4,293 matches
-
de separare diferă în funcție de piețe). După aceasta, Stephenson a publicat romanul "Anathem" (2008), o operă foarte lungă și detaliată, descrisă cel mai bine prin expresia "ficțiune speculativă". Acțiunea se petrece pe o lume similară Pământului (poate o realitate paralelă), tratează metafizica și se referă abundent la filozofia Greciei Antice - aparținând în același timp unui comentariu complex pe tema insubstanțialității societății contemporane. În luna mai a anului 2010, Subutai Corporation, la care Stephenson a fost numit președinte, a anunțat realizarea unui proiect
Neal Stephenson () [Corola-website/Science/323757_a_325086]
-
Edmond Wells. Pasaje din ea deschid capitolele celor trei cărți ale seriei, precum și ale cărților din trilogia Cycle des Dieux. Ea cuprinde un amestec de articole pe teme extrem de variate, printre care se numără subiecte de fizică, matematică, filozofie și metafizică, istorie, geografie, zoologie, rețete culinare, sfaturi pentru agricultură, etc. Cu ajutorul celor trei volume fictive ale trilogiei, personajele seriei Furnicile își schimbă modul de a gândi și produc și viziunea asupra vieții. Enciclopedia a fost publicată în cele din urmă de
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
cusur” până la ochii ei cu „sfere divine”. Cei doi se căsătoresc, iar Ligeia își impresionează soțul cu imensele sale cunoștințe de fizică și matematică și cu competența sa în limbile clasice. Ea începe să-i arate soțului cunoștințele sale de metafizică și de înțelepciune „interzisă”. După o perioadă nespecificată de timp Ligeia se îmbolnăvește, face eforturi mari de a învinge boala și în cele din urmă moare. Naratorul, înnebunit de durere, cumpără și recondiționează o abație în Anglia. El se căsătorește
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
vârsta de cincisprezece ani, iar părinții săi au fost nevoiți s-o trimită la internatul „Kent School”. Începând cu anul 2004 Grant s-a mutat în New York și s-a înscris la cursurile Universității Fordham, loc în care a studiat metafizica și „demonstrarea pe o cale matematică a existenței lui Dumnezeu”. În același timp Elizabeth a început să scrie versuri și poezii, a fost influențată de muzică unor cântăreți precum Bob Dylan sau Leonard Cohen și s-a implicat adesea în
Lana Del Rey () [Corola-website/Science/324525_a_325854]
-
(1889-1943). Filosof și arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii și filosofiei istoriei. Profesor de metafizică la Magdalen College, Oxford. A fost influențat în principal de idealiști italieni precum Croce, Gentile și Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum și de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley și J.A. Smith. În timpul anilor
Robin George Collingwood () [Corola-website/Science/326151_a_327480]
-
toate planetele cunoscute, la Soare și la Lună (Encicl. Britannica). A făcut-o la timp, întrucât curând libertatea de a specula pe tema astrelor va fi drastic îngrădită de creștinismul ajuns religie de stat, interesul însuși pentru fizică migrând înspre metafizică Modelul geocentric va rămâne în grația autorităților și a publicului larg până când Nicolaus Copernic va propune în secolul al XVI-lea alternativa heliocentrică. Azi geocentrismul a încetat să mai fie o teorie științifică, însă e departe de a fi dispărut
Geocentrism () [Corola-website/Science/327319_a_328648]
-
câțiva ani cursurile Colegiului Reformat din Târgu Mureș, după care au plecat în marele centre universitare, precum Buda, Roma sau Viena, au avut legături strânse cu orașul. Petru Maior odată reîntors în țară a ocupat postul de profesor de logică, metafizică și drept natural la gimnaziul din Blaj. În această perioadă (1780-1785) făcuse două vizite la Târgu Mureș, prilejuite de ținerea unor cursuri pentru populația de origine română din localitate. La fel ca în secolul al XVIII-lea, și în secolul
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
sinteză); • Risalah dar i’tibarat (Tratat despre contingente); • Risalah dar nubuwwat wa manamat (Tratat despre profeții și vise); • Manza’mah dar rasm-i- khatt-i-nasta’liq (Poem despre metode de scriere în stilul caligrafic Nasta’liq); • Ali wa al-falsafat al-ilahiya (Ali si metafizica); • Qur'an dar Islam (Rolul Coranului în islam).
