13,988 matches
-
studii superioare (Urse, 2003). Dintre toate nivelurile de învățământ cel liceal, a cunoscut cea mai mare dezvoltare (numărul de instituții de învățământ a crescut de la 281 între 1948/49, la 981 până în 1989/90, iar ponderea populației cuprinsă în învățământul liceal a crescut de 6,4 ori în acceași perioadă), însă, majoritatea liceelor aveau profil tehnic-industrial și „alimentau” pozițiile intermediare de la baza ierarhiei. Instituțiile de învățământ secundar care aveau un alt profil decât cel tehnic-industrial (economic, pedagogic, militar, sanitar, telecomunicații etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deși reduse ca număr, au evidențiat faptul că cererea de educație superioară din partea populației era foarte mare, dar accesul în învățământul superior devine tot mai puternic influențat de originea socială a individului. Tabelul 2. Opțiuni școlare ale absolvenților de învățământ liceal 1974-1975 Nivelul final dorit Total Băieți Fete Liceu 4,7 1,0 7,5 Școală postliceală 12,3 5,5 17,4 Învățământ superior de 3 ani 14,9 17,3 13,1 Învățământ superior de 4 sau mai mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și socioprofesional al acestora. În 2004, ponderea persoanelor care au absolvit învățământul superior era de doar 2,9% în mediul rural, față de 19,1% în cel urban. Diferențele se mențin și pentru nivelul postliceal (9,9%, față de 7%) și cel liceal (24,1% în mediul rural și 38,4% în cel urban) (MEC, 2005). Influența statutului profesional al părinților asupra traseului educațional al copiilor este mai mare în România decât în oricare altă țară europeană: 60% dintre tinerii români care finalizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
, Cătălin (25.IX.1968, Iași - 20.V.1997, Iași), poet. Este fiul lui Ioan Anuța, profesor, și al Margaretei Anuța, ingineră. A făcut studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, încercând să le continue la Facultatea de Litere, secția de jurnalistică. O boală necruțătoare l-a răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București (licențiat în 1944). Debutează încă din liceu, cu poezii, în revista „Iconar
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
închisorile comuniste în numele unul alt concept, căruia Lenin i-a oferit un caracter sângeros și care a fost lupta de clasă. După ce își terminau studiile și obțineau diploma, "domnii ingineri" veneau înapoi în licee pentru a-și termina și studiile liceale și a-și lua examenul de bacalaureat. Se întâmpla asta pentru că tovarășii nu aveau soluții. Nu puteau construi lumea "dreaptă" a socialismului cu oameni care aparțineau orânduirii capitaliste "putrede". Teoreticienii socialismului, mai ales Marx, au fost geniali în a dezbate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
din clasa a II-a, corelate cu locuri de muncă a căror ocupare necesită studii superioare; funcții publice din clasa a III-a, implicând locuri de muncă din clasa a III-a, pentru a căror ocupare se cer studii medii liceale. Locurile de muncă grupate pe specificul acestor funcții generează următoarele categorii: funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici; funcții publice corespunzătoare locurilor de muncă ocupate de funcționarii publici de conducere; funcții publice corelate de o gamă deosebit de diferențiată de locuri
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
același timp, micul ospăț colegial oferit de o persoană care tocmai a fost promovată reprezintă tot un rit de trecere polivalent, care afirmă atât comuniunea (vechiul statut), cât și desprinderea (integrarea În noua funcție). La rândul său, viața din mediul liceal sau universitar este ritmată de ceremonii de intrare (examene, sărbători de deschidere a anului academic, baluri ale bobocilor) sau de desprindere (festivitățile de absolvire și petrecerile de adio precum balul de bacalaureat sau „spargerea grupei”). Studiind formele de integrare dintr-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
