5,657 matches
-
întâlniri, au început să-i sosească și scrisorile de condoleanțe, primite de la prieteni, cunoscuți, foștii profesori, și acum de la fosta lui învățătoare. „Dragul meu elev, coleg și prieten, Cu multă mirare și înmărmurire sufletească am primit trista veste de marea nenorocire care s-a abătut asupra ta, regret mult că Mărioara ta cea frumoasă, plină de viață, harnică, s-a dus așa de repede pe drumul veșniciei. Pentru tine Alexandre îți dau sincerile mele condoleanțe și am încredere în tine că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din Uniunea Sovietică (ucraineni, găgăuzi, ș.a.), care propagau defetismul și comunismul. Referindu-se la aceste elemente, generalul Vasiliu a explicat în Consiliul de Miniștri din 10 aprilie 1944 situația acestora: „Astăzi avem pe teritoriul nostru etapele armatei germane, care din nenorocire s-au încărcat cu elemente colectate în întreaga Rusie, ce poartă uniforme germane, fără să fie germani”. Componența acestor elemente era descrisă de generalul Vasiliu ca fiind formată „din drojdia Asiei”. Inspectoratul de Jandarmi Cernăuți a raportat, la 23 martie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
„O lupta-i viața, deci te lupta!” Născut în comuna Musenita, județul RadautiBucovina,la data de 4 martie 1933. Copilăria am petrecut-o în localitatea natală Musenita, unde am urmat și primele cinci clase primare. Dificultățile și nenorocirile au început în anul 1940, odată cu intrarea trupelor sovietice în Bucovina, care au ocupat jumătate din județul Rădăuți, granița stabilindu-se la marginea comunei. Frontieră nu a fost fixată de la început, așa că a fost nevoie să ne refugiem cu animalele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93298]
-
tren, în autonomia lingvisticii, sau patru călători urcați, nepoței, de-asta ți-am zîs, o făcut naveta tătî iarna, găinile închise, o zîs să le taie, da' cum să le taie! unde-i tataia? am trei cîini, altfel ar ŝi nenorocire, o dat Dumnezeu și am și iepurași! să compară? făceam ce făceam și ajungeam la Barticești! și eu fac naveta mereu! ei, ești încăpățînat, Andrei, da' tu ești încăpățînat rău! ți-am zis că s-o dus acasă, c-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
către mama, hipertrofia caselor, disproporționate și prea apropiate. Ora 21,38, în acceleratul Iași Timișoara, după Ilva Mică joc pe contre, viața o pățești, n-o vor trăi decît domnii, robul a scris-o, Domnul o citește, Domniile, Stăpînirile, pentru nenorocirile viitoare acum a fost izbăvirea, dormeam întinse pe cîte o banchetă, cînd trei bărbați, ce stație? ieșind, e gol vagonul! Rebrișoara luxul bucuriei, conștiința morții, după care vine relația lor, nu duce grija ce să mănînci și ce să îmbraci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rost de un mijloc de transport au fugit, de asemenea, în insulele din apropiere. Un incendiu a mistuit apoi orașul. Astfel, după 2500 de ani de ocupație, locuitorii greci ai Anatoliei au fost nevoiți să plece. Marea Idee adusese o nenorocire asupra lor. Un schimb de populații avea să fie inițiat mai tîrziu, dar soarta acestui teritoriu fusese definitiv hotărîtă. Așa cum am văzut, trupele lui Mustafa Kemal au înaintat, după obținerea victoriei, spre Strîmtori și spre Tracia. Acest dezastru a produs
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sfârșitul fiecărei luni este pe măsura nevoilor familiei, încheagă relația de cuplu. Slujba poate da culoare personalității unei femei și “sufletului” familiei. Pot spune că meseria aleasă “vorbește” despre calitățile și idealurile proprii. Ce te faci dacă se întâmplă “o nenorocire” iar familia să depindă numai de tine, poate doar pentru un timp de câteva luni, iar tu câștigi cât factura de la “telefon”!? Ce te faci? Cel mai probabil, vei cade în depresie! Nici nu vreau să mă gândesc ce simte
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
născut este dorința Domnului, și că El ne-a insuflat viață cu scopul de a ne-o trăi frumos. Deoarece nașterea este startul esențial al existenței umane, și că viața trăită în sine continuă miracolele sau le transformă în adevărate nenorociri, iar asta va depinde de “mănușa” primită de copil din partea părinților. Nu-i cere copilului în mod direct să facă anumite lucruri, care crezi că ar trebui să le știe și să le facă la vârsta lui, ci învața-l mai
