4,474 matches
-
lor s? au desp? r? it atunci c�nd polonezii au fost cre? țină? i de Romă, iar ru? îi de Bizan?. Datorit? acestui fapt, ei au evoluat �n culturi ? i lumi foarte diferite, ceea ce a dus �n ultim? instan?? la o ostilitate aproape total?. �n ceea ce prive? te istoria ru? ilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea �n �teoria scandinav? �. El critică incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apusean? de a forma un stat ? i copierea sistemului de organizare al scandinavilor. �n Drepturile rom�nilor asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ego? ul lui era s? slujeasc? Rom�nia �n singurul mod de care era �n stare, ? i acesta era modul s? u. Maniu ? i Mihalache aveau s? devin? �n anii �n care aveau s? vin? un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plin? de ranchiun?. Am v? zut c? Iorga f? cea, �n 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitic? a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Există posibilitatea cooper? rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
admonest? ri nu constituiau dec�ț un corolar al pozi? iei adoptate de Iorga �mpotriva Legiunii, care, �n decursul anului 1937, exercita o influen?? puternic? asupra tineretului din Rom�nia. �ncep�nd cu 1933, Legiunea a devenit un important factor politic, iar ostilitatea lui Iorga fă?? de ea cre? tea o dat? cu popularitatea ei tot mai mare. Dup? asasinarea lui Ducă, Codreanu, �C? pitanul� G? rzii de Fier a schimbat tactică. �Ac? iunea ț? cut? � era nouă metod? a lui Codreanu. Prin realiz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rusia (care era �n continuare inamicul na? ional num? rul unu pentru majoritatea rom�nilor) era �n detrimentul rela? iilor rom�no? evreie? ți. Nu trebuie s? subestim? m ură, frica ? i suspiciunea rom�nilor fă?? de Rusia. S? ne amintim de ostilitatea inflexibil? a lui Iorga. Rom�nii (inclusiv Iorga) nu acceptau s? se angajeze de bun? voie �n �autocritic? � său s? stabileasc? �n ce m? sur? contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimilă ? i la c? utarea disperat? a unor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ur�ț?. Pe la sf�r? ițul lui august, el a atacat problemele celor dou? mari minorit?? i, ocup�ndu? se mai �nt�i de minoritatea maghiar? �n articole ap? rute ? i sub form? de bro? ur? cu titlul Hungarica. Iorga le repro? a ostilitatea ireconciliabil? fă?? de administra? ia rom�n? , refuzul de a accepta autodeterminarea rom�nilor ? i manevrele menite s? duc? la revizuirea tratatelor de pace. A pus la st�lpul infamiei caracterul reac? ionar al institu? iilor maghiare medievale, a atacat �cultură subgerman
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orva aspecte ale vie? îi rom�ne? ți de la periferia societ?? îi acelei vremi. El a introdus �n literatura rom�n? estetică ur�tului (inter alia), l? a ? ocat pe Iorga descriind dou? pisici f? c�nd dragoste �ntr? un copac). �n? elegem ostilitatea resim? it? de Iorga, dat fiind �realismul (s? u) na? ionalist�, fă?? de artă lui Arghezi. Dac? existaser? vreodat? �curente nes? n?toase�, acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, �n 1928, o publică? ie literar? , �Bilete de papagal�. Această ap? rea �n format
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de moartea lui Stere, �ntruc�ț acesta se angajase �ntr? un conflict serios cu Maniu ? i scrisese c�teva articole violente �mpotriva liderului Partidului Na? ional ?? r? nesc (care l? au �nc�ntat �n mod deosebit pe Iorga), Iorga ? i?a mai domolit ostilitatea �nver? unat? fă?? de acestă 123. Dar continuă s?? i dea �n judecat? pe cei de care se consideră insultat sau calomniat. NOTE TRAGEDIA Na? iunea noastr? s?a constituit la r? scrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri ? i conținu? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fac? a?a ceva. Dar atitudinea �nver? unat? antigerman? ? i antinazist? a lui Iorga era st�njenitoare pentru Antonescu! La toate acestea se ad? ugau rela? ia lui str�ns? cu Carol ? i rolul jucat de el �n timpul Dictaturii Regale, ostilitatea să fă?? de Legiune ? i, cea mai grav? r? spundere din toate, faptul c? legionarii �l considerau principalul vinovat �n moartea liderului lor adorat. Rezultatul a fost c? Iorga era practic condamnat. Au fost imediat declan? ațe atacuri violente �n preș? �mpotriva lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
