5,277 matches
-
al genului cu elemente din folclorul muzical autohton; această tendință a muzicii de jazz se numește ethno jazz. În acest sens, pianistul a explicat că, de-a lungul carierei sale, „"70-75% m-am bazat pe folclorul românesc pentru muzica de jazz"”. Tot el este cel care introduce subgenul free în România. Realizează un aranjament jazzistic la "Rapsodia română nr. 1" a compozitorului conațional George Enescu și numeroase alte prelucrări. Formează în țară ansamblul de jazz Jancsi Kőrössy Trio (Kőrössy - pian, Johnny
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
pe folclorul românesc pentru muzica de jazz"”. Tot el este cel care introduce subgenul free în România. Realizează un aranjament jazzistic la "Rapsodia română nr. 1" a compozitorului conațional George Enescu și numeroase alte prelucrări. Formează în țară ansamblul de jazz Jancsi Kőrössy Trio (Kőrössy - pian, Johnny Răducanu - contrabas, Bob Iosifescu - baterie). De-a lungul anilor 1960, s-a bucurat de o largă apreciere în țări ale Blocului estic, mai ales în Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. În 1969 se stabilește în
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
largă apreciere în țări ale Blocului estic, mai ales în Ungaria, Cehoslovacia și Polonia. În 1969 se stabilește în Statele Unite ale Americii, la Atlanta. Drept consecință, în România comunistă, numele muzicianului a fost dat uitării (nu figurează în "Dicționarul de jazz" de Mihai Berindei, din 1976). În decembrie 2006, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Kőrössy a susținut un recital de patru ore la Ateneul Român din București. Programul, după spusele pianistului, a fost alcătuit în felul următor: „"am dorit
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
Popescu (baterie). A cântat și înregistrat în țară sau peste hotare alături de interpreții români: Ramona Horváth (pian), Nicolas Simion (saxofon și clarinet), Johnny Răducanu (contrabas), Bob Iosifescu (baterie) și alții. Kőrössy a evoluat și efectuat înregistrări alături de nume mari de jazz din Statele Unite ale Americii, precum Woody Herman și Phil Woods (saxofon și clarinet), Zoot Sims și Lee Konitz (saxofon), Milt Jackson (vibrafon), Percy Heath și Ray Brown (contrabas). A mai colaborat cu: James Singleton (contrabas), Connie Kay (baterie) și mulți
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
Zoot Sims și Lee Konitz (saxofon), Milt Jackson (vibrafon), Percy Heath și Ray Brown (contrabas). A mai colaborat cu: James Singleton (contrabas), Connie Kay (baterie) și mulți alții. Jazzologul Willis Connover îl consideră pe Kőrössy „"cel mai autentic pianist de jazz european"”. "Site"-ul AllAboutJazz.com remarcă: „"până în ziua de astăzi, (Kőrössy - n.n.) este considerat de departe cel mai valoros muzician de jazz din România"”. Interpretarea lui Kőrössy dispune de un tușeu expresiv și de un simț ritmic bine dezvoltat. Discurile
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
Connie Kay (baterie) și mulți alții. Jazzologul Willis Connover îl consideră pe Kőrössy „"cel mai autentic pianist de jazz european"”. "Site"-ul AllAboutJazz.com remarcă: „"până în ziua de astăzi, (Kőrössy - n.n.) este considerat de departe cel mai valoros muzician de jazz din România"”. Interpretarea lui Kőrössy dispune de un tușeu expresiv și de un simț ritmic bine dezvoltat. Discurile sunt notate astfel: S - înregistrare în studio; L - înregistrare din concert; C - compilație. Interviuri
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
se dedica actoriei. Pregătirea în acest ultim domeniu a început-o cu studiile din cadrul "institutului Andres Soler", avându-l ca profesor pe Julio Castillo, și continuând cu cursuri de canto sub îndrumarea lui Julio Julian și diversificate prin studii de jazz și expresie corporală, înscriindu-se în cele din urmă la Centrul de Capacitate al Televisa. Activitatea teatrală și-a început-o în anul 1974 cu piesa de comedie "Los diez mandamientos", pentru că în anul următor să joace în comedia muzicală
Eduardo Palomo () [Corola-website/Science/318561_a_319890]
-
Chamberlin a construit o mașină de ritm care avea la bază circuite de bandă magnetică înregistrată. Avea 14 circuite, care puteau fi redate separat, împreună, cu amplificator de bas, volume de control etc. Înregistrările erau a unor tobe reale de jazz, plus alte instrumente de percuție, de exemplu bongo, castaniete, clave. În 1959, firma Wurlitzer a scos pe piață un instrument electromecanic de ritm numit "Sideman", care a fost prima mașină de ritm comercială. Era intenționată ca acompaniament de percuție pentru
