4,914 matches
-
fruntea răsculaților, îndemnându-i spre Palat, unde se afla locotenentul domnesc, Lascăr Catargiu, venit cu o zi înainte în capitala moldavă pentru a zădărnici complotul separatist. Armata a fost chemată să intervină, mulțimea "antiunioniștilor” fiind respinsă pe Ulița Mare, spre Mitropolie și Palatul Roznovanu. Din Palat s-au tras câteva focuri de armă, iar trupa care venise sa restabilească ordinea a fost atacată cu pietre. După ce s-au tras câteva focuri de avertisment și generalul Davilla a încercat să pacifice mulțimea
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
în pivnița unei case din apropiere, salvându-i astfel viața. Mitropolitul, travestit cu caftan evreiesc, s-a întâlnit în taină cu Titu Maiorescu, care l-a convins să se predea. A fost dus la Mănăstirea Sf. Spiridon, iar apartamentul de la Mitropolie i-a fost sigilat. Au fost operate numeroase arestări în rândul rebelilor, iar Mitropolitul Moldovei a fost pus sub acuzare. Probabil, ar fi căzut și el în definitivă dizgrație, asemenea unchiului său Sofronie, cu ani în urmă, dacă Prințul Carol
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
el girează episcopiile de Roman, Huși și a Dunării de Jos. Asemenea multor personalități ale vremii, Calinic Miclescu se împacă până la urmă cu realitatea. În aprilie 1868, când prințul Carol I călătorește în Moldova, acceptă să-l găzduiască la Palatul Mitropoliei. Șeful Mișcării din 1866, N. Rosetti-Roznovanu îl invită pe Prinț la ceremonia căsătoriei sale. După moartea mitropolitului Nifon Rusailă, la 31 mai 1875 IPS Calinic Miclescu este ales mitropolit primat al României, deținând această demnitate până la moarte. La 11 aprilie
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
când Preasfințitul Ghenadie se afla la spovedit creștinii din Bacău. La scurt timp după aplanarea stării de conflict din țară, un grup de creștini a înaintat o cerere Mitropolitului Silvestru, pentru înființarea unei parohii, s-a primit aviz favorabil din partea Mitropoliei Slătioara. În inima credincioșilor din Bacău, și sub îndemnul arhipăstoresc al episcopului Ghenadie s-a înfiripat ideea construirii unei biserici ortodoxe de stil vechi, lăcaș de cult ce urma a fi folosit pentru oficierea slujbelor religioase necesare tuturor credincioșilor pentru
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
sufletelor. La scurt timp după aplanarea stării de conflict din țară, generată de Revolutia din 1989, un grup de creștini a înaintat o cerere Mitropolitului Silvestru ("cererea nr 44"∕30 martie 1990), pentru înființarea unei parohii, primind aviz favorabil din partea Mitropoliei Slătioara. Credincioșii din Bacău s-au mobilizat repede, începând toate formalitățile legale necesare construirii bisericii. În luna august 1990, datorită schimbării conducerii primăriei, s-a reușit definitivarea dosarului prin care Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi i s-a atribuit o
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
tensiune. Oficierea slujbelor religioase a fost începută de sărbătoarea Sfinților Apostoli, de către preotul Gheorghe Prisecaru, iar slujbele se țineau în paraclisul nou construit. Până în această perioadă s-a reușit ridicarea bisericii și acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
provizoriu după război, acesta a trebuit refăcut în anul 1953. Preotul paroh a făcut memorii timp de 7 ani în care a cerut ajutor pentru restaurarea bisericii. În martie 1953, documentația elaborată de arh. Andrei Loizo de la Serviciul tehnic al Mitropoliei Moldovei și Sucevei a fost înaintată către Ministrul Cultelor. Se solicita avizul pentru acoperirea cu olane noi a 382 m din cei 474 m cât avea acoperișul. Direcția Monumentelor Istorice își dădea acordul pentru revizuirea învelitorii cu noi olane, prin
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
de material ceramic. Cu acest prilej, s-a refăcut șarpanta și streașina și s-au înlocuit cele cinci ferestre. Lucrările au fost coordonate de șeful de lucrări Haralambie Toderică, ele fiind efectutate sub supravegherea preotului Radu Dăscălescu. În anul 1965 Mitropolia Moldovei și Sucevei a solicitat Direcției Monumentelor Istorice să-și dea acordul pentru a elabora „un proiect pentru instalarea luminei electrice la Biserica Albă - Baia”. Avizul este emis în anul următor sub semnătura prof. arh. Grigore Ionescu. Neavând bani necesari
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
se dezvinovățește susținând că „nu am construit ceva nou, ci am căutat ca să refacem căsoaia cea veche care era într-o stare deplorabilă” și care ”nu făcea cinste monumentului”. Direcția Monumentelor Istorice dispune realizarea unei documentații de către Serviciul tehnic al Mitropoliei Moldovei și Sucevei pentru repararea turnului-clopotniță și a casei pentru praznicar și construirea unui gard. Deși D.M.I. nu a permis construirea casei praznicar (prin avizul cu nr. 5727/1966), Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri dă un aviz de principiu
