34,654 matches
-
murdăria lor. Iar murdăria nu interesează atîta vreme cît e ținută la distanță, cît nu atinge pe nimeni. Indiferența societății "libere" față de pușcării ajută la întărirea unei culturi specifice. Deși firav și rudimentar alcătuit față de complexitatea culturii "libere" -, universul simbolic penitenciar prezintă o rezistență formidabilă. Confruntarea dintre universurile simbolice alternative implică problema puterii: care anume dezvoltă mecanisme de legitimare mai convingătoare, adică mituri, un limbaj adecvat, arte specifice. Confruntarea dintre două lumi duce deseori la degradarea unor simboluri. Schimbările organizaționale care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
egali în rang și funcții, dar nu și în autoritate și relații își împart aceste spații în arii de privilegii și arii de pedeapsă. Cele mai sugestive exemple sînt ale arestaților celebri: Miron Cozma, Gabriel Bivolaru și Fane Păvălache din Penitenciarul Rahova, care beneficiază de cele mai bune celule, fără prea mulți colocatari, utilizînd la discreție (și nu limitat la cîteva minute zilnic cum e cazul deținuților de rînd) terenul de sport sau curtea de plimbare, avînd acces nelimitat la vorbitor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sport sau curtea de plimbare, avînd acces nelimitat la vorbitor, la vizite și la pachete ("favoruri" atribuite, în cel mai fericit caz, de două ori pe lună unui deținut "cuminte" și retrase celor recalcitranți în mod frecvent). La fel, în Penitenciarul din Iași celebrul pedofil Kurt Treptow are parte de plimbări separate, însoțit doar de anumiți colegi, și beneficiază de un regim de detenție special ("pentru a nu afecta imaginea României în străinătate", după cum justifică personalul care autorizează acest regim). Spațiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de protocol, imediat observate de către orice vizitator. Frumos îngrijite, amenajate cu flori sau copaci, cu marginile trotuarelor vopsite sau văruite întotdeauna proaspăt, trebuie să semnifice oricui imaginea unei locații ordonate, curate. Pentru orice străin aflat în inspecție, acest spațiu este penitenciarul. Aici sînt aduși din celule deținuții pentru a vorbi cu oficialitățile. În centru sau în imediata apropiere se află clădirea administrației și biserica (existentă însă doar în puține așezăminte de acest gen). Clădirea administrației are același aspect ordonat, permanent întreținut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau decît biroul a 10 subofițeri. Ceea ce șochează este însă goliciunea spațiului de trecere în comparație cu suprapopularea celui din celule și limitarea excesivă a acestuia din urmă, destinat supraviețuirii. Discrepanța spațială demonstrează că există un interes în menținerea supraaglomerării din partea conducerii penitenciarelor, chiar dacă acest lucru exercită un stres puternic asupra personalului inferior și asupra deținuților. Explicațiile pot fi multiple: 1. "supraaglomerarea necesită sume mari de bani care sînt investite în întreținere și construirea de noi penitenciare; 2. supraaglomerarea perpetuează nevoia pentru asigurarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
interes în menținerea supraaglomerării din partea conducerii penitenciarelor, chiar dacă acest lucru exercită un stres puternic asupra personalului inferior și asupra deținuților. Explicațiile pot fi multiple: 1. "supraaglomerarea necesită sume mari de bani care sînt investite în întreținere și construirea de noi penitenciare; 2. supraaglomerarea perpetuează nevoia pentru asigurarea unei securități mai ridicate, implicînd dinamici privind personalul militar; 3. supraaglomerarea oferă posibilități considerabile de exercitare a unor presiuni profitabile (mită) asupra deținuților din partea celor responsabili cu luarea deciziei privind arestul, cauțiunea, eliberarea condiționată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pînă la crimă. Arhitectura închisorilor evidențiază cel mai bine viziunea autorităților despre pedeapsă și despre gestionarea spațiului. E drept că cele mai multe închisori au fost construite în secolul al XIX-lea și reflectă filosofia corecțională a acelor vremuri. Există însă și penitenciare construite în ultimii ani (de exemplu Rahova și Giurgiu), încremenite într-o viziune ce nu a ținut cont că locurile de pedeapsă returnează societății niște deținuți mai greu de tratat decît fuseseră cînd au intrat în penitenciar, închisori pe care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Există însă și penitenciare construite în ultimii ani (de exemplu Rahova și Giurgiu), încremenite într-o viziune ce nu a ținut cont că locurile de pedeapsă returnează societății niște deținuți mai greu de tratat decît fuseseră cînd au intrat în penitenciar, închisori pe care unii specialiști le-au numit adevărate "pagube penologice"33. Penologia ca știință a contribuit la dezvoltarea unei școli de arhitectură penitenciară, care a trecut prin mai multe faze: de la "închisoarea custodială", preocupată de securitatea instituțională și disciplina
