4,819 matches
-
neglijat faptul că la acea dată minoritățile etnice din statul ungar depășeau mult populația maghiară. Astfel în 1867, la începutul Dualismului Austro-Ungar, Ungaria avea 13.579.000 locuitori din care nemaghiari erau 7.939.000 și numai 5.665.000 maghiari. Trebuie însă recunoscut că o treime din populația maghiară a devenit o minoritate etnică în "5 (actuale) țări" vecine, adică România (deja existentă), și noile state naționale formate după Primul Război Mondial (Cehoslovacia, astăzi estul ei Slovacia și sud-vestul Ucrainei
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
de ocupație a înăbușit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe comunistul maghiar János Kádár, care a devenit omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei granițele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident. Ulterior, în anii '70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare, în domeniul economic si cultural, dar sistemul politic a rămas unipartinic. Ca urmare a noii politici de reforme
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
are nicio religie națională; totuși în constituția țării se pot găsi referiri la tradițiile creștine ale statului. Respectând principiul de secularitate, autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. După recensământul din anul 2011 reiese că majoritatea maghiarilor (54.6%) au legături cu un cult, 43.9% s-au declarat ireligioși (nefiind afiliați niciunui cult), iar 1,5% atei convinși. Religia dominantă este creștinismul (5.253.998 adică 52.9%), al cărui cea mai populară formă este catolicismul
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
construită în anul 2002. Credincioșii romano-catolici au la dispoziție biserica cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul"; a fost construită în anul 1745 și renovată în anul 1893 de către baronul Nopcsa Ferencz, care este înmormântat în una din criptele bisericii. Etnicii maghiari de confesiune reformată folosesc o altă biserică trecută pe lista monumentelor istorice (HD-II-m-B-03329). Doar la nivelul secolului al XVII-lea există date despre preoții reformați de la Hațeg. În același timp, istoria bisericii în sine (lăcașului) a rămas ascunsă. Abia în
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
bisericii în secolul al XIV-lea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hațeg se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%). Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
a dezvoltării orașului în general. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jimbolia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,69%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,82%), romi (5,51%) și germani (2,87%). Pentru 7,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,57%), dar există și minorități de romano-catolici (22,98%) și penticostali
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
46,24%), unitarieni (33,53%), romano-catolici (13,04%) și ortodocși (2,13%). Pentru 3,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor recensământului din 1930, populația Cristurului Secuiesc era de 4.128 de locuitori, dintre care 3.476 maghiari, 326 români, 149 evrei, 89 germani, 76 țigani ș.a. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o așezare ce conținea
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi (464 adică 4,84%) și cu una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
unde populația de naționalitate maghiară are o pondere de peste 20%. În Serbia (243.146 de vorbitori), maghiara este limbă de folosință oficială în localitățile în care minimum 15% din populație este maghiară. Și în localitățile din Slovenia (6.243 de maghiari) în care există „comunități naționale” maghiare, limba maghiară este oficială. În Slovacia (458.467 de maghiari), în regiunea Transcarpatia din Ucraina (161.618 de vorbitori), în Austria (25.884 de vorbitori) și în Croația (10.231 de vorbitori), maghiara are
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
maghiara este limbă de folosință oficială în localitățile în care minimum 15% din populație este maghiară. Și în localitățile din Slovenia (6.243 de maghiari) în care există „comunități naționale” maghiare, limba maghiară este oficială. În Slovacia (458.467 de maghiari), în regiunea Transcarpatia din Ucraina (161.618 de vorbitori), în Austria (25.884 de vorbitori) și în Croația (10.231 de vorbitori), maghiara are statut de limbă regională sau minoritară. În afară de țările vecine cu Ungaria, în care maghiarii au statut
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
467 de maghiari), în regiunea Transcarpatia din Ucraina (161.618 de vorbitori), în Austria (25.884 de vorbitori) și în Croația (10.231 de vorbitori), maghiara are statut de limbă regională sau minoritară. În afară de țările vecine cu Ungaria, în care maghiarii au statut de minoritate națională, mai trăiesc mulți vorbitori de limba maghiară și în emigrație. Cele mai mari comunități sunt în S.U.A. (86.406), Canada (71.100) și Israel (70.000). Istoria limbii maghiare începe acum aproximativ 3000 de ani
