4,481 matches
-
mottoul la volumul Spre Fericitul Nicăieri (Editura Panteon, 1995), din Nietzsche, este cât se poate de elocvent din această perspectivă: "Un om labirintic nu caută niciodată adevărul, ci numai Ariadna sa". La nivel propriu-zis textual, se exploatează nu atât motivul labirintului (și complementele lui firești: monstrul, rătăcitorul-Tezeu "printre lacrimi și minotauri", firul roșu conducător), cât retorica alterității interioare. Textele dintr-o secțiune extinsă a creației lui Daniel Corbu sunt populate de figuri poetice precum histrioni, pelerine, "masca de comediant", "oglinzile/ în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din icoane se rotesc cu capul în jos, iar un Fluture cap-de-mort scheaună, jalnic, peste orașul acoperit de "pânza neagră, croncănitoare" a ciorilor Stradelă; camera se ascunde și apoi "plânge că s-a rătăcit/ în alte camere ca într-un labirint" Camera ascunsă; câinii se îmbată în naos de mirosul sfinților, pe care încearcă apoi zadarnic să-l recupereze Căutare; întunericul se îmbolnăvește și pleacă, înfundându-și jobenul pe ochii mărturisind neputința Forme, în timp ce orbul râu Lethe se plimbă, încălțat în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cotidianități atopice, dar imediat recognoscibile, adâncimile poematice sunt atrase de spectacularul ontologic. Până să ajungă, însă, la acestea, cititorul se vede silit să înainteze cu greu într-un hățiș textual de o luxurianță neobișnuită, al cărui analogon simbolic este chiar labirintul, unul dintre motivele cele mai frecvente în Portret în cuțit, căci în definitiv "locul geometric al ruinelor și viselor este labirintul./ primele înghit urmele sub cripta semnificatului/ celelalte le atrag și le dizolvă în schelăria semnificantului". În freatica majorității zdrobitoare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
silit să înainteze cu greu într-un hățiș textual de o luxurianță neobișnuită, al cărui analogon simbolic este chiar labirintul, unul dintre motivele cele mai frecvente în Portret în cuțit, căci în definitiv "locul geometric al ruinelor și viselor este labirintul./ primele înghit urmele sub cripta semnificatului/ celelalte le atrag și le dizolvă în schelăria semnificantului". În freatica majorității zdrobitoare a poemelor lui Dan Bogdan Hanu palpită energii dintre cele mai diverse, prin a căror acumulare crește, barocă, această schelărie a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
European, Iași, 2011. Traduce din Philippe Breton, Manipularea cuvântului (2006), Alex Muchielli et al., Teoria proceselor de comunicare (2006); Dominique Paquet, Frumusețea. O istorie a eternului feminin (2007); Suzanne Lilar, Cuplul, 2008; Jacques Maritain, Omul și statul, 2008, Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii. Pioase amintiri (2010), Simone de Beauvoir, Femeia sfâșiată (2010), Marquerite Yourcenar, Ce? Eternitatea (2011). Traduce, de asemenea, numeroase volume pentru colecția "Cotidianul" coordonată la Editura Univers. Premiul I pentru proză la Concursul Național "Tinere condeie", București (1993), Marele Premiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ție! doar tu, din bieți strigoi,// din șerpi și duhuri rele, din monștri, lighioane/ bestecăind prin smârcuri, căzuți din paradis,/ ne vindeci aste trupuri ingrate și sărmane/ și zei atotputernici ne faci din nou./ FINIS!" Ave Eva!). Căci Toamna în labirintul de semne lingvistice în mijlocul căruia singur își așază Minotaurul "ca subtext al labirintului unui text, al limbajului structurat în perspectiva unei ordini creatoare de haos, (care) este simbolul distructiv al morții, golul care te așteaptă, urlă mereu și se umple
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lighioane/ bestecăind prin smârcuri, căzuți din paradis,/ ne vindeci aste trupuri ingrate și sărmane/ și zei atotputernici ne faci din nou./ FINIS!" Ave Eva!). Căci Toamna în labirintul de semne lingvistice în mijlocul căruia singur își așază Minotaurul "ca subtext al labirintului unui text, al limbajului structurat în perspectiva unei ordini creatoare de haos, (care) este simbolul distructiv al morții, golul care te așteaptă, urlă mereu și se umple de un nou (non)sens imposibil de găsit în afara lui însuși" lucidul homo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
