4,924 matches
-
însângerat la picioarele mele și m-am cutremurat. — Ceea ce-i curată tâmpenie, continuă Hillard, fiindcă Meg Caulfield a smuls de la Martilkova adevărata identitatea a tipului cu filmul. E un alb pe nume Walter „Duke“ Wellington. I-am verificat cazierul de la Moravuri și are vreo șase condamnări pentru proxenetism și pornografie. Toate bune și frumoase, numai că azi căpitanul Jack a primit o scrisoarea de la Wellington, pusă la poștă acum trei zile. Se ascunde, speriat de toată publicitatea din jurul Daliei, dar recunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
hoteluri prăpădite din centru. Susțineau șovăitoare că Dalia făcea doar rareori trotuarul și nu știau nici un nume al vreunui fost client. Investigația lui Fritzie prin hoteluri nu i-a adus decât răspunsuri negative, iar faptul că alte femei - confirmate la Moravuri drept prostituate - n-au putut fi localizate l-a opărit rău de tot. Numele lui Madeleine Sprague nu apărea în carnețel și nici nu s-a ivit în discuție cu ocazia interogatoriilor. După investigarea ceor 243 de nume, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
închisoarea comitatului, iar mărturiile nefondate două sejururi de câte nouăzeci de zile la spitalul de nebuni din Camarillo. Paul Orchard, fost ajutor de șerif în districtul San Bernardino, era actualmente șuț și cocotă masculină. În fruntea listei de acuzații de la Moravuri se găseau două condamnări pentru atac deosebit de grav. M-am simțit cuprins de un val de ură împotriva lor. Era un sentiment greu de definit, de parcă m-aș fi pregătit să lupt în ring împotriva unui boxer pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
știi despre zilele lipsă ale Daliei, negustor de târfe sifilitic ce ești! Simțeam că am mâncărici la tălpi. Issler țipă strident: — Nu... știu... nimic! Fritzie îi aplică un upercut în boașe. — Zi-mi ce știi! Te știu pe tine! De la Moravuri! Fritzie îi trase câțiva pumni după ceafă. — Zi-mi ce știi! Zi-mi ce ți-au spus fetele tale, negustor de târfe sifilitic! Issler vomită. Fritzie se apropie și-l lovi în tot corpul. I-am auzit coastele trosnind, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-i pe ceilalți nebuni. Insistase pe niște chestiuni secundare, zbierând: „Spune-mi ce știi despre zilele lipsă ale Daliei“, „Zi-mi ce știi“, „Zi-mi ce ți-au spus fetele tale“. Iar Issler îi răspunsese: „Te știu pe tine. De la Moravuri“. Mi-am amintit de tremurul mâinilor lui Fritzie din seara aia, un pic mai devreme. Mi-am amintit cum se răstise la Lorna Martilkova: „Te prostituai împreună cu Dalia, nu-i așa, fetițo? Ia zi tu, când ai văzut-o ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
agitat. Cred c-am descoperit ceva, Russ. Nu pot să-ți spun acum, dar trebuie să mă ajuți cu două chestii. — E cumva vorba despre Elizabeth? — Da. La naiba, Russ... — Liniștește-te și spune-mi. Am nevoie de dosarul de la Moravuri al lui Charles Michael Issler. Știu că a mai fost ridicat de trei ori pentru proxenetism și trebuie să aibă un dosar. — Și? Am înghițit în sec. — Vreau să verifici pe unde au umblat Fritz Vogel și John Vogel între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
paisprezece dosare și am găsit în fiecare dintre ele același rapoarte financiare mâzgălite pe margini. Am memorat numele de pe cotorul fiecărui biblioraft, apoi am trecut la sertarul de jos. Pe ultima filă din dosar era scris „Rap. contravenient cunoscut - Departamentul Moravuri“ și am înțeles că am dat lovitura. Prima pagină descria în detaliu arestarea, modus operandi și cariera de mărturisitor a lui Charles Michael Issler, bărbat alb, născut la Joplin, Missouri, în 1911. Pagina a doua conținea „Anturajul“. O verificare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sări în ochi un nume, „Sally Stinson“, care era în agenda neagră a lui Betty Short, dar nici una din cele patru echipe de anchetă nu izbutise capabilă să-i dea de urmă. Sub numele ei, între paranteze, un polițist de la Moravuri scrisese cu creionul „Lucrează în zona barului Biltmore - agață participanții la convenții“. Fritzie înconjurase informația cu pixul. Mi-am impus să raționez ca un detectiv, nu ca un puștan fericit la gândul răzbunării. Lăsând la o parte bucata cu șantajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
