9,085 matches
-
un contract de împrumut) și interpunerea de persoane (adevărații asociați nu sunt cei menționați în actele constitutive ale societății ci în totalitate sau în parte sunt alte persoane). În această din urmă formă a simulației este inclusă situația când adevăratul patron nu apare în actele societății sau deși apare alături de alte persoane, el este singurul stăpân al afacerii. Este ceea ce se numește "societate de fațadă" care are în mod frecvent drept scop fraudarea legii. Această societate este una aparentă, fictivă 126
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Păcat! Urît apus de soare!... * 2001. După o premieră, la Timișoara, obișnuita petrecere din barul teatrului (aici am petrecut multe clipe minunate: ne întîlneam artiști de la Operă, Național, Maghiar, German și schimbam idei, ori glume, ajutați de Traian și Mimi, patronii barului, alături de care ne simțeam... ca-n familie!). Vorbim, bem... La un moment dat mă aflu lîngă directoarea Teatrului German, o fată destul de tînără și agreabilă, cu care chiar mă împrietenisem. Vine lîngă noi Luci Preda, machiora teatrului, o artistă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se lichefia sub unghiul primei priviri scrutătoare. Unghiul vederii se ajustează potrivit situației diegetice, relevînd postura de privitor, de privit, de simplu trecător sau de spion al ferestrelor, din afara sau dinapoia obloanelor trase, de vizitator, de locuitor, de servant, de patron, de amfitrion, de outsider. În istoria genului, tema trimite la Émile Zola, cel care a vorbit într-un sens estetic despre "casele de sticlă" (maisons de verre), "locuri" ale romanului unde totul este expus vederii și care exprimă, metaforic, tendința
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
comun, promiscuu prin solidaritatea agresorilor și concomitența actelor) este exprimată, clar, și în planul lui Rim. Pentru acesta, reflectat interior de o egoistă și rizibilă imagine de cuceritor, prototipul este direct ... arhetipul: "Don Juan care era totuși prototipul și deci patronul lui." (s. n.) Aproape fără excepție, personajele fantasmează o identitate viitoare, vegheată de orgoliu și dorință, o proiecție ilustră, inavuabilă, asociind-o unui nou domiciliu, spațiu purtînd aureola unei demnități suverane. Noi. În semidelirul reîntoarcerii iubirii pentru Elena Drăgănescu, prințul Maxențiu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
latură a operei lui Caragiale. Trinitatea Spiridon, Chiriac, Dumitrache subliniază procesul de parvenire a unui cherestegiu, proprietar și căpitan în garda civică. Crescut cu „sfântul Niculai“ din cui, băiatul de pricopseală e un posibil tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul în sine nu cere eforturi pentru că
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
băiatul de pricopseală e un posibil tejghetar și om de încredere al patronului. Mai evidente sunt tendințele și șansele de parvenire ale lui Chiriac. El adoptă o tactică complicată pentru a-și asigura postura avantajoasă de om de încredere al patronului și de amant al patroanei. Adulterul în sine nu cere eforturi pentru că încrederea lui Dumitrache e inepuizabilă și nu poate fi distrusă nici măcar de legătura de gât găsită pe pat. În vreme ce Dumitrache este mai rigid, Chiriac se adaptează, este sentimental
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nelipsit de la post. Ipistatul este cel care va descurca lucrurile, întrucât îl cunoaște pe Rică Venturiano ca patriot, ca unul de-ai noștri și ca autorul articolului din „Vocea patriotului naționale“. Când Dumitrache îl amenință cu sabia, Rică își invocă patronul, pe Sfântul Andrei. Abia după ce Veta susține explicațiile lui Nae Ipingescu, Rică își revine în fire; se simte în largul său văzându-se admirat de bărbați: Domnule, Dumnezeul nostru este poporul: box populi, box dei! Noi n-avem altă credință
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Cetățeanul turmentat are dreptate atunci când o numește damă bună. 4.4. „Pristandanismul“ În cartea sa, Jurnal de atelier (Editura Eminescu, 1978), Aurel Baranga introduce termenul pristandanism pentru a defini oportunismul acelora care trec de partea cealaltă a baricadei, abandonându-și patronii, spre a-și oferi serviciile noilor oameni ai zilei. Categoric autorul noii vocabule se referă la scena VII din actul II al Scrisorii pierdute, când polițaiul Pristanda îl arestează pe Cațavencu din ordinul prefectului Tipătescu, îl eliberează la porunca Zoei