, Alexandru (15.V.1940, Fierbinți, j. Ialomița), folclorist. Este fiul Vasilicăi (n. Dedu) și al lui Dumitru Dobre. Urmează, după studii liceale la București și Fierbinți, Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963). Lucrează, succesiv, ca director de cămin cultural în Fierbinți (1957-1959), ofițer activ (1963-1971), redactor la „Scânteia tineretului”, referent de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
, Dan (15.VI.1941, Sulina), critic literar. Este fiul Ersiliei (n. Guțu) și al lui Alexandru Culcer, profesor. După studii elementare la Sighișoara și liceale la Cluj (Liceul „Emil Racoviță”), urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română, a Universității din Cluj (1957-1963). Va lucra, mai întâi, ca asistent la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, va fi și cercetător în cadrul Centrului de Cercetări al Academiei
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Ioan (13.VII.1919, Veria, Grecia - 17.V.1992, Bistrița-Năsăud), poet. Fiu al Haidei și al lui Nicolae Cutova, C. face școala primară la Veria și Grebena, în școli românești, apoi în România, la Târgu Mureș, unde își încheie studiile liceale. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București în 1944. În 1945, alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol și Margareta Dorian, primește premiul pentru poezie al Editurii Forum. Comentând producția lirică a acestor poeți, Perpessicius scrie despre volumul
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
CRISTEA, Valeriu (15.I.1937, Arad - 22.III.1999, București), critic literar. Este fiul Nadejdei (n. Gheorghiev) și al lui Petru Cristea, funcționar. Face studii liceale la Cluj (1947-1954) și urmează cursurile Facultății de Filologie din Cluj și apoi din București (își trece lucrarea de diplomă în 1962). Funcționează o vreme ca profesor de limba română în împrejurimile Bucureștiului. Debutează în „Gazeta literară” în 1962, devenind
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
CUȘNARENCU, George (27.I.1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Șerban Ioan Denk; 10.V.1945, București), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Serenei și al lui Adolf Gheorghe Denk, inginer silvic, descendent al unei familii austriece din Bucovina. După clasele primare urmate în comuna Ceahlău (județul Neamț) și studiile liceale la Liceul „G. Bacovia” din Bacău, a absolvit, în 1968, Facultatea de Filologie a Universității din București. Profesor în comuna Giurgeni (județul Ialomița) și apoi la Slobozia (1968-1990), a mai ocupat postul de director al Bibliotecii Județene (1976-1981) și al
CODRIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
CODREANU, Theodor (1.IV.1945, Sârbi, j. Vaslui), critic și istoric literar, prozator. Este fiul Catincăi și al lui Iordache Codreanu, țăran fierar. După studii liceale la Bârlad, urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (absolvită în 1970). Lucrează ca profesor la Orgoești și Dodești, județul Vaslui, iar din 1975 la licee din Huși. Este doctor în filologie (2001) cu teza „Complexul
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
s-a jucat la Botoșani. O continuare a acestor preocupări se întrevede și în 1875, când traduce piesa Miss Multon de Ad. Belot (de asemenea, C. a tradus, în proză, poezia Profetul de Pușkin). În anul 1864 își reia studiile liceale, pe care le termină patru ani mai târziu. Îndată după absolvire este angajat suplinitor la Catedra de filosofie a școlii al cărei elev abia fusese. În octombrie 1869 este trimis pentru studii comerciale în Belgia. Obține diploma în 1871, studiază
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
n. Ionescu) și ai lui Iordache Constantinescu, subchirurg. Primii ani de învățătură i-a făcut la școala „Vasile Boerescu” din orașul natal, unde urmează și gimnaziul (1902-1910). Devine apoi elev al Liceului „Unirea” din Focșani (1910-1914). Anii petrecuți în cursul liceal superior îi dau prilejul să citească mult și debutează cu o schiță în „Revista noastră” (1914), periodic scos de elevii liceului. În toamna anului 1914 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și la Facultatea de Drept ale Universității
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