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
daniile din Serbia. Nicodim se stinge din viață în 26 decembrie 1406 și este înmormântat în pridvorul mănăstirii Tismana. Moaștele sale s-au păstrat un timp la Tismana, iar apoi au dispărut fără urmă. Se presupune că acum sunt la Mitropolia din Muntenegru, la Tismana rămânând doar un deget, cel arătător de la mâna dreaptă, alături de crucea sa de plumb. La Multele Athos își face ucenicia în atelierele unde se scriau și se traduceau producții literare, însușind limbile greacă și slavonă. Se
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
anul 1947 de către prof. univ. Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa Ruxandra Bașotă-Cantacuzino. Ion Inculeț a încetat din viață la data de
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
folosită, fiind închisă, iar Parohia Bârnova și-a avut sediul la Mănăstirea Bârnova. S-a slujit în biserică doar de două ori pe an, la hram. După Revoluție, în anul 1992, acest sfânt locaș a trecut din nou în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Parohia Bârnova trecând cu slujbele în Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul". În fiecare an, la data de 27 martie, cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România, în biserica Parohiei Bârnova, este oficiat un parastas de pomenire a ctitorilor
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
familia sa. În apropierea bisericii se află vechiul conac al familiei Inculeț, transformat în casă memorială. În prezent, începând din anul 2001, terenul de 2,5 hectare, împreună cu casa boierească și biserica "Sf. Ioan Botezătorul" formează Centrul "Ion Inculeț" al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. În anul 2001, s-au realizat o serie de lucrări la biserică, cum ar fi :
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
ale lui Ion Inculeț și ale Ruxandei. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1947. În anul 1946, cei doi copii ai familiei Inculeț (ingineri de meserie) au emigrat în Canada, iar biserica a fost donată doi ani mai târziu Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Domeniul Ion Inculeț de la Bârnova (astăzi cu o suprafață de numai 2.5 hectare) este o rezervație palinologică, aici putându-se întâlni diverse specii rare de arbori și arbuști. Un grup de inițiativă și-a propus să
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
Patria Mamă, Președinte al Sfatului Țării (Chișinău 1917-1918)."" În anul 1995, a fost amplasat în fața casei un bust din piatră artificială al lui Ion Inculeț, realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru. În anul 2002, conacul de la Bârnova a fost donat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către inginerul Ion I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui centru social al Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui Ion Inculeț ajunsese într-o stare avansată de degradare. Exponatele aflate în
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
lui Ion Inculeț, realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru. În anul 2002, conacul de la Bârnova a fost donat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către inginerul Ion I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui centru social al Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui Ion Inculeț ajunsese într-o stare avansată de degradare. Exponatele aflate în camera ce ar fi urmat să adăpostească Muzeul au dispărut. Bustul lui Ion Inculeț era crăpat, fiind acoperit de tufe și mărăcini
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
în camera ce ar fi urmat să adăpostească Muzeul au dispărut. Bustul lui Ion Inculeț era crăpat, fiind acoperit de tufe și mărăcini. Au fost tăiați o parte din arborii seculari, deși aici era o rezervație palinologică. În anul 2006, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început demersurile și investițiile pentru realizarea unui centru social pentru copiii cu posibilități materiale reduse. În anul 2008, conacul de la Bârnova a fost demolat, fiind reconstruit într-un stil care amintește doar vag de edificiul anterior
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
IPS Mitropolit Teofan Savu al Moldovei și Bucovinei a sfințit Centrul „Mia Casa“ - Inculeț din comuna Bârnova, care funcționează în conacul familiei Inculeț. Acest centru a fost realizat la inițiativa Fundației „Mia Casa“ din Norvegia, cu sprijinul Primăriei Bârnova și Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pentru a avea în grijă 20 copii ce provin din familii cu posibilități materiale reduse din comuna Bârnova .
