7,995 matches
-
imposibil să explici o stare de suflet atât de anormală. Peste un an, chiar dacă vraja s-ar fi rupt (și nu se rupsese: abulia, hrănită mereu din ea însăși, se instalase definitiv, tiranică), mi-ar fi fost în adevăr cu neputință să-i explic în scris tăcerea mea, așa ca să o înțeleagă și să mă absolve. După câteva scrisori fără răspuns, nu mi-a mai scris nici ea. Scrisorile ei nu conțineau reproșuri. Dar deveneau tot mai scurte și mai reci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de înger - semnul că vrea să se culce și trebuie să ne despărțim. Plecarea în străinătate la studii. Scrisorile ei: "Iubitul meu..." "...Eliza" - raport de fiecare zi al vieții ei fără evenimente, din orașul de provincie. Moartea ei... E cu neputință să fi existat cândva pe planetă o apariție mai încîntătoare. Fata de șaisprezece ani cu părul galben și ochii negri avea în figură ceva de copil și de floare. Iar corpul ei, încă în dezvoltare, avea mlădieri ca tulpinile subțiri
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ani peste cei care permit asemenea jocuri. Abuzul involuntar de analiză, boală veche și incurabilă, complicat cu conștiința celor douăzeci de ani ai ei și patruzeci ai mei, m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc. Seara, Adela era atât de bine, încît a fost cu neputință s-o oprim să se plimbe pe șosea. - Ai inventat boala... o simplă indispoziție, și acum, ca sănu te dezminți, mă tratezi ca pe o convalescentă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
incurabilă, complicat cu conștiința celor douăzeci de ani ai ei și patruzeci ai mei, m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc. Seara, Adela era atât de bine, încît a fost cu neputință s-o oprim să se plimbe pe șosea. - Ai inventat boala... o simplă indispoziție, și acum, ca sănu te dezminți, mă tratezi ca pe o convalescentă. Mi-a făcut concesia să se îmbrace bine și să nu respire niciodată pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a juca mai multe roluri, pentru că inteligentul are și imaginația, judecată morală, sobrietatea și disprețul cabotinismului, iată câteva coordonate ce definesc omul superior. Care, în fața lumii, nu trebuie să-și dezvăluie incertitudinile, autoexigențele, deoarece lumea va denutura, din invidie și neputință intelectuală. De aceea sunt recomandate, ca și la Baltasar Gracian în Oracolul manual și Criticonul, prudența, delicatețea, socotită cea mai aleasă calitate, politețea securizantă, camuflarea psihică. "Plăcere divină: să te arăți mic și umilit, cu sentimentul distanței dintre tine și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
amintim că personajul caută viață, nu artă, cum crede Radu G. Teposu, vrea să capteze fluidul vital al acestei femei de care s-au îndrăgostit spontan și soția lui Duvid, și stareța Mănăstirii Văratic. Că nu în-drăznește, din complex al neputinței, din lașitate ori exces de luciditate, e altceva. Naratorul în nici un caz nu urmărește să bagatelizeze personajul, dovadă sunt și cele câteva referințe fugare despre succesul bărbatului: dna Timotin și maica arhondară îl simpatizează, soția ceasornicarului Duvid, când pleacă din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
homme amoreux este un homme qui veut être plus aimable qu'il ne peut; et voilà pourquoi presque tous les amoureux sont ridicules" (Op. cit., p. 68). Putem vorbi, cu nuanțările de rigoare, de complexul ridicolului, ce comportă două laturi: motivul neputinței și motivul nepotrivirii. Aceste motive apar chiar la nivelul textului, dar sunt depistabile și în profunzimea lui. Nu izolăm aceste motive de dragul inventarierii, ci pentru a le sesiza funcția estetică, rostul lor în roman. Complexul neputinței, al lașității. Încă de la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
comportă două laturi: motivul neputinței și motivul nepotrivirii. Aceste motive apar chiar la nivelul textului, dar sunt depistabile și în profunzimea lui. Nu izolăm aceste motive de dragul inventarierii, ci pentru a le sesiza funcția estetică, rostul lor în roman. Complexul neputinței, al lașității. Încă de la început, personajul se considera un neputincios din pricina deosebirii de vârstă. Se simte bătrân, comunică aceasta și Adelei, incapabil de a întreprinde ceva nou. Enunțul poate fi înțeles ca atare, dar am folosi o grilă inadecvată, oricum
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
