4,850 matches
-
deloc de toate zgomotele nocturne, de zdrăngănitul lanțurilor, iluminarea saloanelor de primire și a paraclisului din castel, ba încă zicea mereu că într-un castel cum se cade trebuie să fie întotdeauna o nălucă și alte drăcii de noapte". Și micuței prințese Mite îi plăceau acești strigoi dragi, îndeosebi bărbatul, un bărbat care, în fiecare noapte, lumina capela. Se ruga cu ardoare pentru el, dar nu prea înflăcărat, căci altfel bunul Dumnezeu ar fi chemat la el acel suflet rătăcitor și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o pisică în două... Cred că inventa, însă Mircea Ivănescu, oripilat, și-a luat pardesiul sărăcăcios și-o geantă uriașă (lucra deja la Transilvania...) și, pur și simplu, a fugit pe linia ferată spre gară... Parcă îl văd și acum: micuț, cu ochelarii cu lentile groase, sărind neîndemânatic din traversă în traversă. Am încercat să-l opresc, să-i explic că nu eu, gazda, i-am insultat dragostea lui deja celebră pentru pisici... A rămas neînduplecat... Se întunecase afară. Dispărea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
chiar dacă talia mică poate fi o expresie a normalității. în fine, tratamentul cu rGH este costisitor, ajungând la un preț anual de aproape 20.000 USD, care face să nu fie aplicat pe scară largă, pentru orice copil ceva mai micuț . b. Sindromul Turner și sindromul Noonan Cele două sindroame sunt caracterizate de un ritm de creștere similar, predeterminat genetic. Talia la naștere e moderat scăzută (în medie cu 3 cm mai mică decât media nou-născuților). Ritmul de creștere ulterior este
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
posibil ca fiecare gest de-al nostru să fi fost la început o excentricitate, o nebunie, un act necugetat care, cu timpul, a devenit politețe sau rutină. Poate că și scuipatul cojilor de semințe pe jos își are propria poveste. Micuța victimă Ana-Maria Onisei Scriitura lui Philippe Claudel vine ca o pauză de respiro după întortocheli postmoderniste ori fraze baroce sensibile, se insinuează poetic și îți pune stăpânire pe minte. Un roman care te rupe, într-un fel decent, clasic, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
e autorul crimei, după care își pune pușca la tâmplă, iar „atmosfera“, deducem, revine la „normal“. Cam romantic și demodat, veți spune, dar romanul are câteva pasaje superbe. Și tare mi-e că, așa poetică și chiar inofensivă cum pare, micuța victimă din poveste e chiar marea victimă din afara ei. »„Când auzeam cântecul colonelului - încă ne gândeam cu toții la Belle de Jour, ne imaginam chipul bestiei care o ucisese -, era ca și cum un burghiu ne-ar fi pătruns în creier, încet, după ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
fructe și legume sau suveniruri. Pe tarabe și lângă ele se mai văd pești puși la uscat, iar alături sau la balcoane sunt tot felul de rufe scoase la soare. Aici oamenii nu se grăbesc ca în Hong Kong. La mesele micuțelor restaurante de lângă faleză se ospătează chinezi, făcând politică. Nu-i înțelegem, dar numele președintelui american Barak Obama se tot repetă. Tot pe faleză sunt multe, multe sute de biciclete „parcate” unele lângă altele, de te și miri cum le mai
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pe bancheta din spate. Nu se știe dacă fata și-a plătit plimbarea; cert este că, după câteva ore, cei doi se țineau de mână, servind un suc, la o masă din fața unui restaurant. Mergând mai spre nord pe faleza micuței insule, ajungi la minunatul și coloratul Templu Pak Tai (temple cu aceeași denumire se găsesc în Hong Kong, Stanley village și în alte zone). Templul este decorat cu dragoni viu colorați cu email, cu o serie de figuri fantastice pe acoperiș
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
plajă cu nisip auriu, Tung Wan Beach, care se întinde de-a lungul insulei, acum pustie din cauza extrasezonului. Mergând spre nord, pe faleza plajei, am ajuns la un mic parc în care trona statuiasimbol, închinată celebrei Lee Lai-San, fiică a micuței insule, care la Olimpiada de la Atlanta din 1996 a câștigat, cu totul surprinzător pentru marii sportivi ai lumii, medalia de aur la proba de Windsurfing. Păcat că la baza statuii erau scrise mai întâi numele unor personalități care au construit