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
anormale care se va prelungi pentru vreo 20 de ani, până în 1650, cu mari daune Misiunii și misionarilor, care s-au găsit pe câmpul de luptă fără sprijinul și încurajarea comandantului lor. Avea dreptate cunoscutul copist atunci când a scris că: Nenorocirea a fost că Pr. M.ș Guglielmo nu a venit; dacă ar fi venit aceste intrigi nu ar mai fi fost. Oricine poate înțelege câte dificultăți și inconveniente cauza absența Prefectului Misiunii și a reședinței sale la Constantinopol. Între timp
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ajunsese. Noul Prefect a călătorit cu Pr. Benedetto Emanuele Remondi, licențiat în teologie, care, nevoind să mai aștepte un pic la Smirna (azi Izmir, Turcia) îmbunătățirea vremii și-a continuat drumul singur. Însă, aproape de Melitene a înaintat spre o urâtă nenorocire. Datorită iscării unei furtunii înfricoșătoare, corabia s-a frânt în două iar el și-a pierdut lenjeria, banii, cărțile, totul... ajungând la destinație a treia zi din Postul Mare numai cu hainele de pe el. După plecarea Pr. Remondi, Prefectul și-
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala blamabilă: "Unirea rumânilor pentru slobozenie și faptele lor cele viteze cu care au apărat cinstea patriei, putea să înalțe duhul lor, să-i facă a se simți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-ar fi fericit [p. 319]. Împrejurările, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie să primeze în fața loialităților provinciale. Aspirația unficării politice este exprimată de Kogălniceanu în ideea că "eu privesc ca patria mea, toată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a prezentat un proiect care s-a materializat: Centrul pentru Studiul Relațiilor Internaționale. Și am făcut și câteva simpozioane naționale. Din nefericire, în noaptea ultimului eveniment, după ce am stat amândoi și am lucrat la sediul de pe Musicescu, s-a produs nenorocirea. De dimineață, evenimentul se derulase excelent, am avut prezențe notabile: domnul Meleșcanu, profesori de istorie, specialiști în relații internaționale. Am mers la masă, la cina festivă la Bolta Rece, iar de acolo el a plecat la un banchet al studenților
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Răzvan Ionescu ș.a., în regia lui Dan Micu. S. B.: O întreagă echipă numai cu vedete. D. T.: Să fi văzut ce a ieșit la Tartuffe de Molière, și la Cabala bigoților, după Mihail Bulgakov, la Casa Studenților! A ieșit nenorocire! Cu distribuție uriașă: Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Georgeta Andrei, Rodica Tapalagă, Florian Pittiș, Valentin Uritescu, Mihai Mereuță, Aurel Cioranu, Luminița Gheorghiu, Adrian Georgescu, Mariana Buruiană, Ovidiu Schumacher, Ion Cocieru, Petre Lupu, Gelu Colceag, Marcel Iureș ș.a., în regia marelui Alexandru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vă rog, urcați-vă repede. Puțin jenat, polițistul urcă, aruncînd politicos un "sărut mîna doamnă". Pacea ne părăsește, vorbim tensionat. Un mort și cîțiva grav răniți. Polițistul ne părăsește și noi nu vrem să mai rămînem in mijlocul aceste cumplite nenorociri. Peisajul devine sterp, fad și sufletele noastre sînt golite de conținut. Avea 27 de ani, ne revine obsesiv în minte. Restul drumului pînă la Mănăstirea Neamț l-am parcurs tăcuți. Împovărați de nenorocirea la care am fost martori, nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mai rămînem in mijlocul aceste cumplite nenorociri. Peisajul devine sterp, fad și sufletele noastre sînt golite de conținut. Avea 27 de ani, ne revine obsesiv în minte. Restul drumului pînă la Mănăstirea Neamț l-am parcurs tăcuți. Împovărați de nenorocirea la care am fost martori, nu mai aveam energie suficientă să mai vorbim de ale noastre valuri. Ajunși acolo, între zidurile mănăstirii, tăcerea avea o altă semnificație. Acolo tăcerea era un mod de comunicare cu cei care s-au stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a