resursele erotice pentru a subjuga afectiv o fetiță de 5 ani! Dar se poate citi și în alt mod: handicaparea sentimentală a tânărului își află corespondent în precocitatea fetiței. Este o modalitate subtilă de a-i egaliza psihic. Handicaparea, chiar neputința, deși neexhibată, se trădează indirect în unele scene în care este vizat rafinamentul senzualității, proiectarea instinctului din planul lui firesc în cel al autismului, al solitudinii simbolice. Imaginea femeii devine mai ispititoare în absență ori prin intermediul succedaneelor. Personajul posedă doar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sa înaintată: "Cochetarea ei, concesiile ei nu sunt mai degrabă un semn că te consideră scos din circulație?" Exprimarea apăsat colocvială ține de aceeași plăcere a autopedepsirii discreditatoare. Nepotrivirea de vârstă are, așadar, o funcție triplă în roman: - mascarea complexului neputinței prin acest argument de bun-simț, cu lustru de onorabilitate; - e un comutator epic, întrerupînd orice electrizare erotică; - e un pretext de divagații și interpretare. Despre imposibilitatea unei relații erotice între parteneri de vârste diferite, Ibrăileanu se exprimă într-un articol
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
roman de analiză, ci unul eseistic, cu un caracter de glosă, de eseu hermeneutic epicizat. Naratorul însuși se recomandă, inexact, un analist: "Abuzul involuntar de analiză ă...î m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
amintire suportul ficțiunii, compensație a marasmului existenței, menținîndu-se într-o ambiguitate care să permită regretul. Această atenuare (escamotare) a durerii prezentului - de altfel, singura soluție reală a unui ins inteligent ca Ibrăileanu - poate să explice grava poezie a romanului. O neputință, o criză actuală sunt ferm ținute în frâu de un imaginar a cărui voință se îndreaptă spre confortul nostalgiei. Imaginarul se exprimă eseistic, nu analitic, deoarece eseisticul corespunde structurii profunde, experienței culturale a autorului. Ibrăileanu nu și-a trădat în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în direcția soțului ei, pentru prima dată de când ne urcasem în mașină. — N-ai putea să te tragi puțin mai încolo? l-a întrebat ea. Sunt strivită aici, abia de mai pot respira. Locotenentul, chicotind, și-a desfăcut mâinile a neputință. — Iepuraș, eu stau practic pe aripă. Și atunci, doamna de onoare și-a întors privirea, cu un amestec de curiozitate și dezaprobare, spre celălalt vecin de banchetă care, de parcă s-ar fi străduit inconștient să mă înveselească, ocupa mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
o familie numeroasă (mai ales când există o diferență de vârstă cam de optsprezece ani, ca între Seymour și Franny) și când ți-ai însușit sau ai fost distribuit în rolul de tutore sau de mentor local, e aproape cu neputință să nu devii și monitor. Dar chiar și monitorii au forme, dimensiuni și culori individuale. De pildă, când Seymour îi spunea unuia dintre gemeni sau lui Zooey sau lui Franny sau chiar lui Madame Boo Boo (care era numai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
pe alții, la alte treburi. Chiar și preotul Fadei se Îndură de el și Îl lăsa să bată toaca În locul pălimarului, când acesta zăcea mahmur, răsucindu-se de pe o parte pe alta În pat, Înjurând de cele sfinte și punând neputința sa pe seama reumatismului, care Începuse să-l chinuiască Încă din copilărie. Dispariția lui Onisei, după cum era de așteptat, stârnise multă vâlvă. Oamenii vorbiră vrute și nevrute, scornind tot felul de minciuni. Viața intimă a Mașei, cum se spune, fu scoasă la mezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe toate, dezleagă, sfărâmă și distruge acum lucrările magiei, iar pe roaba Ta ferește-o de toate uneltirile diavolești. Dezleag-o de demonul de amiază, de toată boala și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lăcomia, neputința și de toate rătăcirile și greșalele știute și neștiute și alungă cu lumina Ta cea sfântă demonul de amiază și pe cel de noapte, ce se oploșesc la casa mea, slăvit fie numele Tău, În vecii vecilor. Amin!“, șopti În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
