6,722 matches
-
Sf. Dumitru. Casa lui Moș Costache din Antim este și ea nemodulată pe înălțime. Încăperile au înălțimi „absurde”, cuvânt des folosit de Călinescu și foarte la locul lui în chestiune. Dar nu pe toată suprafața imobilului. Mai rațională pare casa mătușii Otiliei, sinistra Aglae Tulea. Aceea trebuie să fi fost tip vagon, cum iarăși era moda epocii, cu o intrare prin față și alta prin dependințe. Nici imobilul lui Costache, nici al Aglaei, cu atât mai puțin cel în care se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
profesor la Medicină și medic cunoscut, casa lui Moș Costache, anacronică încă la 1910, va fi găsită de tânărul doctor nelocuită. Despre a Aglaei nu aflăm nimic. La fel, după război, Jim Marinescu va rade parțial casele cu molii ale mătușilor construind pentru familia sa un decor modernist, chiar excesiv, dar care se va învecina fatal cu vechiturile în care o parte dintre bătrâne continuă să trăiască în stilul lor vetust. După războiul de întregire, în București se deschid noi cartiere
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
al dvs...” Femei, femei... e lumea plină de reviste Înainte vreme nu apăreau reviste pentru femei. Sau, dacă nu greșesc, era una singură numită Femeia, viciată de propagandă. În alte țări apăreau astfel de reviste, chiar și în Est. O mătușa a mea, nemțoaică, primea o revistă RDG-istă pentru femei. O împrumuta și prietenelor pentru că făcea parte din generația francofonă-germanofonă a bunicii mele. Revista era mică, urâțică și alb-negru. Acum, mai ales după anul 2000, când luminița a început să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
preventive și curative destinate grupurilor familiale (Ey et al, 1974). Acțiunile vizând ameliorarea comunicării intrafamiliale ar trebui să includă: - mijloace educative generale și de educație a comunicării; - psihoterapie familială; - schimbarea structurii "familiei patogene": lărgirea acesteia cu alte rude (bunici, unchi, mătuși, veri etc.), ori chiar cu alte persoane, sau chiar separarea copiilor de familia patogenă (Arieti, 1974). 1.4.2. Intervenții asupra microgrupului social Iau în calcul influența pozitivă sau negativă, exercitată de relațiile interindividuale asupra sănătății psihice. Impactul unor asemenea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fost deopotrivă frumoasă, idilică și privilegiată din punct de vedere social. Reședința a fost vândută în 1912 și apoi demolată, dar nu avem motive să ne în-doim de memoria copilului din primii ani de viață. Rudele feminine veneau și plecau: mătuși, bunici (ferocea Noémi, mama lui Michel), o guvernantă nemțoaică numită "Fraulein" pe care Marguerite ajunse să și-o închipuie ca fiind amanta tatălui ei. Mama Margueritei, Fernande, murise la vârsta de 31 de ani, în urma complicațiilor de la naștere, zece zile
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
făină. Încercuiții, înfometați, s-au urcat în vagoanele cu făină și au început să spintece sacii. Unul dintre soldații din escortă, după ce îi somase inițial, a tras și l-a omorât pe unul dintre ei. Această întâmplare este discutată de mătușa Frosia (cea care scria numerele pe vagoane), de dispecerul militar Valia Podșebiakina și de bătrânul revizor de vagoane Kordubailo. Bătrânul este singurul care nu condamnă gestul ostașilor, înțelegând motivația lor simplă, ca unul care a cunoscut foamea. Se creează astfel
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu se află în încăperea în care se discută, iar singurul canal de receptare este cel auditiv: Dar cei din camera alăturată îl stânjeneau din nou. Acolo intră, bocănind cu cizmele, un bărbat și trânti jos o geantă cu scule. Mătușa Frosia îl întrebă dacă a mai contenit ploaia. Omul bodogăni ceva și, după cât se pare, se așeză jos318. În scena care urmează acesteia, naratorul anunță, din nou, perspectiva lui Zotov (de data aceasta vizuală): Deschizând ușa, se opri în prag
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
data aceasta vizuală): Deschizând ușa, se opri în prag și se uită prin ochelarii lui mici și simpli, cu rama rotundă, cuprinzându-i cu privirea pe tustrei". Urmează apoi descrierea fiecărui personaj, așa cum îl vede tânărul locotenent: Valia ("tare subțirică"), mătușa Frosia și bătrânul Kordubailo. Privirea lui Zotov înregistrează aceste personaje pornind din dreapta încăperii, unde se află Valia. Fără să insiste cu privirea asupra ei (poate dintr-un fel de jenă, având în vedere că fata îi era simpatică), Zotov reține