personal?? Antonescu era celebru pentru ranchiune ? i memoria lui bun?. Sau faptul c? , la mijlocul lui octombrie, nu se sim? ea �nc? sigur �n privin? a atitudinii Germaniei fă?? de Legiune, pe care Antonescu o detesta din toate b? ierile inimii? Sau ostilitatea f?? i?? a nem? ilor fă?? de Iorga? S?ar putea s? fi fost oricare din aceste motive, �ntruc�ț nu se exclud unul pe cel? lalt. La c�teva zile dup? cutremur, familia Iorga s? a mutat �n casa lor r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dat? rîi: p�n? �n 1919, datele ziarelor rom�ne? ți concord? cu vechiul calendar ortodox, astfel c? 22 iunie corespunde zilei de 5 iulie 3 Winston Churchill, The World Crisis, 1915, New York, 1929 4 �Neamul rom�nesc�, 20 iulie 1914. Profundă ostilitate a lui Iorga fă?? de Contele Istvan Tisza avea dou? motive: hoț? r�rea lui Tisza de a nu face concesii rom�nilor ? i credin? a gre? it? a lui Iorga (nutrit? ? i de mul? i unguri) c? Tisza era r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
men? iona c? partidul sufer? pierderi ? i duce lips? de sprijin din trei motive: sus? ine pozi? ia guvernului �n Adunarea Na? ional? �n prea multe chestiuni; se izoleaz? de celelalte partide din opozi? ie; dar poate cel mai important motiv era ostilitatea lui Iorga, fă?? de mi? carea studen? easc?. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 304, 1923, documentele 35 ? i 36 111��Neamul rom�nesc�, 12 octombrie 1923 ? i 16 decembrie 1927 112�O via?? de om... , vol. III, p. 79
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
piesa se încheie cu replica lui Richmond (Henry VII): "E stinsă vrajba, crește al păcii crin / Dă-i, Doamne, viață lungă, spuneAmin". Așadar, spectacolul începe și se sfârșește sub semnul instaurării unei nou puteri care, în ambele cazuri, vestește încetarea ostilităților, cheamă la pace și promite un viitor noi, mai luminos. În realitate însă, ciclul violenței și al morții nu face decât să reînceapă, de vreme ce istoria nu-și poate urma cursul fără victime. Richmond, ca și Richard, doar va perpetua această
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
condițiilor de locuit, când autoritățile nu doar că își pierduseră în ochii populației orice capacitate de a proteja populația și a stopa degradarea continuă a condițiilor de viață, dar deveniseră sursa acestui stres cotidian în creștere, „populația a dezvoltat o ostilitate față de guvern”cu o scădere a moralității și o pierdere a loialității, cu o neîncredere generalizată și o sporire a manifestărilor de tulburări psihice și absenteism la locul de muncă (Suedfeld, 1997). Promovarea agresivă, punitivă, a ateismului a stimulat această
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie”(p. 307). Alți cercetători afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali psihologici, ostilitatea apare ca fiind elementul determinant. Variabilele independente semnificative relevate de studiu sunt alcoolul, veniturile familiei, calitatea relațiilor dintre membrii familiei și nivelul de testosteron. Rezultatele obținute în testarea modelului biopsihosocial al violenței domestice sunt confirmate și evidențiate de numeroși cercetători
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimizează impune și celorlalți colegi să se conformeze în a trata victima în același fel, răspândește minciuni și zvonuri false despre victimă, râde de ea, își bate joc manipulându-i și pe ceilalți și atrăgându-i într-o atitudine de ostilitate față de victimă și la respingerea ei. întrebarea ce se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu patimă acest lucru. Când sunt confiscați de acest din urmă pol, pot recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte autorități (care în fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori sunt dotați cu o inteligență superior calibrată și au dobândit o consistentă formație profesională, nu tind spre performanțe înalte, complăcându-se în apele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta de încercările aspre ale vieții. Cât privește ostilitatea rivală pe care o promovează față de rude, ea se subsumează aceleiași dorințe de a avorta psihologic pe toți cei care îi obturează calea spre diverse obiective. Iar concluzia pe care o clamează I. Sonne (2000) este una gravă, tușantă: supraviețuitorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