entitate a rămas credincioasă pe toată planeta. Acum ea e bătrână, iar glanda i s-a atrofiat de la sine. Mult timp a fost supravegheată Îndeaproape. Se mulțumea să stea În cușca ei și să se roage În gol. Simțindu-i neputința, ceilalți o duseră În afara orașului și agățară cușca de un stâlp de sare, lăsând-o pradă soarelui și vânturilor. Acum, probabil, n-a mai rămas din ea decât o grămăjoară de cenușă amestecată cu oase, bucăți de piele și nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În favoarea Statului Român...!” „Dacă ai reușit să ajungi atât de sus cu reclamația, e totuși o realizare suficient de amăgitoare...!!” - oftă Tony Pavone cu gândul la propiile necazuri, mai cunoscând faptul de toată lumea știut, acest organ legislativ era redus la neputință: țara era condusă cu Decrete Prezidențiale emise după bunul plac al unui singur om, Dictatorul Nicolae Ceaușescu...!! „De supărare era să plezneasă fierea În mine. M’am Îmbătat și venind acasă am luat nevasta la bătae fără motiv: desigur, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
este citatul complet. Sau lui Polonius, „Vorbe, vorbe, vorbe“. Vorbele sunt pentru cei vârstnici sau pentru tinerii care au inima bătrână. Desigur vorbim despre condiția unui prinț al cărui tată a fost ucis. Dar când oamenii dintr-un dispreț față de neputință și față de vorbăria paralizată se avântă la fapte nobile, oare știu ce fac? Când Încep să ceară sânge și să pledeze pentru teroare sau să proclame o stare generală de spargere de ouă pentru a face o uriașă omletă istorică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
flăcării cuvintelor lui Eliade „nimic nu e departe când iubești”, Cătălina Nicoleta Munteanu își transformă debutul poetic într-o proiecție a unui zbor spiritual, capabil să unească două tărâmuri. Între dorință și realitate eul liric al Cătălinei, îndură sentimentul propriei neputințe, urcând lent golgota unei iubiri cotidiene: „accept neputința / de-a nu te împărți / nu te dau soarelui / nu te las lunii / te vreau doar al meu / e oare cu putință / nu mă judeca nici eu nu pot s-o fac
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
când iubești”, Cătălina Nicoleta Munteanu își transformă debutul poetic într-o proiecție a unui zbor spiritual, capabil să unească două tărâmuri. Între dorință și realitate eul liric al Cătălinei, îndură sentimentul propriei neputințe, urcând lent golgota unei iubiri cotidiene: „accept neputința / de-a nu te împărți / nu te dau soarelui / nu te las lunii / te vreau doar al meu / e oare cu putință / nu mă judeca nici eu nu pot s-o fac...” (în zori); „iubirea noastră / o clipă de plăcere
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vers laic, poeta este hăruită cu acea capacitate a captării lectorului, căruia îi oferă idea unui labirint abstract, unde stă ascunsă replica mitologică a Cutiei Pandorei (Amalia Elena Constantinescu) În debutul său scriitoricesc, te atinge prin semne mute în zbuciumul neputinței spre nicăieri cuprinzând infinitul întrun echilibru neterminat și lasă parcă, să-ți aștepte gândurile acolo unde cerul se unește cu pământul. Ca o lumânare aprinsă în urme de timp, se și ni se dăruie ca un torent ce inundă sunetul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
prematur în accidente devin iluzii neatinse în poarta sufletului flutură doliul neîmplinirii tăcerea ucide trăire regăsire ca într-o mină de sare săpau în mine orgoliul mândria și răutatea pierdeam bunătatea și candoarea potrivnic mi-era totul agățat de unghia neputinței mele Lucifer mă tragea în Infern fără far pe țărm obosisem să lupt cu umbre în pereții destinului visele prevesteau sorți pe șine fiecare noapte era coșmar ochii încărcați de durere lăcrimau rochia de mireasă și-a scuturat creta a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
speranță și dorință de iertare spre templul conturat în ființa mea mi-a vorbit un înger la două străzi de inima mea suav glas puternic și blând deschide calea aripile lui împart lumina ca o ploaie fină fiecare fulg alungă neputința învăț să cânt psalmi de mulțumire las să curgă prin mine glasul îngerilor aprind flacăra. e vie... Adam si ...Eve erai atât de bine conturat în gândurile mele încurcat prin mrejele visului ce-mi străbăteau identitatea până am înțeles să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
limbi de jeratic în goliciunea seninului din gropi săpate-n văzduh cu fața pârjolită ulcioarele neîncepute își cască gurile prin care își plâng secunda rădăcinile însetate pe obrajii dogoriți de muncă lacrimi fierbinți lunecă în țărâna care sfârâie de durerea neputinței n-o să mai fie nimic nimic nici hrană pentru ochi doar căderea în genunchi... Crengile curiozității mi-am ascuns mugurii în buzunarul sufletului ca să-i feresc de nostalgii ca orice copil mai evadează din trunchiul ce pălește scuturându-și petalele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]