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite nevoi, anumite caractere și temperamente care tind natural să se manifeste 34. Supraaglomerate, cu o medie de peste 1.000 deținuți într-o închisoare (existînd și peste 2.000 de arestați în stabilimentele din capitalele zonelor geografice: București, Iași etc.), penitenciarele românești au o patologie specifică, favorizată de arhitectura primitivă. Efectele arhitecturii carcerale asupra creării unui climat psiho-social anormal au fost demonstrate de Phillip Zimbardo în 1971, în experimentul închisorii pirandelliene, cunoscut la noi și cu numele de "experimentul falsei închisori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre oameni... Închisoarea este o construcție paranoică, una care limitează libertățile fundamentale ale oamenilor, creează stări anxioase și facilitează apariția unor comportamente ridicole."35 "Ambientul și structurile de putere din închisori sînt factorii declanșatori ai ororilor care se petrec în penitenciare, și nu firea sadică a corpului de supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supraveghetori sau natura antisocială a delincvenților închiși. Concret, structurile de putere din închisori pretind gardienilor să pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rînd durata, ca timp individual de așteptare (cu diverse amplitudini); apoi momentul de intrare (perceput diferit de primari și recidiviști), urmat de ritmul de înaintare în pedeapsă, structurat zilnic pe intervale orare bine delimitate. Pentru autorități, timpul funcțional este esența penitenciarului, căci el reglementează secvențial principalele mecanisme care permit instituției să-și îndeplinească funcția generală de administrare a pedepsei. În raport cu această funcție, întîlnim mai multe etape ale timpului funcțional: timpul genetic, timpul ordonator, timpul dinamic și timpul de așteptare 37. Timpul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
încît să consume cît mai multe resurse ale societății, și nu să producă resurse acesteia. Spiritul capitalismului, exprimat în ideea că valoarea timpului este cea a muncii productive și utile, a fost înlăturat de spiritul comunismului încă dominant în sistemul penitenciar românesc, în care devalorizarea temporală este însoțită de o devalizare economică a societății. Pe cît este de necapitalist gestionat timpul în penitenciare, pe atît de necreștin se dovedește el. Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
timpului este cea a muncii productive și utile, a fost înlăturat de spiritul comunismului încă dominant în sistemul penitenciar românesc, în care devalorizarea temporală este însoțită de o devalizare economică a societății. Pe cît este de necapitalist gestionat timpul în penitenciare, pe atît de necreștin se dovedește el. Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu" spun exegeții creștini citați de Max Weber. Într-o instituție al cărei rol fundamental a fost cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu" spun exegeții creștini citați de Max Weber. Într-o instituție al cărei rol fundamental a fost cel al penitenței de aici și numele de penitenciar -, deci al iertării păcatelor, Dumnezeu a fost exclus total decenii de-a rîndul și reintrodus uneori timid, alteori cu fast prin biserici mărețe, dar întotdeauna nesemnificativ. Momentul alocat credinței este infim sau inexistent în bugetul de timp. Pentru nici un oficial
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cadrele devin incapabile să lucreze eficient în alte instituții în cazul demiterii, transferului sau șomajului. Din acest punct de vedere, timpul reeducării este tot unul al ratării, al eșecului. Timpul carceral este însă un timp al securității, al siguranței. Administrația penitenciarelor se mîndrește că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, iar acestea, cînd totuși se petrec, reprezintă de fapt părăsiri ale locurilor de muncă în vederea rezolvării unor probleme stringente. Penitenciarele sînt locurile cele mai bine păzite din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un timp al securității, al siguranței. Administrația penitenciarelor se mîndrește că România are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, iar acestea, cînd totuși se petrec, reprezintă de fapt părăsiri ale locurilor de muncă în vederea rezolvării unor probleme stringente. Penitenciarele sînt locurile cele mai bine păzite din țară. Resursele uriașe consumate în sistemele de securitate, excesul de trupe trimise în căutarea evadaților și generalizarea turnătoriilor între deținuți înlătură oricărui arestat ideea elaborării unor strategii de părăsire ilegală a instituției. Gîndul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