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Tai, Țin Hau construit în 1767 dedicat protectoarei navigatorilor și Kwun Yam dedicat zeiței compasiunii. Tot din Stanley Plazza ajungi ușor la Black Pier. Pe o cărare frumos amenajată cu grilaje meșteșugit îmbinate, prin junglă, ne-am deplasat doar până la micuțul Templu Pak Tai, construit în stâncă și bătut permanent de vânturile și valurile Mării Chinei de Sud. În sudul golfului, se află colegiul exclusivist „St. Stephen's College”, Cimitirul Militar „Stanley”, construit în memoria eroilor din luptele cu japonezii, și
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a străzilor sau a aleilor înguste. Biserica Sfintei Fecioare din Carmel, din partea de est a satului, se află pe o terasă frumos pavată cu dale, în jur fiind multă vegetație exotică. O altă zonă frumoasă a locului se află pe micuța stradă umbrită de smochini, Avenida da Praia, cu restaurante și vile construite prin anii 1920. Aici, se află Muzeul Caselor din Taipa, cu cinci reședințe, dintre care prima casă, specifică în stilul portughez din trecut, se evidențiază prin piesele autentice
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
soluții tehnice deosebite, ridică și mai mult locul „acutului chirurgical” în chirurgia pediatrică. Se realizează în acest domeniu un progres. Este și rezultatul individualizării mult mai exacte a particularităților de reacție ale copilului față de adult, în funcție de etapele de creștere ale micuței ființe. Se poate vorbi de o anumită reactivitate a noului născut, de alta a sugarului, a copilului mic, a copilului mare, reactivități diferite între ele și față de adult. Se poate vorbi desigur și de o altă capacitate de regenerare a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să pună astăzi temeiurile sportului gorjean. Cel de-al doilea, Sabin Cornoiu, omul lui Dumnezeu, bun la toate, este șeful celei mai mari baze de salvamontiști din România. Seara, după lunga incursiune în zonă, profesorul Onescu ne-a prezentat stadionul. Micuț, foarte bine aranjat, cu gazon proaspăt și exemplar întreținut. Gardurile despărțitoare erau mici, simbolice. La privirea mea întrebătoare, profesorul Onescu a răspuns promt: Nu avem nevoie de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
peninsule. Deși albanezii kosovari (în anii celui de-al doilea război mondial Albania incorporase provincia) doreau că regiunea lor să formeze o republică separată în cadrul statului iugoslav, Tito nu le-a acordat acest statut. Întrucât situația economică era net superioară micuțului stat comunist condus de Enver Hodja, o eventuală unire cu Albania nu era dorită nici măcar de albanezii majoritari. Chiar dacă salariul lor mediu era prin anii 80 de numai 254 dolari, comparativ cu restul Șerbiei, unde se apropia de 450, Croația
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
răbdare care frizează paranoia. Deja vânzătorul mă urmărește cu interes, știe că n-o să plec cu mâna goală. Mă opresc un timp în fața unor ghivece mari cât China. Pot să v-ajut? Îi explic omului că am acasă un bonsai micuț care vrea să se-apuce de culturism, dar n-are spațiul necesar. Începem să tocăm subiectul, mărunt-mărunt. Îi spun că, după câte știu eu, un ghiveci are nevoie de o gaură prin care să se scurgă apa. Altfel rădăcinile nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
asta e tema hotelului. Tunelul Groazei, sau ceva de genul ăsta. În holul de la intrare am fost întâmpinat de câteva tablouri cât frigiderele, din care mă priveau fetițele din Shining. De fapt, camera asta e un fel de cavou mai micuț. Sau un sicriu mai măricel. Iată geamul. Iată cum funcționează. (Fantastic. Nemaivăzut.) Iată clanțele ușilor. (Pe ele trebuie să apăs cu mâna, pentru ca ușile să se deschidă.) Iată, de aici aprindeți lumina. (Niște pătrate mici, de plastic. Au butoane, pe
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
aici. Arată în jos, sub masă. Poate nu-l mai iubesc. Poate sunt eu defectă, sau așa. Îmi doresc o săptămână fără el. O săptămână de liniște. Atât. Să-mi pun gândurile în ordine. Aluniță tace. Lângă ea, o brunetă micuță tușește ca să prindă curaj. Poartă în păr o fundiță roz. Cam ca aia a lui Minnie Mouse. Restul vestimentației e ultra-corporate. Alaltăieri am ieșit cu un tip de la birou. M-a invitat la el acasă. Sexul a fost incredibil. Face
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și a purtat întot deauna sângele albastru, de hidalgo, cu aceeași eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de pălăriile Eden. Un spirit umanist aproape singular în tulburații ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania și Mioara, au învățat limba muzicii și a artelor la fel de firesc precum vorbitul. Din păcate, au învățat pe pielea lor