Sintetizator de ritm () [Corola-website/Science/318572_a_319901]
-
Grigoraș - baș și voce, Gabriel Orban - solist vocal, Lucian Fabro - baterie, Mircea Bunea și Marius Dobra - chitare. Maestru de sunet este regretatul Theodor Negrescu, cel care și-a adus contribuția la înregistrarea celor mai importante albume românești de rock și jazz apărute în anii ’70 și ’80. În toamna lui 1989, Riff susține turneul național de promovare a albumului "Primii pași", împreună cu grupul Compact, care lansase cu un an înainte albumul "Cântec pentru prieteni". Acesta este cel mai de succes turneu
Riff (formație românească) () [Corola-website/Science/318622_a_319951]
-
Ellen (n. 25 iunie 1952, Oslo d. 21 octombrie 1982) a fost o cântăreață de jazz din Norvegia. s-a născut la Oslo din tată bulgar (Toni Toneff, cântăreț de muzică populară) și mamă norvegiană. A studiat la Conservatorul de muzică din Oslo între 1971-1975. Între 1975-1980 a fost lidera cvintetului "Radka Toneff Quintet", în care
Radka Toneff () [Corola-website/Science/318668_a_319997]
-
Melodi Grand Prix unde a cântat melodia "Parken" compusă de Ole Paus. Radka Toneff a primit "Premiul Spellemann" în 1977 (cea mai bună interpretare vocală) pentru discul "Winter Poem". După ce a murit a primit "Premiul Buddy" al Federației norvegiene de jazz (1982) și "Premiul Spellemann" (1993) (categoria jazz) pentru discul "Live in Hamburg". "Radka Toneff Minnepris" („Premiul Memorial Radka Toneff”) este numit în cinstea ei. Radka Toneff s-a sinucis în 1982. Radka Toneff a colaborat cu următorii muzicieni:
Radka Toneff () [Corola-website/Science/318668_a_319997]
-
Parken" compusă de Ole Paus. Radka Toneff a primit "Premiul Spellemann" în 1977 (cea mai bună interpretare vocală) pentru discul "Winter Poem". După ce a murit a primit "Premiul Buddy" al Federației norvegiene de jazz (1982) și "Premiul Spellemann" (1993) (categoria jazz) pentru discul "Live in Hamburg". "Radka Toneff Minnepris" („Premiul Memorial Radka Toneff”) este numit în cinstea ei. Radka Toneff s-a sinucis în 1982. Radka Toneff a colaborat cu următorii muzicieni:
Radka Toneff () [Corola-website/Science/318668_a_319997]
-
Sandra i-a venit după ce a cunoscut-o pe actriță la un eveniment, iar cea care le-a făcut cunoștință a fost Laura Andreșan. Grasu XXL aparține genului muzical hip-hop, deși în familia lui se asculta muzică de altă factură (jazz, funk), tatăl său fiind un cunoscător al bass-ului. Din această cauză, artiștii preferați ai lui Dragoș sunt Stevie Wonder, George Benson, Chick Corea, Timpuri Noi și mulți alții. Printre artiștii săi preferați din domeniul hip hop-ului se numără
Grasu XXL () [Corola-website/Science/318843_a_320172]
-
Diaconu și Alex Lambrino. Cei trei muzicieni s-au cunoscut, au avut o primă repetiție și primul concert în aceeași zi, 30 septembrie 2005. Live, formația este un adevărat jam-band, unele piese fiind combinate cu lungi improvizații de blues, funk, jazz sau psihedelic. În 2008, Cyfer's Sin a colaborat cu Mircea Horvath (clape). Cyfer a intrat în trupa de blues Trenul de Noapte la scurt timp după ce aceasta a fost reformată de Marcian Petrescu. În octombrie 2007 au avut loc
Cyfer () [Corola-website/Science/316017_a_317346]
-
obișnuiți să mănânce seară la ora 6 sau 7 în țările lor, este mai greu să aștepte până la ora 9 seară. Totuși există restaurante ce stau deschise până la 3-4 dimineața. Jazz Granada este locul unde se ține Festivalul Internațional de Jazz. Probabil că Spania este țara în care jazz-ul este cel mai popular. Există mai multe cluburi de jazz dintre care cele mai populare sunt : Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
7 în țările lor, este mai greu să aștepte până la ora 9 seară. Totuși există restaurante ce stau deschise până la 3-4 dimineața. Jazz Granada este locul unde se ține Festivalul Internațional de Jazz. Probabil că Spania este țara în care jazz-ul este cel mai popular. Există mai multe cluburi de jazz dintre care cele mai populare sunt : Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja. Festivalul de Jazz Almuñécar - are loc la mijlocul lui
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
9 seară. Totuși există restaurante ce stau deschise până la 3-4 dimineața. Jazz Granada este locul unde se ține Festivalul Internațional de Jazz. Probabil că Spania este țara în care jazz-ul este cel mai popular. Există mai multe cluburi de jazz dintre care cele mai populare sunt : Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja. Festivalul de Jazz Almuñécar - are loc la mijlocul lui iulie în grădina botanica El Majuelo Almuñécar. Aici au cântat câțiva
