122,821 matches
-
îndeplinească, primirea și expedierea de scrisori simple și recomandate, probe de mărfuri, hârtii de afaceri, imprimate, mandate poștale interne, obiecte de mesagerii și vânzări de mărci poștale. Convenția a fost pusă în aplicare la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-a lărgit sfera de acțiune și asupra gărilor de pe aceste linii. Încercările repetate ale organelor CFR de a nu aplica prevederile convenției și intervenția organelor poștale, au dus la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și vânzări de mărci poștale. Convenția a fost pusă în aplicare la 1 noiembrie același an, fiind excluse liniile Roman-Burdujeni, PașcaniIași, DolhascaFălticeni și Verești-Botoșani. Ulterior, la 1 februarie 1891, s-a lărgit sfera de acțiune și asupra gărilor de pe aceste linii. Încercările repetate ale organelor CFR de a nu aplica prevederile convenției și intervenția organelor poștale, au dus la revizuirea acesteia și transformarea ei, în octombrie 1891, întrun regulament administrativ, care obliga pe șefii de gară să îndeplinească serviciul poștal și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Din 1 noiembrie 1894, șefii de gară mai executau, prezentarea și distribuirea de mesagerii cu ramburs, iar din 29 noiembrie, același an, aveau obligația să primească telegrame de Stat, urgente, și în timpul nopții. În alte gări din județ, Muncel, de pe linia Pașcani-Roman și Cuza Vodă, de pe linia PașcaniIași, serviciul poștal a început să funcționeze la 13 noiembrie 1891 și respectiv în anul 1916. Cu unele întreruperi, serviciile poștale din gări au funcționat vreme îndelungată. Șiau încetat definitiv activitatea: Liteni la 30
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
gară mai executau, prezentarea și distribuirea de mesagerii cu ramburs, iar din 29 noiembrie, același an, aveau obligația să primească telegrame de Stat, urgente, și în timpul nopții. În alte gări din județ, Muncel, de pe linia Pașcani-Roman și Cuza Vodă, de pe linia PașcaniIași, serviciul poștal a început să funcționeze la 13 noiembrie 1891 și respectiv în anul 1916. Cu unele întreruperi, serviciile poștale din gări au funcționat vreme îndelungată. Șiau încetat definitiv activitatea: Liteni la 30 noiembrie 1924, Basarabi la 30 iunie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
octombrie 1895-26 august 1916; o cursă dus-întors, zilnic, de la 1 mai 1910 și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de bunuri și materiale, inclusiv de căi ferate. Din această cauză, abia din 15 mai 1919, a fost posibilă redeschiderea liniei principale spre Nordul Moldovei și Bucovinei, intrând în funcțiune în componența trenurilor de călători, birourile poștale ambulante nr. 1.2 și 5.6, București Cernăuți și retur. Tot atunci a început să funcționeze o cursă poștală feroviară nr. 313.314
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
expediții în gările: Pașcani, Heci-Lespezi, Dolhasca și Liteni, cu birourile poștale nr. 1.2, nr. 5.6, nr. 17.18 și nr. 33.34, toate București-Grigore Ghica Vodăădincolo de Cernăuți) și retur, precum și nr. 123.124 CernăuțiPașcani-Iași și retur. Pe linia Dolhasca-Fălticeni și retur au funcționat în perioada 1922-mai 1941 și 19221940, birourile poștale ambulante nr. 135.136 și respectiv nr. 137.138. În același timp, au funcționat birouri ambulante de la Verești la Botoșani și retur și de la Pașcani la Iași
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Nordul Moldovei, a avut loc o reorganizare a birourilor poștale ambulante în întreaga țară. Ca și în trecut, rețeaua feroviară a oferit scheletul pe care s-a realizat rețeaua poștală. Teritoriul țării a fost împărțit în 8 zone poștale, corespunzând liniilor ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a birourilor poștale ambulante în întreaga țară. Ca și în trecut, rețeaua feroviară a oferit scheletul pe care s-a realizat rețeaua poștală. Teritoriul țării a fost împărțit în 8 zone poștale, corespunzând liniilor ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a trimiterilor poștale, dar și din alte considerente, Administrația Poștelor a renunțat la rețeaua poștală feroviară, dar și la mijloacele de transport auto închiriate, înființând în anul 1992, parc auto propriu. Ca urmare au fost înlăturate majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere, s-a simțit nevoia înființării unei linii telegrafice și a unui oficiu telegrafo-poștal. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni a fost terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere, s-a simțit nevoia înființării unei linii telegrafice și a unui oficiu telegrafo-poștal. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni a fost terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegrafo-poștal. