5,243 matches
-
mănăstirea a fost refăcută prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse în anul 1931, în timpul stăreției arhimandritului Paisie Cozma. În memoria acestui eveniment a fost amplasată pe clădirea bisericii placa de marmură menționată anterior. Noi lucrări de restaurare au avut loc la Mănăstirea Râșca între anii 1965-1968. Printre monahii care au vieuit aici menționăm pe monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
se încadrează și fostul fort de apărare austriac denumit "Arcsabia" situat pe Malul Podului, construit în perioada 1717-1719 din ordinul "colonelului Steinville", generalul comandant al trupelor imperiale din Transilvania. La ieșirea din Câinenii Mari spre Sibiu există o placă de marmură, încrustată în peretele abrupt ce domină șoseaua, prin care este marcat "Via Carolina", drum construit de austrieci. Satele Câinenii Mari și Câinenii Mici au fost patronate în secolul XIX de "Tudor Vladimirescu". Primăria se găsește în satul "Câinenii Mici". De
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
al castelului, capela și teatrul castelului. Palatul aurit este înconjurat de un parc impresionant cu grădini artistic amenajate ce fascinează prin arhitectura lor barocă ce se remarcă prin aleile dispuse geometric, înaltele garduri vii, împodobitele fântâni arteziene și statuile de marmură în stil clasic. Așa numita „Palmenhaus” este începând din 1883 cea de-a treia ca mărime clădire din sticlă din lume. Ea adăpostește astăzi un număr de 4500 de specii de plante. Parcul dispune și de un loc de joacă
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
românești din județul Covasna. În iunie 2008, modestă cruce de lemn așezată la căpătâiul ostașilor români, căzuți la datorie în septembrie 1944 în Aita Seaca și reinhumati în curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost înlocuită cu o cruce din marmură. La înscrisul așternut pe marmură monumentului - "În memoria ostașilor români căzuți la Aita-Seacă în septembrie 1944", este adăugată mențiunea: "Tot aici sunt așezate rămășițele pământești ale unui ostaș german". Toate obiectele personale găsite la exhumare, în septembrie 2004, în groapă
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
iunie 2008, modestă cruce de lemn așezată la căpătâiul ostașilor români, căzuți la datorie în septembrie 1944 în Aita Seaca și reinhumati în curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost înlocuită cu o cruce din marmură. La înscrisul așternut pe marmură monumentului - "În memoria ostașilor români căzuți la Aita-Seacă în septembrie 1944", este adăugată mențiunea: "Tot aici sunt așezate rămășițele pământești ale unui ostaș german". Toate obiectele personale găsite la exhumare, în septembrie 2004, în groapă comună, asupra ostașilor români și
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
iar din anul 1972 a fost strămutat în fața sediului primăriei. Monumentul cinstește memoria eroilor români jertfiți în Primul și Al Doilea Război Mondial. Acesta are o înălțime de 2,5 m, incluzând și soclul, si este realizat din piatră și marmură. Împrejmuirea este asigurată de un gard din beton. Pe fațada obeliscului sunt înscrise numele a 44 de eroi români. Centru de comună, localitatea Barcani este situată la sud de Zagon, într-o zonă bogată în frumuseți natu râle, în colțul
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
comerțul. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul, cu o înălțime de 3 m, este realizat din piatră și marmură, fără gard împrejmuitor. Opera comemorativa are forma unei plăci masive, paralelipipedice, străjuita de două coloane. Deasupra se află o cruce mică, treflata, iar în față un mormânt comun. Pe placă este un înscris comemorativ: „Glorie eternă eroilor români din comuna
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
servit la înfășurarea mumiei, mărgele, grâu etc.; 2 fragmente de coșciuge; 1 lacrimariu; 4 amulete săpate; mozaicuri de sticlă din Orient; 2 vase egiptene, 8 vase mari și mici de porțelan chinezesc; 3 vase de la Marea Moartă; 1 lespede de marmură de la templul Omar din Ierusalim cu versete din Coran; 2 pumnale; 1 pușcă veche; 1 șișanea lucrată de aur; 1 carabină lucrată în argint ce a aparținut d-lui Teodoru; 2 perechi pistoale englezești care au aparținut lui Dinicu Golescu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
unei cruci latine cu trei ""nave"". Între stâlpii navei centrale, de la transept la absidă, se găsesc 39 de nișe, fiecare cu statuia unui sfânt întemeietor al unui ordin religios. În interior se poate admira un mare număr de statui în marmură, travertin sau bronz, printre care monumente funebre de Bernini (mormântul Papei Alexandru al II-lea), Antonio del Pollaiolo (mormântul Papei Inocențiu al VIII-lea), Arnolfo di Cambio (statuia Sfântului Petru) și de Antonio Canova (mormântul Papei Clement al XIII-lea
Bazilica Sfântul Petru din Roma () [Corola-website/Science/298571_a_299900]
-
a li se opune rezistență.. Trei dintre militarii români care au murit în al Doilea Război Mondial au fost înhumați, pe o suprafață de 6 mp, în centrul comunei Ardusat. Însemnele de căpătai au fost confecționate din beton, piatra și marmură. Unul dintre militarii care au murit la 21 octombrie 1944 nu a fost identificat. Vasile Igna (n. 1944), poet, prozator, traducător, diplomat; director la Editură Dacia; consilier la Ambasada României la Paris.
