7,693 matches
-
de ceea ce poeta (în viața de toate zilele, medic!) numește "etiopatogenia singurătății și desăvârșire". Acest gen nou de artă poetică este inaugurat de promițătorul poem Nu-mi amintesc, inclus în ciclul În simetrie cu Orion, din Acuarele vulnerabile: "Spre seară, oaspeți întârziați,/ druizii./ În tunicile lor, albastrul din adâncuri/ aducea frigul./ Centurile mai fulgurau./ Călătoriseră./ Mi-au cerut ultimul manuscris:/ "Etiopatogenia singurătății și desăvârșirea",/ exemplar unic// L-am dăruit// Am vrut să-mi rescriu manuscrisul/ dar nu-mi amintesc/ dacă l-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mare importanță, ea este expresia standardului de viață, a averii și a gusturilor, fiind expusă privirilor celorlalți. Recepțiile sunt mândria francezilor și presupun un cod rigid care este, totodată, o practică originală deosebit de apreciată în Franța. Francezii iubesc să primească oaspeți, pentru a face demonstrația diverselor lor calități. Este un ceremonial cu reguli precise, variate și copleșitoare, dirijat aproape în exclusivitate de femei: protocolul mesei, aranjamentul floral, dispunerea servitorilor și a argintăriei etc. Calitățile solicitate țin de gastronomie, de decorare, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se umilească în momentul de rămas bun. Muză se face ușier.136 În numărul următor al publicației (ianuarie-februarie 1932) același autor sublinia faptul că muză trebuie să stea la locul ei, să-și fie autosuficientă. În metaforă gazdei și a oaspetelui nu poate trece neremarcată pledoaria de apărare a poeziei ermetice, văzute ca entitate înaltă, intangibilă.137 La acuzațiile de plagiat formulate de Ungaretti în legătură cu Oboi scufundat Quasimodo a reacționat cu amărăciune: le trimitea prietenilor de la 'Circoli' scrisori în care criticile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe o spectaculoasă arhitectură retorică. Doar câteva elemente selectate din chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei dinastii al cărui dar/rol
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pe care intrară era ultima și părea că dă-n cîmp. Dar ajunseră într-o odaie întunecoasă. La lumina lumînării, groparul pregăti cina. Un terci picant, cu bucăți de carne prin el. Îl răsturnă cu grijă în farfuriile de metal. Oaspetele îl încercă, și gustul i se păru minunat. Poate de-aceea începu să-i povestească străinului despre o femeie care nu îl iubea. Ar fi vrut s-o ia de nevastă, dar... Blîndul gropar îl asculta. Cînd musafirul luă ultima
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
și deasă, și s-a pornit crivățul s-o vârtejească", doi călători misterioși bat în poarta hanului. Sosirea lor are, din nou, valența unui topos premonitoriu la Caragiale (corespondentul vorbărețului cuplu de studenți întâmpinat de Leiba Zibal). Atunci când unul dintre oaspeți i se adresează hangiului pe nume, adăugând că i-a aflat identitatea din mărturisirile tovarășului său de călătorie, Stavrache, mirat, vrea să afle identitatea celui care pare a-l cunoaște atât de bine. Șocul descoperirii lui Iancu în persoana unuia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înghițit de nebunia violentă: "La acea ușoară atingere, un răcnet! [...] și omul adormit se ridică derpt în picioare, cu chipul îngrozitor, cu părul vâlvoi, cu mâinile-ncleștate, cu gura plină de spume roșcate". Este inevitabilă o confruntare fizică între cei doi oaspeți și hangiu, care s-ar fi încheiat în favoarea ultimului dacă Iancu, ajutat de companionul său, a cărui identitate nu este niciodată devoalată, nu i-ar legat mâinile cu o curea și nu l-ar fi lovit cu hotărâre: "Fratele îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
necunoscut îi prezintă Ilenei (care, la rându-i, i-o arată tânărului Brumă) o carte de vizită simplă, pe care scrie Nicolae Păun. Atunci când ușa se deschide, bătrâna îl recunoaște instantaneu pe negricios. Partea a III-a debutează cu portretul oaspetelui neinvitat: "Era un om nu prea înalt, slab și subțire, cu brațe lungi, cu mâini nepotrivit de mari și de vânjoase pentru statura lui". Se insistă, ca într-un raport criminalistic, asupra fizionomiei: ochii erau "extraordinar de lucioși și de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