asemănarea Ta, nedesăvârșită copie după un model desăvârșit, și care m-ai dăruit cu trei haruri, ca trei coșmaruri: dragostea, boala și arta, care mi-ai trasat drumul cel mai lung către moarte, scopul vieții și finalitatea călătoriei mele prin labirintul limbajului (...). Mă rog de Tine, Doamne, cu lacrimi fierbinți, ia-mi înapoi darurile tale cele fără de preț...". Fără nicio îndoială, acesta este testamentul unui mare poet. Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Critice, 1969; Petru Poantă, Modalități lirice contemporane, 1973; Gh.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
manuscris intangibil" în cripta de taină, unde participă la un bizar ritual nupțial, vegheat de șarpele Phylon (Taina a șaptezeci și cincea sau despre cripta de taină), pătrunde, "prin cosmicul praf, prin praful stelar, o, prin praful stelar/.../ în acest labirint al atlasului cosmic" sau, alături de iubită, devine umbră (intertextul eminescian este, și aici, evident) pentru a călători "în necunoscute sfere/ cu umbra-ncătușată în recile mistere" (Taina a cincizeci și patra sau despre călătoria printre sfere) etc. Sperând, de bună seamă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pătrundă. Nu/ știi să simți?/ Ea de pretutindeni vine: în trup, în suflet și în gând". Simbolistica geometrică îl interesează, e adevărat, și în restul creației: "Azi, romburi, cuburi, s'au retras/ orânduindu-se în sfere./ Cel mai senin din Labirintul Cerului/ e-acum. Sus, știu, e Podul Curcubeu/ iubindu-ne în cele Șapte Serpentine/ prin care ai urcat din tihna scoicilor,/ tu, perla, mnemocăruța clipelor stelare.// Azi, norii ovoizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere./ Primește-ți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
XXI, Iași, 2001), romane (Iarna, pentru cine mor vulpile, Editura Junimea, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Editura Porto Franco, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Editura Junimea, Iași, 1996; Patimi în Labirint, Editura Sedcom Libris, Iași, 1997; Infernul albastru, Editura Junimea, Iași, 1999; Zăpezile și furia, Editura Junimea, Iași, 2011), o piesă de teatru (Cine ești tu, domnule Nily?, cu o prefață de Bogdan Ulmu, Editura Panfilius, Iași, 2004) și un eseu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
doar celor apți a intui sensul real al lanțului de aventuri înscriind ființa într-un traiect simbolic; nodurile pe linia vieții sunt cele care transformă insul (oricum contorsionat, diferit, hărăzit cu dureroasa conștiință a singularității în suferință: "eu sunt un labirint/ un cuvânt sinucigaș"), într-un condamnat situat în permanență pe un cumplit Drum spre eșafod. La capătul căruia pare a se întrezări, în plus, golul total, neantul însuși. Unicitatea ființei apare atunci amenințată de spectrul dispariției, al trecerii spre un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un măcel atomic/ am adunat clipe zile luni săptămâni/ de viață continuă/ cu inima pe sfoara suferinței/ suspendată într-un balans nestăpânit//...// rup/ cu lopata inimii/ din zidul cazematei/ sap în tranșeele clepsidrei// un drum către tine/ Beatrice/ îndrumătoarea prin labirint". Clipa transformată în mistică, religiozitatea clipei smulse alunecării spre moarte, accidentalul transformat în transcendental, iată, până la urmă, însuși sensul vieții în care crede, obstinat, poetul, și cu care își învestește, lucid, și discursul liric, infuzat constant cu sintagme de gen
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
chirie, poetul nu manifestă nicio rezervă în asumarea până la capăt a acestei identități lirice. Ceea ce înseamnă și faptul că exploatează aproape exclusiv marile teme literare (destinul, timpul, solitudinea, dragostea), în texte organizate în jurul unor metafore-simbol cunoscute: theatrum mundi, burgul medieval, labirintul, cimitirul, colivia, trupul-închisoare ș.a. Prin ele se dă relief neliniștilor dintre cele mai grave, din care lirica modernă s-a nutrit întotdeauna: "S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ Toate s-au năruit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care compun visul, tot așa experiența recunoscută a unei logici a imaginarului reprezintă șansa unei prime achiziții oferite inteligenței critice, a unei prime posibilități de lectură oferite voinței de înțelegere obiectivă. Celui care a avut curajul să pătrundă în acest labirint deconcertant pe care îl constituie realitatea mitică, aceasta îi oferă fie și numai promisiunea unui fir conducător. Problema e, desigur, să știi cum să-1 folosești, cum să te agăți de el. "E o problemă dificilă care cere să fie tratată