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bătrânul Kordubailo. Privirea lui Zotov înregistrează aceste personaje pornind din dreapta încăperii, unde se află Valia. Fără să insiste cu privirea asupra ei (poate dintr-un fel de jenă, având în vedere că fata îi era simpatică), Zotov reține și imaginea mătușii Frosia, care, de fapt, nu iese în evidență cu nimic. Într-un mod riguros, care vorbește și despre rigoarea caracteristică lui Zotov, privirea trece mai departe, spre ușă, pe care se află o foaie de hârtie roz, ce avertizează asupra
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care se „adăuga“ (adfingeretur) și acuzația pentru alte fapte. Și astfel, Anicetus a apărut ca ucigaș al mamei sale, a lui Gaius Cassius și a lui Lucius Silanus. I se mai imputa printre altele incestul Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, și participarea la ceremonii monstruoase și nelegiuite: Au exagerat apoi cuvântul martorilor care „plăsmuiau“ (confingerent) împotriva Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, incestul cu fiul fratelui ei și ceremonii religioase nelegiuite. Împotriva creștinilor a formulat cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a lui Lucius Silanus. I se mai imputa printre altele incestul Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, și participarea la ceremonii monstruoase și nelegiuite: Au exagerat apoi cuvântul martorilor care „plăsmuiau“ (confingerent) împotriva Lepidei, soția lui Cassius și mătușa lui Silanus, incestul cu fiul fratelui ei și ceremonii religioase nelegiuite. Împotriva creștinilor a formulat cu abilitate și inteligență delictul care părea mult mai apropiat și care se potrivea cel mai bine asociației lor atât de misterioase: delictul de generis
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
5. Copilul și divergențele educative dintre membrii adulți ai familiei. Este știut că mediul familial nu se limitează strict la membrii grupului familial nuclear (adică numai la părinți și copii). Cel mai adesea și alți adulți, cum ar fi: bunicii, mătușile, unchii, verii, prietenii, vecinii iau parte, În mod permanent, sau doar din cînd În cînd, la viața familiei respective. Aceste persoane pot să joace un rol important influențând, În unele cazuri, natura relațiilor copilului cu părinții. Ceea ce complică pedagogia familială
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
relațiilor copilului cu părinții. Ceea ce complică pedagogia familială arată Andre Berge este numărul de jurisdicții cărora trebuie să li se supună copilul. Sunt familii În care cea mai mică măsură de ordin educativ stîrnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușelor, prietenilor etc., care Își prezintă opiniile, se contrazic, reproșează severitatea sau indulgența, sugerează sisteme și soluții salvatoare. Copiii mici sunt meșteri mari cînd este vorba să profite de aceste divergențe pentru a se elibera de orice regulă. De cele mai multe ori
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
trist, timid); Activități de formare și educare a propriilor trăiri afective. 2. Relații de adaptare, integrare în micro și macrogrupuri sociale a) Relații de familie Cunoașterea relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii și ale părinților); b. Cunoașterea profesiei și locului de muncă al părinților, fraților, surorilor; c. Activități gospodărești în familie: autoservire, curățenia încăperilor, pregătirea dejunului, îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
la stat, smolit, cu părul des și cu barba deasă, cărunt, bătea satele, orașele și cânta și el: „Lumânărele, dragele mele!”... Calimah mărturisește că pe Titinaș nu l-a cunoscut bine, deși când venea la Iași stătea în gazdă la mătușa Marghiolița Muruz, născută Negri, mătușă a lui Alexandru Calimach. El, ca și Lumânărică, aduna bani dar n a cheltuit o para din sumele adunate. Mânca pe la casele oamenilor, iar tot ce strângea era a bisericilor, a oamenilor. Când era vreme
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