resursă din viața lui, el se confruntă cu diverse situații și experiențe ce continuă să-i forjeze personalitatea. Traseul este plin de serpentine, cu ascensiuni și coborâșuri. Important este ca mama și tatăl lui să nu cauzeze din neștiință, indiferență, ostilitate sau chiar agresiune, eroziuni majore, care să suplimenteze nefast inerentele încercări din „punctele de cotitură”, despre care vorbește T.B. Brazelton și J.S. Sparow (2007), adică din etapele cu o potențială vulnerabilitate în dezvoltarea infantilă. Fără îndoială, copilăria nu este un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autoreproșuri mai întâi și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele de spasmofilie sunt adesea astfel de manifestări; 4. comportament pasiv-agresiv: agresivitate contra celuilalt exprimată indirect și ineficient prin pasivitate sau printr-o ostilitate mascată în bunăvoință; 263REZILIENȚA 5. izbucniri nepotrivite (scene) reprezintă exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este cuprinsă de sentimentul că înnebunește, de revelația vinovată a supraviețuirii față de obiectul pierderii (de regulă, astfel de reacții se referă la persoane dragi). Ulterior, poate apărea o stare de disperare apatică, sentimentul de gol, de lipsă de sens, iritare, ostilitate față de ceilalți care se poate însoți de un sentiment de vinovăție și de a simți lumea ca pe un loc periculos, dezorganizat, lipsit de factorul de securitate care exista înainte. Toate scopurile, țelurile în viață dispar, apar ca fără valoare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca arie de aplicare peste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului egalității depline și efective. În același spirit, Convenția prevede că statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele care pot face obiectul amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, ca rezultat al identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase și pentru a promova respectul și înțelegerea reciproce între toate persoanele de pe teritoriul lor, oricare ar fi identitatea lor, mai ales în domeniile educației, culturii și media. ● Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care trebuie să beneficieze orice persoană, indiferent dacă face sau nu parte dintr-o minoritate, dacă grupul din care face parte este sau nu recunoscut ca minoritate, (egalitatea în drepturi-art.4,menținerea identității culturale-art.5, protecția împotriva actelor de discriminare, ostilitate sau violență-art.6, dreptul la adunare pașnică, libertatea de asociere și libertatea de gândire, conștiință și religie-art.7 , libertatea de expresie-art.9 și altele). Comitetul ia notă de apariția unor noi minorități în statele nou formate prin dizolvarea fostelor Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
virtuți creștine, cum ar fi credință, n]dejdea și milostenia. Str]vechii etici grecești i se aduce astfel o justificare din perspectiva teologiei. Teoria propus] de c]tre Toma din Aquino se situeaz] între viziunea naturalist] a vechilor greci și ostilitatea lui Kant fâț] de naturalism. În epoca Iluminismului, Kant a încercat s] fac] din moral] un derivat al rațiunii pure. Deși Sfanțul Toma din Aquino susținea ideea c] anumite adev]ruri privind morală pot fi cunoscute și prin simpla cale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Marx Marx nu prea vorbește despre problemele care îi intereseaz] pe moraliști și pe filosofii morali. Dar din ceea ce spune este clar c] aceast] ț]cere nu se datoreaz] unor neglijente favorabile. Atitudinea să este mai degrab] una de ostilitate deschis] fâț] de speculația moral], de valorile morale și chiar de moral]. Marx folosește de obicei sintagme că „moral” și „critică moralizatoare” pentru a condamna personaje precum Pierre Proudhon, Karl Heinzen sau alți „socialiști adev]rați” germani. El condamn] sever
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aici, combustiile sînt canalizate nu atît înspre rezolvarea priorităților, în speță soluțiile economice optime, care să dinamizeze resursele inepuizabile la urma urmei ale potențialului uman, cît în direcția retardatelor și falselor convulsii naționalist-religioase. Provocatoare de tulburări ce sfîrșesc uneori în ostilități armate. Pe tapet, deocamdată: Iugoslavia, Cecenia. Dacă tot e să considerăm nu avem cum altfel civilizația nord-americană model plauzibil și deci de urmat, de ce să nu observăm că nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]