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
care a fost martorul a nenumărate tentative de convertire a locuitorilor de către misionari a diverse secte și curente religioase de factură islamică. În acest creuzet al dogmelor, de cele mai multe ori divergente, tânărul Hasan Sabbah a dezvoltat un interes aparte pentru metafizică și misticism, aderând într-o primă fază șiismului duodeciman. De la vârsta de 7 ani, Sabbah a studiat în particular, într-o manieră autodidactă, diverse științe și aptitudini, devenind până la vârsta de 17 ani, maestru în chirologie, limbi străine, filosofie, astronomie
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
și Platon erau păstrate și cultivate, și 'epoca de aur', a secolelor 12, 13 și 14, în occidentul latin, care a fost martora culmii recuperării filosofiei antice, alături de recepționarea comentatorilor arabi și progresele semnificative în domeniul filosofiei religiei, logicii și metafizicii. Deși de multe ori când se face referire la filosofia medievală, se vorbește doar de gândirea Occidentului acelui timp, Evul Mediu a dat și filosofia bizantină, apărută și dezvoltată în răsărit, în Bizanț. Epoca medievală a fost tratată cu dispreț
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
notabili gânditori ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii. Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și rațiune, existența și simplitatea lui Dumnezeu, scopul teologiei și metafizicii, problema cunoașterii, cea a universalelor și cea a individuației. Filosofia medievală are caracter "teologic". Cu excepții posibile precum Avicenna și Averroes, gânditorii medievali nu s-au considerat ei înșiși filosofi: pentru ei, filosofii erau scriitori antici pagâni precum Platon și
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
unică în epoca medievală și multe dintre chestiunile care definesc subiectul filosofiei religiei au primit configurație în Evul Mediu, în formele pe care le recunoaștem azi. Filosofia medievală are caracter teologic. Printre subiectele discutate în această perioadă sunt: După 'redescoperirea' Metafizicii lui Aristotel la mijlocul secolului 12, mulți scolastici au scris comentarii despre această lucrare (în special de Aquino și Scotus). Problema universalelor a fost una dintre principalele probleme care au captivat acea perioadă. Alte subiect sunt: În filosofia naturală și filosofia
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Noțiuni în Vest ca "energeia", "elanul vital", sau "vitalismul" sunt pretinse a fi similare. În ciuda convingerii larg răspândite, în realitate "qi" este un concept neștiințific, neverificabil. n. ① Aer; gaz ② miros ③ spirit; vigoare; moralul ④ vital/material pentru energie (în Ch[inese] metafizica) ⑤ ton; atmosfera; atitudine ⑥ furie ⑦ respirație, respirație b.f. ① Vreme 天氣 "tiănqì" ② [lingvistică] aspirație 送氣 "sòngqì" v. ① furie ② enervez ③ bătăuș; insultă. În China antică, "qi" este descris ca "forța vitală".<br> Medicina tradițională chineză (TCM) afirmă că organismul are modele naturale
Qi () [Corola-website/Science/337452_a_338781]
-
specialist în studii clasice din Germania și care o mare parte din viață a locuit în SUA. A studiat la Universitatea din Marburg și apoi la Universitatea Humboldt din Berlin. Teza sa de doctorat a fost o dizertație referitoare la "Metafizica" lui Aristotel. La numai 26 de ani devine profesor la Universitatea din Basel. Ocupă o poziție similară la Kiel, pentru ca în 1921 să se întoarcă la Berlin. Ascensiunea mișcării de dreapta îl nemulțumește și în "Humanistische Reden und Vortraege", apărută
Werner Jaeger () [Corola-website/Science/334246_a_335575]
-
a criticat aspru „Demonul perversității”. Numind-o „farsă”, criticul a remarcat că linia de raționament a scriitorului despre această idee filosofică a fost dificil de urmat. „El o urmărește din pustia frenologiei în cea a transcendentalismului, apoi în cea a metafizicii în general; apoi pe parcursul a mai multor pagini obositoare în câmpul deschis al filozofiei inductive, unde o încolțește în cele din urmă, și apoi o împinge fără milă la moarte cu un băț lung”.