des și cu barba deasă, cărunt, bătea satele, orașele și cânta și el: „Lumânărele, dragele mele!”... Calimah mărturisește că pe Titinaș nu l-a cunoscut bine, deși când venea la Iași stătea în gazdă la mătușa Marghiolița Muruz, născută Negri, mătușă a lui Alexandru Calimach. El, ca și Lumânărică, aduna bani dar n a cheltuit o para din sumele adunate. Mânca pe la casele oamenilor, iar tot ce strângea era a bisericilor, a oamenilor. Când era vreme rea, Titinaș plângea. - Ce plângi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pelagră; N-am avere, sunt străină, duc o suferință ntreagă; Mi s-a spus de-un om cu carte, că i spital pentru săraci. Rogu-te, dacă se poate, ca și mie loc să mi faci...” - Nu e nici un loc, mătușă și poți chiar ca s ă te duci, Aici nu-i pomană multă!... Și pentru că în loc s o primească în spital, doctorul îi dă o rețetă, baba întreabă și o face și pentru noi cei din anul 2008: - Vă întreb
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre sacrificiu se întâlnește îndeosebi la femeile cu vocație maternă, precum Dora, acea mătușă a lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă. În răspăr cu asemenea exemplare jalnice ale umanității, sortite unui întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul în paginile de confesiune
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
timp prin diferite cluburi cu femei mai mult decât goale, rămâne fără paralele strânse pe meleaguri străine și așa lefter se hotărăște să se însoare. Din dragoste că așa-i bine pentru orice poveste credibilă. Din curtoazie face o vizită mătușilor responsabile pentru buna creștere a fetei, să le dea vestea cea bună și să stea la un pahar de gargară, mă rog, ca tot omul. Totul ar decurge normal, civilizat și demn de un film plictisitor pentru gospodine, doar că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de gargară, mă rog, ca tot omul. Totul ar decurge normal, civilizat și demn de un film plictisitor pentru gospodine, doar că apar de acum amănunte, demne de luat în serios. Pe bune, cine și-ar face griji stând cu mătușile în cauză - imaginea tipică a unor bunicuțe simpatice și pensionare convinse - dacă n-ar ști că au un cadavru ascuns în canapea? În definitiv, ele l-au otrăvit cu Furadan (un pesticid pentru ucis lei și hiene) pentru că era „atât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Eventual, poate-i dați și lui o mână de ajutor, fiindcă și el are un cadavru proaspăt și deocamdată nu știe unde să-l parcheze. Și de aici începe toată acțiunea. Pentru a-i scăpa pe următorii candidați la serviciile mătușilor și complicilor ei, se întoarce acasă, se echipează cu armament cum am spus mai sus și începe lupta. Cu cine se luptă? Parcă mai contează? Priviți la filmele americane din zilele noastre și dacă înțelegeți idealul pentru care se luptă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
americane din zilele noastre și dacă înțelegeți idealul pentru care se luptă eroii lor spuneți-mi și mie ca să modific scenariul. Oricum dom’ Gligore se cam luptă cu toată lumea, inclusiv cu mascații care din greșeală atacă inoportun pe una din mătuși. Și uite așa, și dă-i, și luptă până când vine ora cununiei timp în care își permite un oarecare răgaz pentru a săruta mireasa și exact ca în filmele americane îi mai dau vreo zece minute pentru a o cunoaște
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
coș de gunoi și, ca un oier din Oaș, în costum englezesc cu cămașă scrobită și lavalieră dar cu opinci în picioare, lipa-lipa pe bulevard. După ce a exclus mai multe variante nesigure, o idee salvatoare îi lumină calea. Avea o mătușă în Piața Rosetti. Aceasta trebuia să-i sară în ajutor, să-l ajute cu bani, îl va împrumuta și de data aceasta cu o sută cincizeci de lei, nu mai mult: "Așa sunt mătușile săritoare și bune la suflet!" * * * Așa-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
salvatoare îi lumină calea. Avea o mătușă în Piața Rosetti. Aceasta trebuia să-i sară în ajutor, să-l ajute cu bani, îl va împrumuta și de data aceasta cu o sută cincizeci de lei, nu mai mult: "Așa sunt mătușile săritoare și bune la suflet!" * * * Așa-zisul compartiment, ca de altfel întregul vagon, nu era altceva decât o ruină recondiționată pe roți de fier: aproape toate componentele hârbuite și uzate de atâta întrebuințare, iar geamul glisant, fixat într-o poziție
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]