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
și chipul Mântuitorului pe cruce. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ineu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,32%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,4%) și romi (5,7%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,51%), dar există și minorități de romano-catolici (6,86%), penticostali (4,03%), baptiști (2
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
din Iernut la vremea respectivă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Iernut se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,91%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,77%) și romi (9,72%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
III-V și X-XI. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Chișineu-Criș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,14%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (19,07%) și romi (5,85%). Pentru 6,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,46%), dar există și minorități de reformați (13,73%), romano-catolici (9,59%), penticostali (6
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
lucru reiese și din faptul că la "Școala privată a „Societății Forestiere”", înființată în anul 1904, se preda în limbile "română, maghiară și germană". De asemenea, aici a existat și există o "parohie romano-catolică", existența ei fiind determinată de existența maghiarilor și a unor italieni (specialiști ai fabricii de cherestea). Prima școală a Brezoiului a fost înființată în anul 1838. Alta scoala a fost infiintata în 1864 la "Călinești", în 1904 Școala cu clasele I-IV Nr.1 Brezoi, iar în
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
În urma alegerilor de la 28 noiembrie 2004, Uniunea Națională PSD + PUR a obținut, la alegerile pentru Camera Deputaților, 36,8% din voturi, urmată de Alianța D.A., cu 31,48% din voturi, Partidul România Mare, cu 12,99% și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), cu 6,19% din voturile valabil exprimate. Procentele rezultate în urma centralizării voturilor pentru Senat au fost similare. Cu toate acestea, în urma victoriei repurtate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de Traian Băsescu, s-a
Alegeri în România () [Corola-website/Science/297111_a_298440]
-
acele vremuri. Cartierul este cunoscut ca a fi învechit, însă, începând cu anul 2007, de când Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit primar al Petroșaniului, se lucrează la reabilitarea Cartierului Aeroport. Conform recensământului din 2002 în Petroșani traiesc 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,05%) și romi (1,61%). Pentru 8,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,92%), dar există și minorități de romano-catolici (6,66%), reformați (2,74%) și penticostali
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Csenei (sârbă: Čenej), Keménd (sârbă: Kamendin), REV (sârbă: Rivica). Etimologia toponimelor arată că unele dintre ele sunt de origine maghiară (de exemplu: Bélakút, Baksafalva, Kűszentmárton, Vásárosvárad, REV), acest lucru indică faptul că unele dintre ele au fost, inițial, locuite de maghiari înainte de invazia otomană. Unele toponime sunt de origine slavă, iar altele au o origine exactă nesigură. De exemplu, Bivalo (Bivaljoš) a fost o așezare slavă mare, care datează din secolul al V-lea sau al VI-lea. Registrele fiscale din
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
de cetățeni, printre care mai mult de 800 de evrei, si au aruncat cadavrele lor în apele înghețate ale Dunării, în timp ce numărul total al morților rezultat după raid a fost de aproximativ 2.500 de cetățeni de toate naționalitățile - sârbi, maghiari, slovaci, și alții - au luptat împreună împotriva autorităților Axei. În 1975, întregului oraș i-a fost acordat titlul de Erou al Poporului din Iugoslavia. Partizanii comuniști din Bačka și Syrmia au intrat în oraș la 23.10.1944, sub conducerea
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
de Jos și Timișu de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Predeal se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,62%), cu o minoritate de maghiari (1,3%). Pentru 7,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,9%), cu o minoritate de romano-catolici (3,81%). Pentru 7,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
noi instituții publice, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Deta se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,84%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,88%), germani (4,03%), sârbi (3,96%), romi (2,3%) și bulgari (1,93%). Pentru 5,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,05%), dar există și minorități
Deta () [Corola-website/Science/297202_a_298531]