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
doua, pe care îl conducea Maestrul. Înainte de a pleca, mi-am luat și eu carnetul, chiar pe mașinuța aceea, la Iași. Am condus mult în Germania, dar niciodată în România. În Germania, de multe ori, eu mergeam cu mașina mea micuță, tot un Peugeot, iar soțul meu, Dolfi, cu BMW-ul mare. și am condus mult în Franța, pe vremea când eram Madame Bondeville. și în Paris, dar mai ales când mă aruncam până la țară sau dădeam o fugă până la Monte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
la Chicago. Cum Caballé nu venea la repetiții, decât la generală, a avut timp să lucreze rolul Elisabettei cu mine până la ultima ridicare de deget. Lui Montserrat îi ținea locul Yasuko Hayashi, măritată cu un italian blond și spălăcit, o micuță și-o grăsuță, cu niște mânuțe și micuțe, și grăsuțe, iar Giorgio se enerva cu ea, pentru că nu putea să obțină personajul Mariei așa cum ar fi vrut. În Oedipus Rex, la Scala, 30 de kilograme cântărea costumul de pe mine. Era
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
decât la generală, a avut timp să lucreze rolul Elisabettei cu mine până la ultima ridicare de deget. Lui Montserrat îi ținea locul Yasuko Hayashi, măritată cu un italian blond și spălăcit, o micuță și-o grăsuță, cu niște mânuțe și micuțe, și grăsuțe, iar Giorgio se enerva cu ea, pentru că nu putea să obțină personajul Mariei așa cum ar fi vrut. În Oedipus Rex, la Scala, 30 de kilograme cântărea costumul de pe mine. Era numai din pietre! Noroc că veneam cu liftul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
apă. Doar când eram extrem de surescitată mai luam câte un pliculeț de zahăr. De curând m-a dres soră-mea, ștefania, de o răceală cruntă: coji de ceapă, fierte, până când se face un decoct, în care pui și niște cepe micuțe. Bei chestia asta, mănânci cepele fierte și ți se desface tot pieptul! Sunt amuzante încercările noastre de identificare a fotografiilor care nu au alte date specificate pe ele. Rolul nu e greu de recunoscut. Carmen seamănă cu Carmen în cam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
destul de întins, cuprinzând, fără îndoială, pe Caragiale, dramele istorice românești, autori universali clasici și moderni, nu mai rețin decât Poil de carotte - Morcovel de Jules Renard și Rața sălbatică de Ibsen, poate din cauză că în ambele piese rolul principal îl deținea micuța și firava Nunuța Hodoș, actriță care în copilărie mă mișca îndeosebi; în vremea când terminasem liceul și mi se clarifica gustul, m-au impresionat La figlia di Jorio de d’Annunzio și Mirra de Alfieri) îi deranjau adesea pe locatarii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
conforma formulei „vagon“ prin adaos de clădiri laterale. Fațada casei se împlinise prin cele două camere noi, construite de Virginia și Toader, dispariția gardului de acolo anulând o sursă de joc ce-l practicasem cu agilitate, spre stupoarea veselă a micuțului Toderică, cu bale încă la gură, mucos și molâu: cățărați amândoi deasupra, eu aruncam ierburi cu spic lipicios pe spatele trecătorilor inocenți, care primeau astfel o codiță de toată frumusețea, ce se agita după cum pășeau ei mai mult sau mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
limba pentru a putea conversa. Îmi arunca priviri clar nemulțumite. Nu era interesat de conversație. Am aflat apoi că avusese o româncă în casă, de asta voia tot româncă. Am cunoscut-o apoi. Era o fată de 24 de ani, micuță, blondă, gălăgioasă. Îi făcea hatârul. Scotea moșul din toate cele. Printre râsete și vorbe goale mi-a spus că are doi copii acasă, la țară, și un soț care o bătea. O singură dată a oftat și-a zis: — Numai
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
zice nimic. Când cade și se rănește, strigă imediat: — Mama! Tata! Mi-era dor de mirosul de lumânări, de tămâie, de vorba tărăgănată a preoților noștri. Bisericile lor catolice sunt reci, amenințătoare. E un Dumnezeu al pedepsei aici. Bisericile noastre micuțe sunt calde și pline de dragoste. Am fost la slujbe aici, dar nu l-am găsit pe Dumnezeul meu bunuț. Cel cu barba albă. Te rog, aprinde o lumânare pentru sufletul meu. Aprinde-o la „Vii”! Scrisoarea 26 Rareori mă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]