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
16 august 1628 declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev în care erau condamnați clericii care au aderat la Uniația din 1596. A sprijinit alegerea ca Rege al Poloniei a lui Wladislav I, în 1632, care a recunoscut drepturile eparhiilor Ortodoxe din Mitropolia Kievului și a menținut "Frățiile Ortodoxe".
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
7 localități învecinate, au trecut la credința ortodoxă după calendarul iulian (existentă în România până în anul 1924 când Biserica Ortodoxă Română a început folosirea în biserică a calendarului gregorian). Deoarece Mânăstirea Râmeț se afla sub jurisdicția Episcopiei Clujului și a Mitropoliei Ardealului (cu reședința la Sibiu), starețul Evloghie a cerut, motivat, recunoașterea acestei reveniri, dar răspunsul a fost negativ. În consecință, el a înaintat un memoriu la Procuratura Generală la București, dar aceasta și-a declinat competența și a înaintat memoriul
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
la Sibiu), starețul Evloghie a cerut, motivat, recunoașterea acestei reveniri, dar răspunsul a fost negativ. În consecință, el a înaintat un memoriu la Procuratura Generală la București, dar aceasta și-a declinat competența și a înaintat memoriul din nou la Mitropolia de la Sibiu. Ca urmare a faptului că această problemă lua o amploare deosebită și tindea să se extindă și în alte localități și la alte mănăstiri, Episcopia Clujului și Mitropolia Ardealului au început o campanie de lămurire a oamenilor, prin
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
a declinat competența și a înaintat memoriul din nou la Mitropolia de la Sibiu. Ca urmare a faptului că această problemă lua o amploare deosebită și tindea să se extindă și în alte localități și la alte mănăstiri, Episcopia Clujului și Mitropolia Ardealului au început o campanie de lămurire a oamenilor, prin care căutau să-i convingă că greșiseră și le cerea să renunțe la schismă. Deoarece aceste lămuriri erau dublate și de amenințări, o parte din călugări și credincioși au renunțat
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
dărâmarea unei părți însemnate din mănăstire - ca și a altor incinte mânăstirești și hanuri din București -, considerate clădiri insalubre. Biserică, turnul-clopotniță și o parte din chilii vor rămâne totuși nedemolate. Dacă în perioada 1839-1847 la Radu Vodă va funcționa Seminarul Mitropoliei, iar mai tarziu, pentru o scurtă perioadă, Liceul Francez, la începuturile perioadei comuniste va funcționa aici o școală de cadre de partid. Clădirile Seminarului Teologic, aflate la sud de biserică, datează din 1893, fiind construite prin grijă lui Ion Scorțeanu
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
postale pentru Muzeul Poștei din București. În anul 1906, a donat și călimara cu cerneală folosită în tipografia lui Asachi pentru tipărirea apelurilor Unirii. De asemenea, a editat un mare număr de medalii comemorative (ocazionate de Aniversarea Academiei Mihăilene, Sfințirea Mitropoliei, Cucerirea Griviței, Aniversarea lui Cuza Vodă, Comemorarea a 20 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu etc.). Pentru aceste fapte, i s-a conferit medalia de aur „Serviciul credincios” (1888) ca „recompensă pentru donațiunile de documente, manuscrise și monede vechi
Elias Șaraga () [Corola-website/Science/310456_a_311785]