convențional, cu o masă în familia Moscu, la care iau parte pictorul Egor Pașchevici și profesorul universitar Nazarie, discipol al lui Pârvan. Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua, când, într-o conversație dintre cei doi oaspeți sus-menționați, ultimul îi mărturisește primului aprehensiunile difuze care se trăiesc în proximitatea luxuriantă a unui decor silvan. Nu lipsesc de aici tușele dantești: "Pădurea te sperie chiar pe d-ta, care ești tânăr luminat, fără superstiții. E o groază de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
même. În salonul ținut de Macedonski, un anumit ceremonial care deschide către o pătrundere treptată, ințiatică, într-un spațiu sacru al poeziei, cu revelarea funcțiilor sacerdotale ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflex al unei alte revalorificări mitologice decadente, a măștii Meduzei 533. Schimarea de registru este numaidecât sesizabilă la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan, nimfeta îl supune unei serii de "operații estetice", sfârșind prin a plasa în gura Sfântului o piatră prețioasă, un opal. Salomeea încearcă revificarea mușchilor feței prin "pase electrice", naratorul subliniind caracterul pseudoștiințific al acestor experimente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o ambiguitate irezolvabilă: "Este o arhitectură esențial introvertită al cărui unic ocupant îl constituie deopotrivă stăpânul casei și prizonierul ei"583. Portretul sorei sale, Margueritte (1887), expus în camera albastră, o reprezintă pe cealaltă divinitate tutelară a templului lui Khnopff. Oaspetele este introdus în interiorul vilei prin intermediul unor compartimente succesive, ceea ce sugerează o gradare a asimilării unei realități diferite, a unui spațiu inițiatic, asimilare la care contribuie și îndepărtarea oricărui obiect domestic. Nu există nimic pe care să te poți așeza, orice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
htoniană. A coborî presupune o moarte inițiatică. Dispariția (ocultarea, reapariția (epifania unei ființe divine sau semidivine Reîntoarcerea lui Zamolxis În carne și oase nu constituie o probă a imortalității sufletului. Herodot spune că Zamolxis „ Îi Învăța că nici el, nici oaspeții lui, nici urmașii acestora În veac nu vor muri, ci se vor muta numai Într-un loc, unde trăind de-a pururi, vor avea parte de toate bunătățile.” 1 Deci această postexistență fericită nu este generală, ci se obține prin intermediul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Hm... păi veniți. Vă aștept cu plăcere. Dacă ești gazdă: Atunci când se anunță musafiri, îi primești cu bucurie dacă nu ai altceva programat. În cazul în care ai alt program te scuzi politicos, fixând o altă dată pentru întâlnire. Dacă oaspeții au adus cadouri, mulțumește-le pentru ceea ce au oferit și spune-le că apreciezi gestul. Întâmpină-ți musafirii în haine curate și îngrijite, iar casa aerisește-o din timp. Atunci când oferi musafirilor mâncare, tu servește-te ultimul. Nu-ți găsi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
raporta sosirea a „numai” 200 de soldați ruși de pe frontul de vest, ce erau comandați de un colonel. Pe de altă parte, și Prefectura Tutova (ca toate instituțiile similare din țară) făcea cheltuielile sale pentru confortul sporit ce trebuia oferit „oaspeților” muscali nepoftiți de cineva ci, poate doar de cei din „coloana a V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adunând în spatele lor mii de oameni care le-au urmat pașii. Mulțimea i-a aplaudat, le-a aruncat flori, dar, mai mult decât toate astea la un loc, i-a cinstit cum numai la noi se cinstesc cei mai dragi oaspeți le-a oferit pâine. Pe deasupra capetelor s-au dat pâini calde, rupte apoi cu mâna pentru a ajunge la toți tinerii. Piața Universității, plină de lume, a primit Crucea, fixată apoi lângă Troița ridicată în memoria Eroilor din decembrie '89
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
biblice pozează cu naturalețea și candoarea unor modele în carne și oase. Într-un episod narat de acelasi infatigabil Cunningham, Blake i se adresează unui prieten: ""Nu mă deranja", șopti el, "am pe cineva care-mi pozează". "Îți pozează?!" exclama oaspetele uluit, "unde este și cine este? Eu nu văd pe nimeni". "Dar eu îl văd, domnule", spuse Blake pe un ton superior, "iată-l acolo, este Lot; poate că ai citit despre el în Biblie"" (Bentley, Jr., 1975, p. 190