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
întrebări va determina în ce scop va folosi cineva termenul de „filosofie modernă”. Acest articol se va concentra pe istoria filosofiei începând cu Rene Descartes până la începutul secolului 20, terminând cu Ludwig Wittgenstein. Figurile majore ale filosofiei minții, epistemologiei și metafizicii din secolele 17 și 18 sunt împărțite în două grupuri principale. „Raționaliștii”, mai ales cei din Franța și Germania, susțineau că cunoașterea trebuie să înceapă de la anumite „idei înnăscute” în minte. Mari raționaliști au fost Descartes, Baruch Spinoza, Gottfried Leibniz
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
și propriului destin artistic. Se degajă din toate aceste proiecții ale imaginarului atât o stare de disconfort existențial cât mai ales o concepție postmodernă de înțelegere a artei ca univers paralele de simboluri, metafore și sensuri existențiale, revelate într-o metafizică a transfigurărilor estetice. Compunând imagini complexe - combinând regnuri și fragmente dispărute - artistul vede dincolo de structuri reificate și fenomene, în lumea arhetipurilor și ideilor generale, de unde și sublimata tendință de esențializare a mesajelor criptice. Convocat de spiritul autenticității reificante, fragmentarismul artei
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
BORD ȘI COROANA DE SPINI, Ediții definitive - (Ed. Cartea Românească), 2003; POSTDEFINITIVE, poeme - (Ed. Cartea Românească), 2005; ÎNTRE KILOMETRUL ZERO ȘI GOLGOTA - (Ed. Hasefer), 2005; NOAPTE BUNĂ, SĂGETĂTORULE! - (Editura Gramar), 2005, ediția a IV-a, revăzută; PRINȚUL METAFOREI LA CURȚILE METAFIZICII (Editura Hasefer, 2008); THE PRINCE OF METAPHOR AL THE METAPHYSICS COURT - (AMAZON, com. 2010); PĂMÂNTUL MINAT AL SPERANȚEI - (Editura Palimpsest, 2012); GEOPOEME RĂTĂCITOARE HALTE ȘI MOMENTE PE OCEANE ȘI CONTINENTE - (Editura Hasefer, 2013); GENEZE LA BORNA STELARĂ - (Editura TIM, Reșița
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
a doua se preocupă de două aspecte diferite ale aceleiași clase de obiecte (apariția ca fenomen și imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere că există două grupuri de obiecte. Critica sa este o filozofie transcendentală care se întemeiază pe posibilitatea metafizicii. Problema centrală a filosofiei transcendentale, în acest sens al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
condiția e recunoscută ca obiectivă, adică valabilă pentru voința oricărei ființe raționale”. În cazul imperativelor, ele „sunt deci valabile obiectiv și diferă total de maxime, care nu sunt decît principii subiective”. Imperativul categoric formulat de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor este cel mai cunoscut exemplu de poruncă: „"Acționează numai conform acelei maxime prin care poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală"”. Michael Polanyi în munca sa pe domeniul cunoașterii tacite a evidențiat importanța maximei atât în
Maximă (filozofie) () [Corola-website/Science/332750_a_334079]
-
a reprezintă un concept filozofic introdus de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor. Acesta constituie o parte importantă a imperativului categoric, care presupune că trebuie să acționezi numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. Semnificația precisă a noțiunii este discutabilă, însă cea
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
Conceptul de animal rațional reprezintă un termen definitoriu pentru om, atribuit de cele mai multe ori greșit Metafizicii lui Aristotel; totuși, în Etica Nicomahică, acesta din urmă afirma că există un principiu rațional inerent ființei umane, deasupra facultății nutriției (regăsită la plante) și facultății instinctuale (regăsită la animale), de exemplu: capacitatea de a organiza. Capacitatea din urmă este
Animal rațional () [Corola-website/Science/332812_a_334141]
-
opiniilor și ideilor acestuia într-un sistem conceptual sau un curent de gândire. Una dintre aceste controverse a constituit-o atitudinea poetului față de sufism. Filozofia sa este mult mai practică decât cea a lui Rumi, și este considerată străină de metafizică, conform lui Reuben Levy, fără a îndemna excesiv spre asceză. Un critic literar mai recent, Annmarie Schimmel, comentează faptul că stilul artistic al lui Saadi este simplu dar elegant și justifică astfel atracția superioară pe care publicul european a resimțit
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
finalizat studiile superioare, învățând și limbile persană, arabă și greaca veche. După studierea filosofiei și-a dezvoltat viziunile în conformitate cu filosofia aristotelică. Și-a întemeiat o școală, unde a început să scrie lucrări mature. Și-a prezentat opiniile în domeniul psihologiei, metafizicii, unității, rațiunii, etc. A intrat în filosofie pe drumul rațiunii, poposind apoi asupra metafizicii. După ce a observat că filosofia și religia sunt un întreg, a fost întemeietorul filosofiei islamice. Acesta a fost interesat și de medicină, însă nu a scris
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]