fost cam cîinos cu mine și uite, îmi vrea răul. Deci, ăsta va ieși primar. Nu pot dormi. A doua zi alerg la omul meu, foarte agitat și aproape gîfîind. Îmi zîmbește amical. Ai aflat? Da. Dar este o nenorocire. Cum pot să împiedic să se îndeplinească oracolul? O, este foarte greu. Am mai încercat de două ori însă n-am reușit. Vă rog, acum o să reușiți, aveți experiență, invocați-l pe Orula și spuneți-i că nu sînt un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care arde un timp limitat și apoi se stinge. Din fericire, între timp se creează legături mult mai solide între cele două inimi, care au ales să facă drumul vieții împreună. Din acest motiv cuplurile rezistă în timp, la orice nenorociri pe care viața le rezervă aproape invariabil. O scenă m-a zdruncinat în profunzimea sufletului meu. O bătrînă stătea de strajă lîngă un pat. În pat era un bătrîn, alb la față ca varul. I se ridică puțin capul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întâmplat înăuntrul bisericii ardere de foc, de au ars atât catapeteasma de sus și până gios, cât și toate sfintele vase, și veșmintele ce au avut s-au topit de arderea acelui foc.” - Nu știu ce a mai zis vodă despre această nenorocire, dar a dăruit mănăstirii Galata - pentru a-și achita datoria făcută cu ocazia refacerii bisericii - venitul domnesc numit mazarie din vama Galaților. - In mărinimia lui, domnul spune: „Si pentru ca să nu fie sfânta mănăstire golită de podoabă și cuviința catapetezmei ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai cred, mărite Spirit, că de la „arderea de foc” și până „s-au făcut toate, și pre deplin” a trecut ceva vreme. Eu chitesc să zic că se vor fi scurs veo 2-3 ani. Dacă nu și mai mult. Așa că nenorocirea o fi fost prin 1760 sau poate mai înainte. - Timpul însă depănându-se, lasă urme peste tot cercetătorule. Așa s-a întâmplat și cu „casele cele domnești ce sântu în mănăstirea Galata, aproape de zidul de la vale...” care așa cum spune Grigorie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cu părinții, frații săi, surorile sale, de s-au închinat, și au băut apa sfințită din fântâna cerută a fi făcută, de acel „Moșneag”, vindecându-se și lăudând pe Dumnezeu. Mare le-a fost mirarea, dar și încrederea, când din nenorocire, copilul Ionel, devenind student în anul I la Facultatea de farmacie veterinară, a murit lovit de un cal, așa cum a proorocit „Moșneagul” că se va-ntâmpla. Moartea lui Ionel s-a produs în anul 1939, dupâ patru ani cum i-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Morilor urcau nemții. Întrucât dealul era mult mai abrupt, nemții își ușurau mijloacele de transport de greutăți, lăsând de o parte și de alta a drumului armament, muniții, grenade, focoase și foarte mult exploziv. Faptul că s-au întâmplat multe nenorociri din această cauză, nu trebuie să-ți mai amintesc. Războiul lovește și unde nu te aștepți. În fine, a venit 9 mai 1945. și o dată cu el, și sfârșitul războiului. În 1946 am sfârșit și cei șapte ani de școală primară
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ritualul cunoscut aduce mulțumiri lui Dumnezeu și Maicii Domnului, pentru posibilitatea de-a pune pe masă bucate bune și gustoase, pentru a da sănătate și putere de-a rezista tuturor încercărilor diavolești, de rău, de urât, de boli, și alte nenorociri, posibile pe acest pământ. Alături de ei, Săndel aduce mulțumiri familiei ospitaliere, zicând : « Săru‟mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă ! » - De mâncat, am mâncat. De odihnit, m-am odihnit. De acum mulțumindu-vă că m-ați găzduit, voi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lua din curtea școlii «cutia acea rotundă și mică, bună de călimară pentru pus cerneală », cum i-a spus prietenului lui, Micu Ciobanu, ducând-o acasă, ca fratele său, mai mare cu patru ani, să i-o pregătească. și ce nenorocire s-a produs ! Întunecat de aceste avalanșe de amintiri, Săndel ajunge pe malul pârâului Racova și coboară spre a trece puntea, pe care, după cum și-aduce aminte, a trecut-o, deseori și mătușa Marița lui Ghiță Ciotacu, dar amintirea se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]