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o "cruce din marmură" în memoria belceștenilor căzuți pe câmpurile de luptă. Clima caracteristică comunei Belcești se încadrează în tipul de climă temperat-continentală de nuanță excesivă, specifică Podișului Moldovei. Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
fost închis din anul 2004 pentru reparații. De asemenea, este și o galerie de fotografie Panorama (Cetate). În prezent, din ruinele Cetății Ismailului n-au mai rămas decât valuri de pământ. Mai există fosta moschee turcească, cu frumoase coloane de marmură, care a fost transformată de ruși după 1812 în biserică. Printre obiective se numără Muzeul Suvorov, statuile lui Aleksandr Suvorov și Serghei Tucikov.
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
inspirat la rândul său de Arcul de Triumf din Paris, terminat în 1922, arhitect Petre Antonescu, este mai elegant, mai suplu, fiind cel mai "baroc" din aceste trei monumente ale victoriei. Frizele și bazoreliefurile care îl acoperă sunt realizate din marmură românească de la Rușchița, conferindu-i eleganță, prestanță și prezență inconfundabilă în peisajul bucureștean. Cuvântul care se folosește astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"), trecut prin filiera limbii franceze ("baroque") și/sau a celei
Stil baroc () [Corola-website/Science/299634_a_300963]
-
busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri. Pe o altă alee se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi. În Grădina Cișmigiului există un loc special, "La Cetate", unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
scris romanul "Byrne" pe patul de moarte. Se pare că și-ar fi dorit ca cenușa să-i fie păstrată în Cimitirul Moston din Manchester, însă până la urmă au ajuns la cimitirul din Monte Carlo. Epitaful de pe piatra memorială de marmură a lui Burgess, în spatele căreia e păstrat vasul cu rămășițele sale, este inscripționată "Abba Abba", ceea ce are câteva ințelesuri: (1) ebraicul "Tată, tată", adică invocarea Domnului ca Părinte ("Marcu" 14:36 etc.); (2) inițialele lui Burgess's; (3) grupul pop
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
stil artistic și l-au îndemnat la observarea și studiul naturii. Între anii 1404 și 1408 lucrează în atelierul sculptorului, bijutierului și arhitectului Lorenzo Ghiberti. În 1406, este unul dintre sculptorii care lucrează la decorarea catedralei din Florența. Statuia de marmură a lui "David" face o legătură între manieră gotica, inca liberă, cu realismul renascentismului, care pune accent pe constituția corporală. "Evanghelistul Ioan" va servi ca model pentru "Moise" al lui Michelangelo. Donatello lucrează în colaborare cu breslele din Florența, care
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
Ioan" va servi ca model pentru "Moise" al lui Michelangelo. Donatello lucrează în colaborare cu breslele din Florența, care comandă la diferiți sculptori statuile patronilor lor pentru biserică " Or Sân Michele". Donatello dobândește un mare prestigiu prin realizarea statuilor în marmură ale "Sfanțului Petru", "Sfanțului Marcu" și "Sfanțului Gheorghe" (1411-1416). Fidelitatea față de realitate și naturalețea figurilor, armonia proporțiilor și raportarea fragmentelor la întreg dau impresia că sculptorul și-ar fi realizat operele după modele. Relieful de pe piedestalul statuii "Sfanțului Gheorghe", pentru
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
din nou renovat începând din 2014. El comemorează victoria României în Primul Război Mondial. Arcul de Triumf are 27 m înălțime, cu o singură deschidere și este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artiști plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Rușchița, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat și la un număr de zece sculptori din Italia. Împreună cu Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărășești, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, Mausoleul din Parcul Carol și cu
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
sugestiv „O datorie imperioasă”, situația deplorabilă a Arcului de Triumf revine în atenția opiniei publice, decizându-se nu demolarea monumentului construit în 1922, așa cum ceruseră unele personalități, ci înlocuirea basoreliefurilor din stuc de pe acesta cu unele definitive, din piatră sau marmură de Rușchița. De data aceasta, autorul, același Petre Antonescu, a dat edificiului o notă mult mai sobră în ceea ce privește finisajul exterior, cerând artiștilor pe care i-a cooptat la lucrări să se încadreze în această nouă manieră de lucru. Printre artiștii
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
Georg Hecht (1496) și Nicolaus Proll (1499), urmate de Mihnea Vodă cel Rău (1510), care a fost ucis în fața bisericii de către "Iacșăg". În ferulă se mai păstrează vechiul amvon de piatră din 1520 realizat de Andreas Lapicida, o cristelniță de marmură din secolul al XVII-lea, altarul de la Dobârca, precum și alte obiecte bisericești.
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
clopotniță și un zid împrejmuitor, dar acestea nu s-au mai construit. Deasupra intrării în biserică de pe latura de vest, s-a amplasat o placă de bronz cu următoarea inscripție: O altă inscripție a fost amplasată pe o placă de marmură, așezată în altar, în care se menționează daniile făcute de rege acestei biserici: După reconstruirea bisericii, s-a amplasat câte o troiță de piatră pe locurile unde s-au aflat cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
funerare ale soldaților ce au aparținut gărzii imperiale țin, în mod deosebit, să amintească locul de origine al defuncților; de exemplu: natione Thrax - pentru traci. Astfel, se remarcă cea a lui Lucius Avilius Dacus, al cărui nume e sculptat în marmură, în anul 70 d.Ch., deci anterior cuceririi Daciei. O altă inscripție a fost descoperită pe Via Flaminia, și este dedicată memoriei reginei Zia, văduvei regelui costobocilor, Pieporus, pusă de nepoții ei Natoporus și Driglisa. Se pare că pe Via Flaminia
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]