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
ține Festivalul Internațional de Jazz. Probabil că Spania este țara în care jazz-ul este cel mai popular. Există mai multe cluburi de jazz dintre care cele mai populare sunt : Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja. Festivalul de Jazz Almuñécar - are loc la mijlocul lui iulie în grădina botanica El Majuelo Almuñécar. Aici au cântat câțiva din cei mai mari cântăreți de jazz printre care menționam Mike Mainieri. Johnny Griffin și Benny Golson
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Spania este țara în care jazz-ul este cel mai popular. Există mai multe cluburi de jazz dintre care cele mai populare sunt : Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja. Festivalul de Jazz Almuñécar - are loc la mijlocul lui iulie în grădina botanica El Majuelo Almuñécar. Aici au cântat câțiva din cei mai mari cântăreți de jazz printre care menționam Mike Mainieri. Johnny Griffin și Benny Golson. Scenă se află mai în jos de
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Picaro, Secadero, La Telenoera, Los Nogales, Alexis Viernes, Clubul Booga, Jazz Organ, Eshavira, Plantă Baja. Festivalul de Jazz Almuñécar - are loc la mijlocul lui iulie în grădina botanica El Majuelo Almuñécar. Aici au cântat câțiva din cei mai mari cântăreți de jazz printre care menționam Mike Mainieri. Johnny Griffin și Benny Golson. Scenă se află mai în jos de un castel maur, iar barurile sunt amplasate în jurul palmierilor. Flamenco . Există dezbatere în ceea ce privește orașul în care s-a născut flamenco: Sevilla, Jerez de la
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Pineda). În Salobreña se află piața nocturnă Night (ce se deschide în fiecare marți și sâmbătă după 8 seară în timpul verii). Aici au loc festivaluri tradiționale, religioase și comerciale în Granada. Printre festivalurile de aici se numără Festivalul Internațional de Jazz, Festivalul de Tango, Festivalul Internațional de Muzică și Dans, Festivalul Magiei, și altele. În această regiune are loc festivaluri aproape zilnic. Nu pot exista fieste fără focuri de artificii. Spaniolii îndrăgesc aceste focuri de artificii și le fofosesc la aproape
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
pe care atât tatăl, bunicul și străbunicul său îl absolviseră. La acest liceu, în 1964 sau 1965, a cântat la pian (și uneori la saxofon alto) într-o formație cu alți 4 colegi. Repertoriul formației consta din piese standard de jazz sau piese ale unor formații populare din acea perioadă, precum The Yardbirds sau Manfred Mann. Prima chitară și-a cumpărat-o în 1965 cu 13 lire sterline, începând relativ repede să experimenteze cu acorduri deschise și să ciupească corzile. În
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
a avut succes comercial deosebit, vânzându-se în ca. 3000 de exemplare. Recenziile au fost din nou mixte, de la "chitarist bun, cu ritm perfect, acompaniat de orchestrații liniștite, frumoase" (revista "Record Mirror") la "o amestecătură jenantă de folk și cocktail jazz" (revista "Melody Maker"). John Boyd, care îi fusese figură de mentor în această perioadă, s-a hotărât să vândă firma "Witchseason" casei de discuri Island Records, și s-a mutat la Los Angeles, ca să lucreze cu muzică de film. Acest
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
moartea lui Jimi Hendrix. Conform declarațiilor sale, Satriani a auzit oribilă veste în timpul unui antrenament de fotbal, fapt care l-a făcut să renunțe la acest sport pentru a deveni chitarist. În 1974, Satriani începe să studieze stilul de muzică jazz împreună cu Billy Bauer și Lenny Tristano. După o scurtă perioadă acesta începe să predea lecții de chitară unuia dintre cei mai buni studenți ai săi Steve Vai. În același timp studiază muzică la Five Towns College. În 1978, Satriani se
Joe Satriani () [Corola-website/Science/316118_a_317447]
-
versiune a formației. Primul album al noii formații a fost "Rough and Ready" (1971), unde Beck a fost compozitorul sau co-compozitorul a 6 piese din cele 7. Stilul albumului include pe lângă rock și elemente de soul, rhythm and blues și jazz, elemente ce vor fi tot mai evidente în înregistrările ulterioare. Al doilea album a fost "Jeff Beck Group" (1972), album înregistrat la Memphis, avându-l ca producător pe Steve Cooper, chitaristul formației Booker T. & the M.G.'s. Albumul, care are
Jeff Beck () [Corola-website/Science/316140_a_317469]