4,696 matches
-
de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vădește adâncul credinței legionarului. Iubirea de Neam și de Hristos. Ea va călăuzi pururi pașii celor dornici să trăiască în spiritul Evangheliei și în Duhul lui Hristos, în drum spre marele triumf, ÎNVIEREA. Să slăvim și să valorificăm cu fapte mărețe acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor Bisericii lui Hristos. Prin tăcerea lor, Părintele Nil Dorobanțu rămâne condamnat a nu-și putea rosti cuvintele mărețelor sale fapte prin gura celor rămași. Dar Dumnezeu împarte harul cu cei vrednici, nu cu trândavii și ascunșii. PRINOS Părintelui Nicolae Grebenea fost secretar a Mișcării Legionare a județului Bacău în perioada 9 septembrie 1940 21 ianuarie 1941; la împlinirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu, apără adevărul Divin și nu-i poate răpi nimeni acest drept, iar cel care rostește adevărul va rămâne neclintit și dincolo de mormânt. Nu decimarea și externarea adversarului aduce pace și biruință, ci atunci când știi să câștigi liniștea prin fapte mărețe, folositoare aproapelui și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
slujească adevărul. Să nu negăm obârșia, „să facem om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
om și nu îl poate acoperi colbul vremilor mișele, nici urlete, nici mușcături câinești, nici violențe. „Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al Lui.” Pătimirea este creatoare, ea înflăcărează pe om atunci când are un scop măreț, un ideal sfânt și devine punct cardinal în viața sa spre care mărșăluiește ducându-l la biruința finală, crezul său. Temporarii învingători sunt lipsiți de conștiința rostului omului pe pământ și uzurpatori ai legilor divine pe care le neagă considerându
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot ce a mai rămas din vechiul nostru patrimoniu național. Comunismul a distrus și dărâmat tot ceea ce a fost național, creștin și măreț, precum și Biserica. Ignoranții de azi nu pot realiza mintal pericolul înstrăinării pământului, ca și sub comunism când proprietatea era considerată furt. Dacă românul a pierdut și va pierde în continuare din memoria sa distrugerile de ieri, neamul nostru se va
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adaptată realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de prelați obtuzi ori de renegați intră în Șarpele și pila, Privighetoarea și vulturele. Limba este populară, totuși fraza se mișcă greoi, discursiv, căci
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
cel care „a dat povestirii românești o altă vârstă literară”. În considerațiile făcute pe marginea Crailor de Curtea-Veche, Mateiu I. Caragiale i se înfățișează drept „cel mai bizar scriitor român”, caracterizat de „imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. În afară de A. I. Odobescu, S. consacră în volumul Clasicii noștri un amplu studiu lui Ion Creangă. Cele mai multe idei de aici vor fi reluate în micromonografia editată postum, în 1971. Deși combătuse biografismul chiar și în studiul din Clasicii noștri, exegetul își
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
suferința aparent inevitabilă. În acele vremuri, viața rătăcitorilor se bucura de multă generozitate. Aceștia aspirau la un ideal de perfecțiune situat deasupra exigențelor meschine și a josnicelor dispute ale vieții obișnuite. Se aplecau nu asupra propriilor plăceri, ci asupra unei mărețe aventuri care le-a creat renume uneori, aducându-le totodată piedici, dar și realizări. Idealul unui tânăr, mai ales dacă nu avea acces la succesiunea tronului, - ideal romantic - era acela de a fi un ascet rătăcitor, iar din acest punct
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care era sufletul publicației, semnează (tot cu pseudonimul Bacon, fratele său Anton fiind Batony) articolul-program în care chema tineretul la luptă pentru dobândirea drepturilor sociale și naționale ale poporului român: „Mintea și aspirațiunile noastre înălțându-se către un ideal mai măreț și mai nepătat de cum sunt mai toate întocmirile meschine ale celor care nu se ocupă decât de izbânda momentului, vom cere necurmat ca drepturile omului, ca și drepturile neamurilor să fie recunoscute și puse la adăpostul lovirilor vrăjmășești.“ Un moment
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl țare sufletească și nici cerșind la porți străine un câștig, datorat milei umilitoare, dar pe calea măreață a jertfelor sângeroase.“19 studiu introductiv 15 18. Constantin Bacalbașa, „1915“, Steagul, an. II, nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
