4,930 matches
-
orizontul acestei manifestări eclipsate? Să rămâi undeva la o răscruce a frigului, întinderi/ risipindu-se în jurul tău pe nesimțite/ să-ți părăsești acolo imaginea însingurării/ derulându-se-n gol/ să oferi azil ultimelor rămășițe ale gerului". Nimic de văzut decât indiferența distanței și distanța indiferenței, impersonalul în care vederea rămâne, a nimănui, stă orbită la răscrucea care o crucifică, o răsfrânge revelator. Undeva ori acolo, ea nu e de fapt nicăieri, risipită în nevăzutul care o absoarbe. Nu atârnă de instanța
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Să rămâi undeva la o răscruce a frigului, întinderi/ risipindu-se în jurul tău pe nesimțite/ să-ți părăsești acolo imaginea însingurării/ derulându-se-n gol/ să oferi azil ultimelor rămășițe ale gerului". Nimic de văzut decât indiferența distanței și distanța indiferenței, impersonalul în care vederea rămâne, a nimănui, stă orbită la răscrucea care o crucifică, o răsfrânge revelator. Undeva ori acolo, ea nu e de fapt nicăieri, risipită în nevăzutul care o absoarbe. Nu atârnă de instanța unui subiect care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
27. 78 Cf. Platon, Republica, 621 a-c. Uitarea e însă și nepăsare (Platon vorbește mai întâi de "râul Nepăsării" și apoi de Lethe ca fiind "râul de uitare"), accentul căzând nu doar pe simpla amnezie, ci pe nepăsarea ori indiferența față de adevăr, în ultimă instanță pe uitarea de ființă. 79 Nichita Danilov, op. cit., p. 92. 80 "A rupe, în consecință, o dată pentru totdeauna, cu metaforele ce reprezintă conștiința ca un cerc luminos în jurul căruia n-ar exista pentru ea decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
așa insuficient) fuseseră sparte cu toporul, sigur că pe scări fuseseră aduși caii și că în scurt timp totul intrase într-o periculoasă derivă politică! Atâta neînțelegere a nevoilor specifice modului nomad de viață nu putea veni decât dintr-o indiferență și ignoranță condamnabile. Acum priceperea lui era chemată să remedieze pe cât posibil lucrurile, deși în cadrul unui buget foarte restrâns; era vorba de a crea un spațiu al vastității și rătăcirilor pasionale în interiorul limitelor unei recunoașteri sociale modice a locatarilor. Nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
alte variabile ale situației. Nu-și are domnia, dominația, rădăcinile în chiar această asimetrie în raport cu nevoile în general, ce permite celui emancipat de ele să le împrumute forța coercitivă, trecând astfel oarecum de partea lor? Sațietatea îi induce sătulului o indiferență la fel de tenace ca foamea însăși, dar nu trebuie uitat că și disperarea famelică tot în indiferență culminează. În ochii nomazilor, domnia și ușurința de a fi mergeau mână în mână, ceea ce le trezea sentimente contrarii - dispreț pentru slăbiciunea la care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în general, ce permite celui emancipat de ele să le împrumute forța coercitivă, trecând astfel oarecum de partea lor? Sațietatea îi induce sătulului o indiferență la fel de tenace ca foamea însăși, dar nu trebuie uitat că și disperarea famelică tot în indiferență culminează. În ochii nomazilor, domnia și ușurința de a fi mergeau mână în mână, ceea ce le trezea sentimente contrarii - dispreț pentru slăbiciunea la care domnii erau condamnați, dar și invidie pentru felul optim cum se poziționau de obicei în raport cu situația
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi mergeau mână în mână, ceea ce le trezea sentimente contrarii - dispreț pentru slăbiciunea la care domnii erau condamnați, dar și invidie pentru felul optim cum se poziționau de obicei în raport cu situația, ce evolua cel mai ades în favoarea lor. Numai o indiferență bântuită de zvârcoliri palia anemic sfâșierea dintre cele două trăiri. Oricâtă solicitudine ar fi arătat aducătorii săi, ajutorul comunitar rămânea indelebil marcat de greu suportabila invulnerabilitate a originii sale; într-un fel, domnii cei fercheși erau prea gata de extins
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de capacitatea lui de susținere; el îi rămâne, în consecință, indiferent și mult mai distant decât ar putea da la iveală orice măsurătoare obiectivă. Mai mult decât atât, macaraua cu pretenții de pod iradiază simbolic locul de vis-à-vis cu această indiferență născută tocmai din ireductibila lor diferență: "nu contează că ești adânc desțelenit și incapabil de autosusținere; tăria mea telepurtată poate suplini carența de simetrie a relației noastre". Nu contează cum ești, nu contează cine ești: iată vorbe dumnezeiești când e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de simetrie a relației noastre". Nu contează cum ești, nu contează cine ești: iată vorbe dumnezeiești când e vorba de salvare, din moment ce trec peste diferențele