6,277 matches
-
modalitate prin care aceștia pot face trecerea de la starea naturală de agresiune către starea socială de cooperare este cedarea unei porțiuni suficient de mari din drepturile lor naturale unei singure autorități. Aceasta, numită Leviathan (și care poate fi reprezentată de monarhie, aristocrație sau democrație), va asigura securitatea socială necesară conviețuirii pașnice a membrilor săi. Cu toate că are merite indiscutabile, teoria hobbesiană asupra naturii și apariției statului nu oferă explicații corecte. Prima obiecție are la bază perspectiva evoluționară În științele sociale inaugurată de către
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu subtitlul „Foaie de cultură, informație și luptă”, avându-i ca director pe Traian Cotiga și ca redactor pe E. Horescu. Făcând precizarea că este gazeta Centrului Studențesc, revista își propune să urmeze „firul a două idei vitale: naționalismul și monarhia”, scopul său fiind „triumful inteligenței” cu ajutorul studenților, chemați să constituie „un front unic și solidar în sprijinul «Dreptei»”. D. face parte dintre revistele întemeiate de tânăra generație care se afirmă în primii ani ai deceniului al patrulea, afișând o orientare
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
1964) relatează aspecte ale „insurecției naționale antifasciste și antiimperialiste” și se vrea cea mai importantă scriere de până atunci a lui G. Actul de la 23 august 1944 este, evident, atribuit în exclusivitate comuniștilor și uteciștilor, reprezentanții partidelor istorice și ai monarhiei fiind minimalizați și caricaturizați, potrivit rețetarului epocii. Ulterior, autorul trece relativ fără sincope la narațuni decente, abil conduse, precum Talida (1976), cea mai bună carte a sa, construită pe schema romanului polițist. Începând de la Moartea lebedei (1969), romancierul se exersează
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
parte inventariază și dezvoltă, didactic, cele șase trăsături ale tradiției antimoderne: contra-revoluția, anti-luminismul, pesimismul, tema păcatului original, estetica sublimului și stilistica vituperării sau a imprecației. Contra-revoluționarii țin de trei curente: conservatori, reacționari și reformiști. Primii sînt tradiționaliști și adepți ai monarhiei absolute. Reacționarii sînt nostalgicii feudalității de sînge - discursul lor adună la un loc propensiuni anarhiste și etica arsitocratică: ei sînt adevărații liberali, scrie Compagnon, moderni față de monarhiștii care-i precedă și retrograzi față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
franceză a secolului al XIX-lea era pe jumătate analfabetă. Dar culmea dialecticii este atinsă de paradoxul formulat de același De Maistre În Considérations sur la France: „Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată Începută mișcarea revoluționară, Fanța și Monarhia ne puteau fi salvate decît de către iacobinism”, ceea ce-l face pe Compagnon să exclame: „un contrarevoluționar pariază pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia.” Pornind de la atitudinea față de Revoluție, anti-luminismul (situarea În partidul anti-filozofilor, și În special Împotriva lui Rousseau pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Considérations sur la France: „Dacă ne gîndim bine, vom vedea că o dată Începută mișcarea revoluționară, Fanța și Monarhia ne puteau fi salvate decît de către iacobinism”, ceea ce-l face pe Compagnon să exclame: „un contrarevoluționar pariază pe Revoluție pentru a reainstaura monarhia.” Pornind de la atitudinea față de Revoluție, anti-luminismul (situarea În partidul anti-filozofilor, și În special Împotriva lui Rousseau pe de o parte și a raționaliștilor materialiști pe de alta, ca d’Holbach, La Mettrie, Hélvetius), pesimismul, cantonarea „originii” decăderii morale În păcat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scop În viață din cele mai zărghite modalități de a se opune politicii corecte: "milita pentru vînătoare, coridă, teste nucleare, pedepse corporale; fuma tot ce era de fumat, țigări, țigarete, iarbă. se Înversuna Împotriva democrației, a anarhiei, a aristocrației, a monarhiei și a dictaturii." Dar viața ei se consuma În pregătirea și Îndeplinirea unor simili-atacuri teroriste cu scopul subminării testamentului unui VIP pe nume Timothy Leary, papa LSD-ului, "care ceruse să i se congeleze capul la moarte, și diseminase fiole
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai corect este să punem problema în modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmare, autorul nu avea cum să nu schimbe contururile, cum să nu modifice normele de reprezentare. Interesant este faptul că Dimitrie Cantemir interpretează el însuși lucrurile în acest mod: într-o scurtă lucrare intitulată Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), scrisă în Rusia, ca un corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
interpretează el însuși lucrurile în acest mod: într-o scurtă lucrare intitulată Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), scrisă în Rusia, ca un corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