minte un singur gând: coroborare. Russ sună să-mi spună că nu a mai aflat nimic despre Issler, care se pare că a spălat putina. Harry îl supraveghea de la distanță pe Johnny Vogel în timpul și în afara serviciului. Un amic de la Moravuri LASD, West Hollywood, îmi făcuse rost de niște adrese ale persoanelor din anturajul lui Sally Stinson. Russ mi-a spus de vreo șase ori s-o las mai moale și să nu fac tărăboi. Știa al naibii de bine că deja îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Mi-a mai zis că luase numele meu din niște dosare de la poliție și a-nceput să mă interogheze în legătură cu... herghelegiii mei. L-am menționat pe Charlie I., iar Vogel și-a amintit de el de pe vremea când lucra la Moravuri. Apoi s-a speriat, fiindcă și-a adus aminte și că Charlie avea problema aia cu mărturisirile. L-a sunat de la telefonul meu pe unul din partenerii lui și i-a spus să mătrășească dosarul lui Charlie de la Moravuri. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la Moravuri. Apoi s-a speriat, fiindcă și-a adus aminte și că Charlie avea problema aia cu mărturisirile. L-a sunat de la telefonul meu pe unul din partenerii lui și i-a spus să mătrășească dosarul lui Charlie de la Moravuri. După care a mai dat un telefon și i-a sărit muștarul, din cauză că tipul de la capătul firului l-a anunțat că Charlie e deja în arest și a mărturisit că a tăiat-o pe Liz. Atunci a început să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care am auzit-o cândva, șopti Sally. Brusc arăta mai mult decât trecută - bătrână de-a binelea. — Ce poveste? Femeia spuse, cu vocea încărcată de emoție: — Cum a primit un șut în fund de la slujba lui mare și tare de la Moravuri. Mi-am amintit de remarca lui Bill Koenig - că Fritzie a luat sifilis de la curve pe vremea când lucra la Moravuri și că a fost pus pe liber și trimis să se trateze cu mercur. — A dat de naiba, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu vocea încărcată de emoție: — Cum a primit un șut în fund de la slujba lui mare și tare de la Moravuri. Mi-am amintit de remarca lui Bill Koenig - că Fritzie a luat sifilis de la curve pe vremea când lucra la Moravuri și că a fost pus pe liber și trimis să se trateze cu mercur. — A dat de naiba, nu-i așa? Sally își drese vocea: — Am auzit că s-a îmbolnăvit de sifilis și a înnebunit. A crezut că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pana corbului, iar într-un magazin second-hand de pe Boulevard o agrafă galbenă. M-a apucat din nou un tremur nervos - mai rău decât înainte. M-am dus la Firefly Lounge, cu speranța că încă mai funcționează cu aprobarea celor de la Moravuri, de la secția din Hollywood. O privire rapidă aruncată înăuntru m-a lămurit că nu se schimbase nimic. M-am așezat la bar, am comandat un Old Forester dublu și m-am zgâit la fetele adunate pe estrada cât o cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
puțin Înainte de moartea ei. Bineînțeles, Henry citi la rândul lui povestirea, cu prima ocazie. Era rezultatul tipic al penelului lui Fenimore, o privire aruncată dintr-un unghi artistic asupra misterului și capriciilor din viața intimă a femeilor, o comedie de moravuri din care se năștea pe neașteptate o tragedie sentimentală. Recunoscu de Îndată locul acțiunii ca fiind varianta vag ficționalizată a Villei Castellani din Bellosguardo, cu priveliștile ei minunate și balcoanele amețitoare, unde un grup de expatriați americani flirtau și tânjeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vorba, și pentru Elveția. Se Întoarse la Londra, făcând o mică pauză la Paris, la mijlocul lui august. Avea În bagaje o primă variantă completă a unei piese intitulate Doamna Jasper, pe care o scrisese În călătorie. Era o comedie de moravuri, spumoasă, bazată pe una dintre propriile lui povestiri, dar a cărei acțiune se petrecea nu În Italia, ca În original, ci În Anglia. Ea pornea de la eforturile unei mame lipsite de scupule de a compromite un tânăr, pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Întâlnise pasager la Londra, intenționa să locuiască la Brede, de partea cealaltă a orașului Rye, după ce se Întorcea din Cuba, unde era corespondent de război. Cora, soția lui, cumpărase deja acolo o casă enormă și cam dărăpănată. Era păcat că moravurile acestor literați (cu excepția lui Conrad) cam lăsau de dorit - Wells trăise cu Jane o vreme, așteptând hotărârea de divorț, pe seama relației dintre Hueffer și cumnata sa circulau bârfe, și se vorbea despre Cora că, Înainte de a-l cunoaște pe Crane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ei de a citi nuvela este invenția mea. Telegrama În care Alexander Îl felicită pe James pentru Ordinul de Merit este reală, spre deosebire de cea din partea lui Gerald Du Maurier. Deși știm cu siguranță că James s-a arătat șocat de moravurile anturajului lui Wagner, În Italia, În 1880, după care a rupt relațiile cu Jukovski, Leon Edel afirmă că „nu putem decât să presupunem ce s-a Întâmplat la Posilippo“ - drept care am presupus. Întâlnirea lui Du Maurier cu preotul protestant din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