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni a fost terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a numit începând cu data de 1 mai 1884, un manipulant ădiriginte) al Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni, care a fost confirmat de către Comitetul permanent al județului. Personalul Oficiului Broșteni, stabilit de Direcția Generală, se compunea din: diriginte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Generală, se compunea din: diriginte, un cantonist și un factor, pentru care au fost prevăzute cheltuielile cu salarii în bugetul județului. La cererea Oficiului Fălticeni, s-a aprobat de către Comitetul permanent al județului, încă un post de cantonist pentru întreținerea liniei telegrafice, care să fie plătit din cheltuielile extraordinare, începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni, iar la cererea dirigintelui, Comitetul permanent a mai procurat și trimis : un “ceasornic” de perete, o lampă, două perechi foarfeci pentru tăiat chitanțe și două călimări. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni și Oficiul Broșteni s-au realizat și au funcționat cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ceasornic” de perete, o lampă, două perechi foarfeci pentru tăiat chitanțe și două călimări. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni și Oficiul Broșteni s-au realizat și au funcționat cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse autorităților respective. Toate cheltuielile privind procurarea materialelor și aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcționat cu cheltuiala județului, în baza unui regulament din 31 ianuarie 1875: “Pentru înființarea de linii și deschiderea de birouri telegrafice de către autoritățile județene și comunale”. Regulamentul stabilea condițiile impuse autorităților respective. Toate cheltuielile privind procurarea materialelor și aparatelor, întreținerea liniilor, localul și spezele de birou etc, precum și salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
70% din fondul alocat, celorlalți revenindu-le o remunerație redusă, numai 40-70% din diurna lunară maximă. Pentru ca factorii poștali să poată deservi localitățile de pe traseu, atât la ducere, cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sumele rămase prin înlăturarea factorilor rurali, urmau a fi puse la dispoziția Direcției Generale. Cheltuielile însemnate, ce împovărau bugetul județului, a obligat Comitetul permanent să intervină, pe la începutul anului 1891, la Direcția Generală, pentru a lua în sarcina statului întreținerea liniei telegrafice și a Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Cererea nu a fost satisfăcută, întrucât Oficiul Broșteni nu a îndeplinit condiția de bază, realizarea în trei ani la rând a unui anumit venit și nici Direcția Generală nu dispunea de fondurile necesare. Totuși
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
18471922), s-a răspândit pe tot globul. Invenția lui Bell ajunge și în Europa. Primul oraș dotat cu o rețea telefonică urbană a fost Parisul. După anul 1877, în Franța, Anglia, Germania și alte țări, s-au realizat mai multe linii telefonice. La noi, primul telefon a fost instalat în anul 1878, la un constructor de aparate mecanice, numit Engels, din București. Tot aici, în anul 1883, o linie telefonică lega între ele magazinul și tipografia “Socec”. Dar primele încercări de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în Franța, Anglia, Germania și alte țări, s-au realizat mai multe linii telefonice. La noi, primul telefon a fost instalat în anul 1878, la un constructor de aparate mecanice, numit Engels, din București. Tot aici, în anul 1883, o linie telefonică lega între ele magazinul și tipografia “Socec”. Dar primele încercări de telefonie ale statului, s-au efectuat abia în anul 1884, prin realizarea unei linii telefonice între Palatul Poștelor și Ministerul de Interne din capitală. În Moldova, primele linii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
constructor de aparate mecanice, numit Engels, din București. Tot aici, în anul 1883, o linie telefonică lega între ele magazinul și tipografia “Socec”. Dar primele încercări de telefonie ale statului, s-au efectuat abia în anul 1884, prin realizarea unei linii telefonice între Palatul Poștelor și Ministerul de Interne din capitală. În Moldova, primele linii telefonice au apărut la Iași în anul 1882 și la Galați în 1887. Cu timpul rețelele telefonice s-au extins și în alte localități. S-au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
linie telefonică lega între ele magazinul și tipografia “Socec”. Dar primele încercări de telefonie ale statului, s-au efectuat abia în anul 1884, prin realizarea unei linii telefonice între Palatul Poștelor și Ministerul de Interne din capitală. În Moldova, primele linii telefonice au apărut la Iași în anul 1882 și la Galați în 1887. Cu timpul rețelele telefonice s-au extins și în alte localități. S-au construit linii interurbane și s-au instalat centrale telefonice de diferite capacități. Simțindu-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]