individuale, dar și strivitoare cât miticul cer uranic primordial, prin aceea că dau glas unei indiferențe pe măsură. Contează cum ai putea fi, cine ai putea deveni, nu cum și cine ești deja. Atunci când posibilul e promovat de o facere cu putință covârșitoare, cvasi-miraculoasă, fapticul deja împlinit se găsește cumva strivit sub lama ei impetuoasă de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la bursă, dar e conștient de asta și mă protejează pe cât posibil. Spre rușinea mea, sunt în urmă rău cu cititul; mă înspăimântă reîntâlnirea cu atâtea posibilități pe lângă care am trecut nepăsătoare. Într-un fel, cred că îmi tezaurizez o indiferență croită să contracareze teama de penibila lor evocare. Ei, dar cel puțin e-n pas cu ultima modă, încercă ea să diminueze de circumstanță gravitatea constatării. − Și de ce nu? Dacă ți-e bine așa cum ești, la ce să cultivi gustul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asta, după părerea ta, ar justifica un sabotaj din partea lucrurilor minimalizate? − De ce-ar rămâne ele loiale unui proiect ce le degradează, căutând să le convingă de realitatea ultimă a marginalității lor? Au chiar datoria să saboteze traficul dubios de indiferență. Întruchiparea acestei grămezi de mărunțișuri obscure - incisive în parte prin natura lor, în parte prin căderea în irelevanță și fricțiunea de alte fărâme, și mai irelevante - îmi pare a fi Minotaurul. De la sine, mulțimea lor ajunge să se încornoreze ofensiv
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
somații, avertismente, sfaturi - ceea ce îl descurajează de la a-și mai acorda el însuși o asemenea grijă lipsită de ecou social. Un singur lucru pare să se focalizeze asupra lui cu predilecție: tirul fulgerelor. Cu cât substanța lui se călește în indiferența crescândă, cu atât conductibilitatea ei la fulminență sporește: atât cât rezistă, pe culmile disperării omul devine paratrăsnet. O dialectică neliniștitoare se amorsează între, pe de o parte, capacitatea lui de conducție și dispersie a urgiei și, pe de alta, incapacitatea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
măsură omenească atotputerii de distrugere celeste, sau poate reprezintă doar simbolul eficace al autolimitării ei condescendente, ca o ramură de măslin dintr-un aliaj supraconductor "crescută" pe acoperiș printr-o conlucrare de sens opus pe verticala ontologică. Omul calcinat până la indiferența disperată începe să cocheteze cu versiunea lipsită de măsură a puterii, căci numai ea îl onorează cu o atenție crescândă. Cel ce găzduiește o fracțiune de secundă în sine zvârcolirea ardentă a haosului ar putea fi, la rându-i, găzduit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
absolutul ar fi, chipurile, într-o perenă ospeție; numai cineva lipsit de simț arhitectural putea scrie astfel despre ziduri și exalta în locul lor o deschidere de hău, necondițională, fără nuanțări și discernământ, cum pare a fi cea mistică. Alergic la indiferența atroce și compactă a elementelor, omul nu poate trăi în contact epitelial cu frigiditatea lor cosmică, ci își amenajează o lume de suprafețe intermediare cu permeabilitate selectivă, înăuntrul căreia poftește exteriorul numai pe alese, trecându-l mai întâi protocolar, aspru-mângâietor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu chiar conștiința, dotată și ea cu capacitate reglabilă de reacție și, ca ultimă întăritură a rezistenței la destituire, cu refugiul oniric. Coincid în el slăbiciunea și inatacabilitatea maxime. La porțile alienării, cerberul realității primește botnițe groase de pâslă: doar indiferența ne permite să ațipim în toiul puzderiei lătrătoare de diferențe, cu care lumea se dă, câinește, la noi. Locuirea începe cu visarea la un răsfăț localizat, specific, foarte personal și dependent de anumite calități deja gustate ale realului - experiență care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă pentru nomazi. Dincolo de un anume punct, durerea capabilă să opună rezistență sfâșierii se schimba imperceptibil în indiferență. În locul ei se instala resemnarea cu pierderea, cedarea fără nostalgie - suprema adaptare la agonie. Nomazii stânjeneau comunitățile prin care poposeau în primul rînd prin felul neliniștitor cum reușeau să suporte un putativ insuportabil. Da, putem" păreau ei să spună acolo