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
drept o acțiune a complotului evreiesc, acțiune ce urmărește să facă să planeze asupra întregii capitale amenințarea permanentă a distrugerii. În arierplanul emoțional al fiecăreia dintre aceste povestiri, se simte mereu ceva înspăimîntător, de pildă trapele ce se deschid brusc, labirinturile fără ieșire, coridoarele care nu se mai termină, cu pereți masivi, impenetrabili și netezi. Tot cu umbra, pe de altă parte, începe domeniul incognoscibilului și neidentificabilului, acela în care cuvintele obișnuite au pierdut orice putere de a desemna o realitate
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Eminescu, Költeményei [Poezii], București, 1966, Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967; Al.A. Philippide, Monológ Babilonban [Monolog în Babilon], București, 1968 (în colaborare); Camil Petrescu, Velencei történet [Act venețian], București, 1969; Csillagok osztályosa [Printre stele], București, 1973; Francisc Păcurariu, Labirintus [Labirintul], Cluj-Napoca, 1978; Al. Kirițescu, Szarkafészek [Gaițele], București, 1985. Repere bibliografice: i.b., Atelierul traducătorilor în „Igaz Szó”, ST, 1962, 5; Rom. magy. ir. lex., II, 483-484. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
136-139; Condurache, Portret, 92-108; Felea, Aspecte, III, 133-136; Odangiu, Romanul, 71-80; Ungureanu, Proza rom., I, 358-403; Iorgulescu, Prezent, 105-121; Marcea, Atitudini, 93-103; Braga, Sensul, 184-187; Sorescu, Ușor cu pianul, 143-155; Călinescu, Biblioteci, 178-183; Măciucă, Motive, 53-60; Marian Popescu, Chei pentru labirint. Eseu despre teatrul lui Marin Sorescu și D. R. Popescu, București, 1986; D.R. Popescu interpretat de ..., îngr. și pref. Andreea Vlădescu Lupu, București, 1987; Cristea, Fereastra, 128-143; Holban, Profiluri, 67-88; Rotaru, O ist., III, 725-753; Ștefănescu, Prim-plan, 199-212; Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
am vrut să fim și nu prin cei ce-am fost. Această luptă, cînd îți arunci destinul în balanță, este dinainte pierdută dacă nu ai ca sprijin un ideal, un model care, precum firul Ariadnei, te ajută să ieși din labirintul imediatului. Acesta devine punctul tău de sprijin pentru a te schimba pe tine și a schimba lumea. Și astfel niciodată nu vei fi în amurg, căci orizontul tău este mereu altul, în deplină lumină. Mînă în mînă cu Platon sau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
limbaj lupascian, ar fi dorit să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lebaud, 1988. 19 Joseph E. Brenner, Logic in Reality (Logica în realitate), New York, Springer, 2008. 20 Edgar Morin, La méthode III La connaissance de la connaissance, 1, Anthropologie de la connaissance, Paris, Seuil, 1986. 21 Mircea Eliade, L'épreuve du labyrinthe (Încercarea labirintului), convorbiri cu Claude-Henri Rocquet, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 2006, p. 176. 22 Ibid., p. 166. 23 Ibid., p. 145. 24 Werner Heisenberg, op. cit., p. 277. 25 Ibid., p. 258. 26 Scrisoare a lui Pauli către Fierz, 10 august 1954, in K.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acesta miracolul unei aculturații ce durează de atâta timp și care, de fapt, a fost mai curând un proces de sinuoasă interculturalitate? Umberto Eco a încercat să definească la rândul său gândirea latină, recunoscând în ea atât linia cât și labirintul. Horațianul Est modus in rebus îi părea cel mai semnificativ adagiu pentru un modus cogitandi specific latin, înțelegând prin aceasta un fel de a structura realitatea pentru a o face comprehensibilă. Sub acest unghi, el revendica pentru latinitate pe Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
venerabilă, dispunând însă de un campus modern, funcțional, la marginea orașului. O statuie ecvestră, înfățișând transmisia torței de către un alergător epuizat altuia plin de elan și vigoare, te întâmpină la intrarea în Faculdad de Medicina, unde au loc, într-un "labirint" bine ordonat, lucrările congresului. Un simbol mai elocvent, mai eficace, nu putea fi ales pentru a atrage luarea-aminte asupra misiunii didactice, a științei în ansamblu. Știința, ca în scena sculptată de Anna Hyatt, e o însumare de forturi ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]