoptat un Plan de implementare a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pas înainte în constituirea unui nou sistem instituțional de suport social. În 2002, CASPIS a elaborat Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale adoptat de Guvern. În 2004 a fost elaborat, în colaborare cu Comisia Europeană, Memorandumul comun de incluziune (JIM), semnat de Guvern și de Comisia Europeană în 2005. La sfârșitul anului 2005, CASPIS a adoptat un Plan de implementare a Planului antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, conținând obiective concrete, termene și finanțarea necesară pentru multe dintre obiectivele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]