CONSTANTINESCU, Vasile (18.XII.1943, Mitoc, j. Botoșani - 20.X.2004, Iași), poet, prozator și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Dumitru Constantinescu. Urmează clasele primare în comuna natală (1949-1956), studiile liceale la „Mihai Viteazul” din Galați (1958-1960) și la Liceul Teoretic din Săveni (județul Botoșani) între 1960 și 1962. Studiază apoi la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1965-1970). După absolvire, își începe îndelungata carieră publicistică: timp
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
CONSTANTINESCU, loan (21.IX.1938, Rogojeni, j. Galați - 3.I.2002, Iași), istoric literar, comparatist și dramaturg. Este fiul Verei (n. Tașacov) și al lui Pavel Constantinescu, funcționar. Face studii primare și liceale la Rogojeni și la Bârlad, absolvind apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961). După absolvire, parcurge întreaga ierarhie universitară devenind profesor (1993), și în 1997 șef al Catedrei de literatură comparată și estetică. Își ia
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
până seara eram afară; când a trebuit să-l părăsesc, la vârsta de zece ani, ca să merg la liceu, am avut sentimentul unei mari prăbușiri; s-a petrecut pe la 16-17 ani; tinerețea mea a fost o adevărată catastrofă”). Urmează studiile liceale la Sibiu (Liceul „Gh. Lazăr”), iar cele universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928-1932), unde îi are ca profesori, printre alții, pe N. Iorga („față de care orice om trebuie să aibă un respect mărturisit”, îi scrie el
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
, Anton (4.V.1940, Tiur, j. Alba - 17.XI.1991, Târgu Mureș), critic și istoric literar. Este fiul Aureliei (n. Berghian) și al lui Augustin Cosma, notar. După clasele elementare și liceale parcurse la Blaj, urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1963. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Dumbrăveni, județul Sibiu. Din 1981 a fost redactor la revista „Vatra”. Debutează publicistic în 1969, în „România
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
CONSTANTINESCU, Pompiliu (17.V.1901, București - 10.V.1946, București), critic literar. Este fiul Vasilicăi Constantinescu (n. Tatu) și al lui Ion Constantinescu, funcționar vamal. Face școala primară (1908-1912) și cursurile liceale la București (1912-1920): prima clasă de liceu ca elev în particular, celelalte la „Mihai Viteazul” și la Seminarul Pedagogic Universitar. Urmează apoi Facultatea de Litere și Filosofie din București (1920-1924); își susține licența la Mihail Dragomirescu, teza fiind Critica lui
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
COSAȘU, Radu (pseudonim al lui Oscar Rohrlich; 29.X.1930, Bacău), prozator și jurnalist. Este fiul Melaniei (n. Wassermann) și al lui Isac Rohrlich, contabil. La București urmează studiile liceale (1940-1948), frecventează un an Facultatea de Litere (1948-1949), e cursant la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1952-1953), fiind și redactor la „Scânteia tineretului” (1949, 1953-1956), iar mai târziu, redactor la revista „Cinema” (1968-1987). Debutează ca reporter la „Revista elevilor” în
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
COȘOVEI, Traian T. (28.XI.1954, București), poet și critic literar. Este fiul Mariei (n. Urdăreanu) și al lui Traian Coșovei, scriitor. După studiile liceale făcute la București, urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvind-o în 1978. Debutează în „România literară” (1978), iar editorial, cu volumul Ninsoare electrică, în 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). A mai primit premiul
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
16.VII.1934, Chișinău), istoric literar. Este fiul lui Iordache Crăciun, licențiat în studii administrative, și al Paraschivei (n. Danciu), învățătoare și profesoară. După școala primară făcută la Durlești, în Basarabia (1941-1943), la Arad și Aradul Nou (1943-1945), după studiile liceale de la Liceul „Moise Nicoară” (1945-1948), cele normaliene la Școala Normală din Arad (1948-1950) și la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1950-1952), va absolvi Facultatea de Istorie-Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1956), unde și lucrează ca bibliotecar
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]