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di A. Babolin S.I., ed. Marietti, Torino, 1977, p. 334. footnote>, iar numele său stă și astăzi pe buzele tuturor. Este renumit chiar de când începe. Tahigrafii notează din zbor predicile sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și sălbatică<footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, cap. II, Î. 3, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, pp. 224-225. footnote>. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresată a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor<footnote Pr. Dr. I. Băjău, Trăirea virtuoasă după Sfântul Vasile cel Mare, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p. 96. footnote>. Marele ierarh a înțeles chintesența învățăturii creștine, faptul că această învățătură este rezumată în
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și înscrie numele său la tribunalul de comert. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale“. Articolul 26 prevede modul în care trebuiau judecate delictele de presă: “În ce privește publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzator de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
periodice, proprietarul ei e obligat a declara și înscrie numele său la tribunalul de comerț. Sancțiunile acestor dispozițiuni se vor prevedea prin legi speciale. ART. 26 În ce priveste publicațiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiți. La publicațiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzător de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
asemenea, un izvor de extraordinară bogăție pentru teologie, istorie și arheologie. De aceea, contemporanii săi, și alături de aceștia, generațiile următoare, nu conteneau să-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grecești. Papa Pius al X-lea l-a decretat patron al predicatorilor creștini<footnote Berthold Altaner, Patrologia, traduzione italiana di A. Babolin S.I., ed. Marietti, Torino, 1977, p. 334. footnote>, iar numele său stă și astăzi pe buzele tuturor. Este renumit chiar de când începe. Tahigrafii notează din zbor predicile sale
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
faptul de a comunica unul cu altul și de a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitara și sălbatică{\cîte 57}. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresata a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor{\cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași și suferinzi. De fapt, această mare dragoste a sa față de oameni s a concretizat, mai ales
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și fuseseră publicate în ziarul Omul liber la rubrica Între oglinzi paralele după cum, presupun criticii, conflictul de opinii între Ladima și Nae Gherghidiu este identic cu cel pe care îl avusese Camil cu Ioan Th. Florescu, om politic liberal și patron al gazetei. Structura lor temperamentală este de esență donquijotească. Constant Ionescu insistă pe acest aspect în biografia pe care o consacră fostului coleg de liceu: "Scriitorul Camil Petrescu a avut un singur dușman, dar acesta înverșunat și neîndurător: pe omonimul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pături largi a populației care trăiește la limita sărăciei. Concepția și tehnologia rudimentară din industria mineritului storc de la buget sute de milioane de lei anual și, făcând aceste observații, Ladima nu își dă seama că lovește chiar în Nae Gheorghidiu, patronul ziarului "Veacul". Astfel, Don Quijote, scolastic, nu abdică niciun moment de la regulile scrise ale cavalerismului, iar Ladima crede, cu obstinație, în niște principii economice valabile doar în plan teoretic. Doi utopici se întâlnesc în aceleași fapte de esență. Pentru ei, toate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
instalase deja "noua ordine", cu "manageri", cu alianțe greu de descifrat, cu o mai mare viteză de circulație a informațiilor. Furnizorul de amintiri se temea că din orice întâlnire ar ieși din ea Duhul Donatorului de Text, le Grand Donneur, patronul Avizorilor mărunți, amatori să dea informații (dar mai ales păreri avizate) despre vorbele care umblă (pe poante sau tropăind) și mai ales despre cei care le împărtășesc, le discută... "juste pour le plaisir". *** Introducerea cuvântului "vnenakhodimost'" ca premisă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fie. Existau și rațiuni (re)pulsionale sau, poate doar de incompatibilitate simbolică, evidente dacă priviți ilustrația inserată. Este greu de închipuit un compromis între Kiri de pe cutiile cu brânză topită și taurul urmărind cu atenție mâna apostolului, considerat printre altele patron al pictorilor. Imaginează-ți în schimb, Cititorule familiarizat cu seriale de spionaj, cât de utili pot fi cerceii pentru echipa tehnică interesată de captura de sunet și imagini ale celui care se apropie de blânda rumegătoare. Cât suspens pentru momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