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spațiul social aparent nedistinct al prezentului. Cu atât mai bine pentru toți cei implicați! Dar Bart nu se lăsă: − Ne-om fi crezând noi mai flexibili și permeabili la alteritate decât strămoșii, dar ne-am meșterit și o platoșă de indiferență pe măsura incisivității noului. Antropofagii își cazau noii veniți de vază în stomac, iar noi le desfigurăm preventiv unicitatea cu sucuri gastrice neutralizante azvârlite în întâmpinare. Spațiul public a devenit un vomitoriu unde se lubrifiază contactul altfel abraziv cu chipul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atâta tot. Pur și simplu pe serpentinele devenirii ni se face greață. − Onorat tribunal tribal - posibil cripto-canibal -, aș dori să subliniez că între oral și anal consonanțele nu sunt doar de ordin superficial, interveni Rudi. Permiteți-mi să iau apărarea indiferenței: dacă n-ar fi ea, n-am mai putea înainta prin spațiu de hățișul diferențelor agățătoare. Luând seama la nuanțele cele mai subtile, ne-am împotmoli în încrengătura lor nesfârșită până la imobilizare. În anumite cercuri, manevra asta de ancorare e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de hățișul diferențelor agățătoare. Luând seama la nuanțele cele mai subtile, ne-am împotmoli în încrengătura lor nesfârșită până la imobilizare. În anumite cercuri, manevra asta de ancorare e numită retentivitate anală. În definitiv - și asta pentru că suntem la metafore digestive - indiferența îmi pare un laxativ al spațiului vital, ce face cu putință căutarea locului cuvenit fiecăruia. Facilitează tranzitul, deși e drept că uneori împinge lucrurile până la confuzia cu iureșul incontinent al hoardelor năvălitoare. − Din ce în ce mai poetic... Nu văd nici un motiv ca scatologia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ea estetizată așa cum, fără îndoială, merită, fu de părere Luc. "Trebuie mers/ spațiul aspiră", scria Guillevic. Dar nu sunt chiar convins: puterea de aspirație și inspirație a spațiului vital se leagă direct de chestiunea lubrifierii contactului cu el prin indiferență. Aparența de cunoscut ne invită să trecem fără păs mai departe, în loc să împietrim sub fascinația ochiului malefic al vârtejului, cu care profunzimea ne țintuiește. Vreau să știu: de ce ne-am fixa pe metafora vegetală a rădăcinilor statornice în loc să cochetăm cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
substitui cu ceva mai tangibil - un fals tămăduitor, un furtișag benefic, o sustragere a pacientului de sub fascinația malefică a depărtării. Dar ce te faci cu cei ce gustă numai deliciile dării în vileag a tertipului, vitalizați parcă de nemângâierea din indiferența crudă a elementelor? Cum să-i rabzi pe băutorii ăștia înveterați de neant, ce-și declară plăcerea o afacere strict privată și denunță efectul placebo - literal, "așa cum vă place" - ca pe-o găinărie umanitară de proporții? În ochii lor prea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
unora dintre subiecții cei mai insensibili la tentațiile ei; ca-n orice luptă, măsura confruntării era dată de dârzenia oponentului. O artă se-nconjoară de un public receptiv la ea pentru a supraviețui în mijlocul unei mult mai vaste și profunde indiferențe. Tot așa cum, la începuturi, sfințenia creștină își căutase măsura în Deșertul Nubian, virtuțile locuirii sedentare aveau încă de trecut proba acestui caz extrem de necredință în ea. Cu fiecare casă pe lângă care treceau nepăsători, nomazii răneau fără voie orgoliul edililor ce-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rulotelor cochete în care amfitrionii se mutaseră, a frigiderelor prin care răscoleau cu nonșalanță și a televizoarelor ce-i plonjau rutinier în visare. Nici noua lor afirmare de sine bătătoare la ochi nu îi înstrăină de el atât cât o indiferență ce-i căptușea lui lăuntrul, ca un mușchi gros, iubitor de liniște și umbră, crescut abundent peste noapte pe versantul dinspre ei. Cât de adânc poate răzbate o atingere matern-protectoare? Numai cine nu i-a dus lipsa ar fi în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
limita impracticabilului. Întrucât păreau dătătoare de drum către ea, el le primea ca pe un șirag de nestemate strâns ghem și aproape binefăcător, dacă n-ar fi făcut să răsune în ecouri ample vastitatea singurătății lui. Abia nepăsarea din ele, indiferența deplină la efectul imediat asupra ascultătorului, le făcea atât de prețioase. Nu aveau nevoie de primire spre a se dărui; verace și discret, ființau la superlativul lor absolut - și atât. Cât despre Ian, strângând ghem în sinea lui respirarea ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
instalarea ideii dominatoare, a programului ideologic (programelor ideologice). Efectul e devastator: se naște individul-masă, se instaurează dificultatea comunității de a gândi la destinul său și de a iniția proiecte, operațiune pe care o cedează unui grup dominant. Astfel se Încurajează indiferența sau, cum zic psihosociologii, lenea socială; așa triumfă raționalitatea instrumentală care ucide aspirația de altceva și Înlesnește drumul supunerii la proiecte străine. Examinând puterea din perspectivă clinică, ca facilitatoare a unor maladii sociale, ca psihopatologie, Eugène Enriquez, analist social din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]