implicat în „afacerea Strousberg“, despre care se discuta insistent în Cameră la începutul anului 1871, fiind amintite și scrisori ale sale. Scrisoarea prințului Carol era adresată unui amic imaginar, Auerbach, și a apărut în Augsburger Allgemeine Zeitung. la interesele acestei mărețe țări, căreia s-ar putea prezice în alte circumstanțe viitorul cel mai strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin care, trecând drept nepăsător la prosperitatea Principatelor, nu voi fi compromis numai în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria clipelor de atunci. Ziarele publică poezia lui Alecsandri: balcanul și carpatul Balcanul și Carpatul la Dunăre măreață Ca doi giganți năpraznici stau astăzi față-n față Ș aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu glasul s-amenință, cu gândul se doboară Zicând: „Nu pot să-ncapă doi paloși într-o teacă. E scris din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dovadă a vitejiei armatei românești. Drapelul se va așeza deocamdată în Arsenal, până se va hotărî definitiv locul unde are să se păstreze. Iară tunurile luate de la vrăjmaș, două se vor așeza de ambele părți ale statuii lui Mihai Viteazul. Umbra măreață a gloriosului Domn va vedea astfel că oștenii români au rămas până astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni. Cel d-al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă de la Palatul domnesc, pentru a fi pururea, pentru brava
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult, căci sunt sigur că material se mai găsește și mata știi să-l adulmeci, cu simțurile celui creat parcă de soartă pentru acest scop. Din prea succinta și uscata dare de seamă din ziar am Înțeles, totuși, că ceva măreț s-a Înfiripat În Flt. Regret că n-am fost și eu de față, dar pe de altă parte Îmi zic, că a fost mai bine așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cere iertare că răspund așa de târziu amabilei dumneavoastre felicitări, pe care am găsit-o la poștă numai de două zile, când m-am Întors la București. Vă doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „șezătoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-și privirea asupra celor pasivi. [ ] Mă gândesc, domnule președinte, la presă și o compar cu presa mondială, bineînțeles, exceptând-o pe cea comunistă. Ce găsești în ziare, ce găsești la radio? în ziare sunt mereu preamărite numele dvs. și partidul, mărețele fapte pe care le realizați, de asemenea depășiri de normă, realizări peste plan, mărirea producției din an în an, atât de mult, mă mir că nu plesnește, călătoriile pe care le faceți, primiri de demnitari străini și ceva știri externe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zi ale președintelui și într-un înserat se va abate și la stupul El dorea fierbinte ne spuneau trântorii să vadă cu ce va hrăni în viitor poporul, să stea de vorbă cu cei ce puseseră în practică gândurile sale mărețe și din acest domeniu al economiei noastre naționale. în sfârșit, într-o bună zi apăru în pavilionul expoziției ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Angelo Miculescu, însoțit de soție și mari dregători. Părea să fie avanpremiera. Fiecare stand fu cercetat cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ar fi fost prea greu pentru Dej, dacă ne gândim că, din 1940, ocuparea acestor teritorii reprezintă o dobândă neîndestulătoare pentru cei 22 de ani cât a stat Basarabia-mumă alipită de patria-mumă. De ce nu depui eforturi susținute pentru realizarea acestei mărețe înfăptuiri? Atunci ai rămâne în istorie ca un adevărat conducător neînfricat. E greu să cred că vei încerca o asemenea acțiune, în adevăr demnă de cel mai neînfricat fiu al poporului nostru. Dar, până la această improbabilă acțiune, ar fi bine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
domnească din anul 1750, înălțată pe o insulă, izolată printr-o oglindă de apă, în afara orașului, nu a scăpat atenției lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul era, după mărturia unui contemporan, împresurat cu zid înalt, cu o frumoasă și minunată biserică, cu mărețe case domnești cu două caturi, cu spițerie și spițer, cu medici veniți pentru îngrijirea bolnavilor. Deasupra mormintelor profanate ale voievozilor Grigore și Alexandru Ghica, peste ruinele bisericii se va ridica, prin grija Partidului Comunist, un modern complex turistic. Pagubele produse
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
investiții pentru 1985 nu spune nimic despre aceste cifre. Să fie suma atât de exorbitantă încât până și funcționarii regimului să se fi jenat să o publice? Cât vor costa Casa Republicii și Bulevardul Victoriei Socialismului, considerate de Ceaușescu drept mărețe și luminoase ctitorii ale acestei epoci de adânci transformări înnoitoare? Din ce buget vor fi finanțate lucrările de la adăpostul atomic, conceput pe baza unor planuri cumpărate din Occident și care va fi menit să adăpostească peste 150 de persoane numărul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi plătită. Încordare lungă, trudă de fiecare clipă, cum știi. Nu-i nici o pagubă dacă le luăm milionul, ne plătim zilele cu sânge. Se spunea că Bănulescu ar avea o datorie de vreo cinci sute de mii de lei! Sumă măreață, scandaloasă, nu doar din punctul de vedere al forurilor de partid gata oricând să blameze decadența artiștilor rupți de popor, ci, mărturisesc, și din cel al unui inginer obișnuit ani de zile cu disciplina austeră a unui salariu care, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
său, ceea ce a spus Pascal despre om: „Nu e nevoie ca Întreg universul să se Împotrivească pentru a-l strivi - o boare, o picătură de apă sunt În stare să-l ucidă. Dar chiar dacă universul Îl strivește, omul e mai măreț decât ceea ce Îl ucide, pentru că el știe”... Universul nu i-a stat Împotrivă lui Blecher doar printr-o boare sau printr-o lacrimă de rouă. Dintr-un ocean de suferință artistul a recuperat, ca un superb și iluminat scafandru al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]