merge la sala de fitness, se înscrie astfel în cunoscutul proces de standardizare a minții, inimii și trupului. Numai că, rămas fără bani, trebuie să se angajeze undeva. Incompatibil cu orice muncă, este totuși angajat de un fost coleg, acum patronul unei mari agenții bursiere. Așa se face că Antoine devine un tip de succes, abandonează garsoniera cu chirie și se mută într-o locuință pe măsură, se înstrăinează de vechii prieteni pe care-i schimbă cu alții, de serie însă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
carte-reper, în ciuda unor Zoili de profesie, ce nu vor pregeta să minimalizeze pariul câștigat de Alexandru Ecovoiu (n. 1943) cu proza aplaudată de câțiva critici celebri numai datorită faptului că sunt tineri, și-n plus purtători de servietă a unor patroni sau moguli cum se spune mai nou, executanți ai ordinelor și adversarilor acestora. Spre deosebire de cărțile unor autori, efemeride senzaționaliste care excelează prin improvizație, diletantism, instinct, erotism, promiscuitate, lipsă de idei, ca să nu mai vorbim de ignorarea construcției epice, Stațiunea (Est-Samuel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
legate, de pildă de călugărul și preotul exorcist (asasin?) de la schitul Tanacu (vizitat de Pascal Bruckner cara apare în carte sub numele de Adam Fisher), despre drumul scurt dintre adorație și fanatism, despre uciderea în timpul unei slujbe a părintelui Roger, patronul spiritual al comunității ecumenice de la Taizé și duhovnicul papei Benedict XVI, de către tânăra Luminița Solcanu, bolnavă psihic și care se declarase a fi urmașa Mariei Magdalena și a Domnului (vizitată în închisoare de celebrul Dan Brown), despre viitorul creștinismului (al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îndeletnicire alchimistă", așadar că autorul lor "se face sacerdot al lui Hermes" (Ștefan Aug. Doinaș). În Symposion nigrum din Marea înfățișare (Editura Junimea, Iași, 1977), exclamația onctuoasă a practicantului-tip al acestui ritual îl va invoca, într-adevăr, direct pe patronul spiritual al alchimiștilor: "Hermetică enigmă! Și cele opt simboluri/ sunt cupe opaline pe cele opt altare/ ale ofrandei pure. Cu noi este acela/ născut din însuși Hermes!/ Pe coapsa lui de aur/ e scrisă cifra triplă a Cheii absolute". Dar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
turn de fildeș. Ermeticii s-au apărat împotriva săgeților înveninate trimise de adversarii stilului cifrat, ai versului și cuvântului dificil, reunindu-se sub protecția lui Leopardi, fapt ce a menținut vie în anii treizeci-patruzeci atenția publicului literat pentru acest veritabil patron al cercului din care făceau parte.11 Aflat atât în sfera de interes a elitelor culturale și editoriale din secolul XX, cât și în atenția profesorilor, elevilor și studenților din întreaga peninsula, dat fiind că dascălii îl includeau printre autorii
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia pură apare astăzi că o necesitate de a ierarhiza două sinonime parțiale: pur si ermetic. Consensul de care s-a bucurat revendicarea lui Leopardi că patron al noului curent literar a fost cvasiunanim printre adepții acestuia: Giuseppe De Robertis afirmă că Leopardi ne-a lăsat cea mai radicală apologie a poeziei ermetice, Mario Petrucciani că versurile și proza lui au constituit un factor decisiv în geneză
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de natură economică. Societatea s-a polarizat, diferențele de bogăție accentuîndu-se. Salariul minim pe economie este de circa 650 $, alocația de șomaj de circa 500 $, în timp ce venitul cel mai ridicat este de 144.000 $/lună (e vorba de Benny Gaon, patronul Grupului Koor). O parte a populației a sărăcit, devenind baza ultraortodocșilor, care promit wellfare-state-ul. Pe de altă parte, elita ashkenază, moștenitoarea părinților fondatori, profitînd de globalizarca economică, se leagă prin mai multe fire de sectoarele cele mai avansate (high-tech) ale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]