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nici lamentațiile privind durerea unei înstrăinări de lumea securizantă a satului, dar are și acea sensibilitate prin care îi dovedește copilului că îi poate oferi alinare în orice moment dificil al vieții. Smaranda este o femeie deschisă, prietenoasă, bucuroasă de oaspeți. După întâmplarea cu pupăza, ea o cheamă pe mătușa Mărioara, cu care se certase, din pricina lui Nică, la o masă bună, cu plăcinte și un pahar de vin, „ca cele rele să se spele, cele bune să s-adune”. Mama
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ca pe un străin venit din lume, ci ca pe un prieten așteptat de multă vreme la casa lor. Astfel că, așa cum moara a fost cu noroc, cârciuma devine și ea purtătoare de noroc pentru familia lui Ghiță și pentru oaspeți un "acasă". Totul dă impresia de înnoire, împrospătare a locului! Iluzii pierdute... Singura care sesizează și de această dată "fisurile" este tot bătrâna. Un an mai târziu ea va spune că nu-și aducea aminte să fi petrecut vreodată în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
poate permite fără riscuri. Hanul Ciorilor nu e loc de petrecere, de întâlnire și de refugiu, cu atât mai puțin un loc al pitorescului vieții cum va fi Hanul Ancuței. Ca și hanul de la Moara cu noroc, casa aceasta de oaspeți are o specificitate malefică. În ambele cazuri, ea e dată, înainte de toate, de transformarea construcției: o casă bisericească abandonată devine han, respectiv o moară părăsită devine cârciumă. Hanul aparține unui spațiu deschis, el e al tuturor acelora care îi trec
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de pe Valea Prahovei, la ieșirea din "trecerea cea grea a munților" pe care îl ținea "văduva prințului Brâncoveanu, cel din urmă din familia aceasta". Barițiu, scriitorul notelor de drum, explică ce era acest han: "așa se numesc casele cele de oaspeți mari la care noi le zicem făgădauă sau cârciume sau tractiruri"153. Faptul că în cultura sa semantică, călătorul alege să așeze hanul în serie sinonimică cu tractirul al cărui sens învechit e acela de casă de toleranță, spune destul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
literare și filozofice orientate spre experimentarea forței negativului și spre trăirea consecințelor sale, nihilismul a adus la suprafață profunda stare de disconfort care fisurează înțelegerea de sine a vremii noastre. Deja Nietzsche îl considera drept "cel mai neliniștitor" dintre toți oaspeții. Între timp, acest oaspete sinistru străbate toată casa și nu ar avea nici un rost să pretindem că nu există sau să-l dăm pe ușă afară. Dar ce înseamnă de fapt nihilismul? Găsim răspunsul la întrebarea noastre la Nietzsche, primul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
spre experimentarea forței negativului și spre trăirea consecințelor sale, nihilismul a adus la suprafață profunda stare de disconfort care fisurează înțelegerea de sine a vremii noastre. Deja Nietzsche îl considera drept "cel mai neliniștitor" dintre toți oaspeții. Între timp, acest oaspete sinistru străbate toată casa și nu ar avea nici un rost să pretindem că nu există sau să-l dăm pe ușă afară. Dar ce înseamnă de fapt nihilismul? Găsim răspunsul la întrebarea noastre la Nietzsche, primul mare profet și teoretician
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de clari exilarea metafizică a omului modern, însemnarea lui Pascal intuiește cu mult înainte de vreme, în pragul epocii moderne, cauza mai profundă a apariției nihilismului. Atunci când sensul devine insuficient, când lipsește răspunsul la "de ce?", nihilismul bate deja la ușă. Acest oaspete neliniștitor potrivit expresiei lui Nietzsche s-a insinuat deja pe furiș în casă, astfel încât nimeni nu va mai putea să-l izgonească. Firește, Pascal înfruntă această nouă condiție și reflectează asupra ei pentru a-i ține piept: în spatele necesității irefragabile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Faptul de a recunoaște acest lucru nu înseamnă renunțarea la responsabilitate. Înseamnă, dimpotrivă, apelul la cea mai înaltă responsabilitate a gândului, care constă în faptul de a ne asuma nihilismul în maxima sa problematicitate fără a avea pretenția să alungăm oaspetele care de ceva vreme se preumblă prin casă, așadar fără a închide ochii în fața faptului că nihilismul face de acum parte din chiar realitatea în care trăim. Singurul efort posibil la care gândul poate ținti este cel de a produce
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]