HJ la Staithes nu se bazează pe nici un document, dar HJ s-a deplasat până la Whitby să Își Întâlnească prietenul și plimbarea până la Staithes se număra printre cele preferate de Du Maurier. Incidentul dintre HJ și prostituatele și tinerii de moravuri ușoare de la intrarea Teatrului Haymarket, unde s-a dus să vadă Soțul ideal, este inventat. La fel și Întâlnirea dintre Du Maurier și Tom Guthrie, sau conversația dintre Edmund Gosse și William Norris, la Teatrul St James, din aceeași seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încrezătoare, Închipuindu-și că le așteptam să mă agațe. M-am așezat la volan, admirîndu-le farmecul dur, dar destins. Prostituatele din Estrella de Mar aveau o siguranță a lor aparte și nu erau Îngrijorate de posibila prezență a polițiștilor de la moravuri; erau foarte departe de imaginea femeilor de stradă din alte colțuri ale lumii, analfabete și necizelate, cu urme de vărsat de vînt pe față și cu gleznele sucite de mersul nesigur pe tocuri. Tentat de cele două tinere, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vieți de dandy, nu avea cum să fie numit Leu), nu-i mai puțin adevărat că În textul lui Lytton cuvântul apare, cu premoniție, ca echivalent superior al lui dandy. Leii au În plus, scrie Edward Bulwer În cartea dedicată moravurilor Angliei, o anumită aplecare spre idealism, fără a-și pierde totuși scepticismul și melancolia. Nu-i deloc Întâmplător că același Bulwer Îl introduce pe Leul Benjamin Disraëli În salonul lui Lady Blessington ca să Îl prezinte unui alt mare Leu, francez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Aceeași care separă structural, prin istorie, cultură, temperament, Anglia de Franța. „În Anglia, dandy-i se recrutează de cele mai multe ori din Înalta societate. Fapt care se Întâmplă deseori și În Franța, doar că aici diferitele convulsii sociale au alterat sensibil moravurile, iar aristocrații pursânge sunt rareori un exemplu. Aflați În defensivă din punct de vedere social și ideologic, ei sunt sclerozați, fără strălucire. Or, un dandy nu ar putea să fie tern... În consecință, Leii decid să se facă gentlemani”1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Brummell nu face parte din istoria politică a Angliei” - i se adresează el aceluiași Daly. „E legat de ea, dar nu-i aparține. Locul său ar fi Într-o istorie mai Înaltă, mai generală și mai greu de scris - istoria moravurilor englezești, căci istoria politică nu conține toate tendințele sociale, or, acestea trebuie studiate În Întregime. Brummell a fost expresia uneia dintre aceste tendințe. Altfel, acțiunea sa nu s-ar putea explica. A o descrie, a o aprofunda, a demonstra că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Așa cum a fost reeditat În 1974, Donjuanii din București numără nici 60 de pagini, lăsându-și În suspensie acțiunea, personajele. Prin urmare, un roman neterminat. Și totuși, destule amănunte ne asigură că ar fi fost vorba despre un roman de moravuri, Închinat vieții mondene din Bucureștii de pe la jumătatea veacului al XIX-lea. După introducerea În chip de scrisoare adresată redactorului său, după un scurt capitol teoretic intitulat Ce este un Don Juan ( În fapt, un tablou de epocă), Radu Ionescu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Văcărescu, unchi - Enăchiță Văcărescu, Înrudit cu marile familii Ghica, Bibescu, Brâncoveanu, Cantacuzino, Șuțu, ba chiar, după mamă, legat direct de Maria-Theresa, Claymoor e notoriu În Înalta lume bucureșteană. Luându-și-l drept ghid În anul 2000 pentru o rubrică „de moravuri bucureștene vechi” din Ziarul de duminică, Dan C. Mihăilescu Îi compune un portret strălucit: „ș...ț Personaj fabulos, dandy scandalos În toate, pederast notoriu, Încurcat uneori În fraude mondene și financiare, campion al modei și saloanelor bucureștene, Claymoor a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]