corolar la un panegiric închinat împăratului Petru cel Mare, autorul dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii, impuse de Dumnezeu, ea strică un echilibru și seamănă cu un "avorton": Când ceva străin împiedică dezvoltarea normală, în acest caz se naște un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezvoltă o teorie conform căreia și monarhiile s-ar dezvolta urmând o logică prestabilită de divinitate, care poate fi deslușită din profețiile lui Daniel: ca tot ceea ce este viu, și monarhiile se nasc, cresc, decad și dispar. Atunci când una dintre monarhii nu se dezvoltă conform legilor naturii, impuse de Dumnezeu, ea strică un echilibru și seamănă cu un "avorton": Când ceva străin împiedică dezvoltarea normală, în acest caz se naște un avorton, fie un monstru cu un caracter respingătorsau care crește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doua tagmă, ocupă, prin întâmplare, tronul creează o dizarmonie a lumii, o "încălcare a ordinii legice"11; la fel, impunerea grotescului hibrid Struțocamila pe tronul împărăției patrupedelor este percepută ea însăși ca o anomalie cu reverberații cosmice (vezi plângerea Inorgului...) Monarhia Corbului, ca și cea a Strutocamilei sunt împotriva naturii, deci nu au cum să fie legitime. Depășind net desenul pe care planul divin li-l impusese în cartea lumii (a cărei imagine o reflectă bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cămilă nu ieste, Struț aplos nu ieste, de aier nu ieste, de apă nu ieste. De unde iarăși dzicem că cea adevărată a ei hotărâre aceasta poate fi: Strutocamila ieste traghelaful firii (căci ieste la filosofi altul, al chitélii), carile dintr-îmbe monarhiile ieste, și ieste și nu ieste. Ieste, dzic, căci adevărat între lucrurile firii ciudă ca aceasta să află; nu ieste, dzic, căci nici dintr-un neam a fi socoteala nu adeveréște. De care lucru, o, iubite priietine, însămnarea marelui acestuia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate fi tăgăduit. El este totuși neconvenabil, iar Brehnacea pricepe foarte bine acest lucru. Pe de altă parte, ea știe că obligația ei civică este să rămână fidelă monarhului său; e o datorie de onoare: "orice spre binele și folosul monarhii ieste, aceasta a arăta și a grăi să cade."31 Prin urmare, ia o hotărâre care are greutatea de a o caracteriza fără rest: nu falsifică adevărul, ba chiar se face chezașul său, dar simte că acesta are o consistentă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este cel de a-l convinge pe Corb, ticălos irecuperabil, ci pe cititor. De aceea, discursul său face apel la teme și motive la care, din aceeași intenție de persuadare, recurgea și Miron Costin în poemul Viiața lumii: "Iată, amândoaă monarhiile din patru părți s-au scuturat, iată, lucrurile publicăi noastre spre groznică răzsipă s-au plecat, râdicarea așteptând, căderea ne sosește, unele altora s-au amestecat și toate în tot chipul s-au strămutat. Și până acmu (pre cât a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Liliacului mai cu nevoie va fi, fietecine a cunoaște poate. Că pre amănuntul sama de-i vom lua, toată anomaliia și rătăcirea firii la dânsa vom afla. Și măcar că iute la zburat și bine într-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca șoarecele, la aripi ca albinele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vrednicie a să socoti nu poate, decât îndată gâlceava în pace a întoarce, și pre cât mai în grabă ar fi, cu atâta mai lăudată ieste). A mea dar socoteală ieste aceasta: întâiași dată, singur din sine, supt a căruia monarhie ar vrea a să supune să-l întrebăm, și din voia și alégerea lui nici cât de puțin să nu-l mutăm. Că într-alt chip lucrul mai de să va scutura, de pricinele de gâlceava aducătoare nicicum nu vom
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și lăcaș desfătat fiindu-mi, în vréme când ochiul Vulturului cu întunerec să închide, al mieu cu lumină curată să deschide și slobod și fără nici o primejdie dobânda hrănii și orânduiala vieții îmi cerc. Deci precum dinceput singuri ați mărturisit, monarhiile acéstea din drépte stăpânii, iar nu din strâmbe tiranii de vor fi, cu Leul megiieși, iar cu Vulturul locului și împărățiii părtași mă voi afla"28. Firește, răspunsul Liliacului este ironic, el știe că tirania nu va permite o bună
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ascultători să fim. Așédară, aievea ieste că precum pofta adevărului, așé încheierea voroavei mele aceasta va să fie, adecă că de vréme ce Vidra, pentru pricinele carile s-au pomenit, cu sfatul tuturor s-au ales ca din tabla amânduror monarhiilor să să radză, așé și numele Strutocamilei, precum dintr-a în patru picioare îmblătoarelor, așé dintr-a cu aripi zburătoarelor dihănii izvod să să șteargă, dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 8 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 9 Ibidem. 10
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 8 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 9 Ibidem. 10 Ioana Em. Petrescu, Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 90-91. 11
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
său fastuos barochist în culori răsăritene, un moralist de clasă și (...), împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 284 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 285 Ibidem. 286
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
împreună cu Miron Costin, el deschide un curent de gândire și un stil moralistic care ajunge până în modernitatea și postmodernitatea românească." 284 Dimitrie Cantemir, Monarchiarum Physica Examinatio (Studiu asupra naturii monarhiilor), tradusă de Gh. Haupt, în Gh. Haupt, "Studiu asupra naturii monarhiilor. Un document inedit al lui D. Cantemir", în "Studii. Revistă de istorie și filosofie", Anul 4, ianuarie-martie 1951, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, p. 221. 285 Ibidem. 286 Ioana Em. Petrescu, Configurații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 90-91. 287
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]