serviciu, nu pot face declarații presei sau specialiștilor despre nici un aspect legat de munca lor, nici măcar despre cantitatea de carne alocată zilnic unui deținut (informație chiar periculoasă). Cea mai mare parte a zilei de lucru a unui angajat în sistemul penitenciar este alocată închiderii și deschiderii celulelor, precum și însoțirii și pazei arestaților în diverse puncte de interes: cabinet medical, teren de plimbare, club etc. În plus, elaborării de rapoarte privind desfășurarea acestor activități. De cealaltă parte, ziua normală a unui deținut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anulează sau diminuează drastic eforturile de reinserție socială, de reeducare sau dezvoltare umană. Limbajul Fiind produse ale activității umane, universurile simbolice se modifică în funcție de acțiunile indivizilor. Dacă modurile de administrare a spațiului și timpului de pedeapsă contribuie la constituirea culturii penitenciare, limbajul are rolul de a o face mai inteligibilă și de a o consolida, dată fiind calitatea sa de mijloc de comunicare. Fiind un ansamblu de semne, de complexe, de articulații cărora le sînt asociate diverse sensuri, limbajul are rolul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și interpretează lumea din jur, fixînd gîndirea în cadre corespunzătoare unei organizări taxologice a realității. Dacă limba condiționează modul în care oamenii văd lumea, putem spune că există atîtea viziuni cîte limbi o pot exprima. De aceea perspectivele asupra mediului penitenciar diferă în funcție de limba fiecărui individ care îl percepe (engleza, franceza, româna etc.), dar mai ales în funcție de bagajul cultural exprimat de limba fiecăruia. Pentru Talcott Parsons și Edward Shils, limbajul este "fundamentul culturii, întrucît el constituie cel mai general și mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ele sau cu alții. Aceste semnale sînt percepute de cei inițiați în mod inconștient și cu o precizie surprinzătoare. În relația cu noii veniți ele sînt chiar mai des folosite, ca formă de protecție sau de autoritate. În analiza simbolurilor penitenciare, aceste "nimicuri" capătă o semnificație deosebită, pentru că ele spun multe lucruri despre instituție. Nefiind întotdeauna conștienți de ele, indivizii nu le pot suprima și nici ascunde, chiar dacă deseori doresc acest lucru, deoarece suprimarea generează stări sufletești care ar demasca-o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care trebuie să o execute. Ea corespunde unei stări de concentrare, unei strategii și planificări. "Aruncată" rapid, rigid, ea este expresia relațiilor de autoritate dintre indivizi. Psihologul Mihael Argyle de la Universitatea Exeter a măsurat durata contactelor vizuale dintre indivizii din penitenciar. Rezultatul măsurătorilor sale a arătat că două persoane care sînt împreună se privesc în ochi între 30 și 60% din timpul total petrecut în comun. Dacă acest interval depășește 60% înseamnă că există sentimente foarte puternice între cele două persoane
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exprimă singure gesturi, de regulă obscene, fără ca restul mîinilor să-și aducă vreo contribuție. Aduse în podul palmei, semnifică iminenta bătaie, pumnul strîns fiind expresia agresivității și furiei. Corpuri inexpresive, uniforme, se deplasează dintr-un loc în altul în incinta penitenciarului, într-un ritm impus parcă din afară, de o voință exterioară persoanelor aflate între ziduri. Mersul mărșăluit, cadențat și-a pierdut, în ultimii ani, din valoare, iar demilitarizarea l-a trecut în desuetudine, deși nu de puține ori mai pot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nepotrivită ca mărime și croială (mai ales pentru deținuți), deseori veche și de același tip pentru toți, în culori degradante: cenușiu cu maro. Voi vorbi în alt capitol despre estetica urîtului vestimentar. Important este aici să subliniez că asumarea culturii penitenciare, deci a comportamentelor cerute, este facilitată de uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a pedepsei de tip totalitar. Limbajul oficial Modalitatea cea mai importantă de conservare a universului simbolic este conversația. Definită simplu ca o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mele" spunea Wittgenstein. Cu cît o instituție este mai închisă, cu atît discursul ei oficial este mai sărăcăcios. Slabul contact cu lumea din afară creează, de fapt, două limbaje: unul oficial și unul neoficial. Ceea ce caracterizează limbajul oficial al instituției penitenciare este utilizarea strategică a ambiguității. Exprimarea vagă, generală sau neclară se face în scopul de a permite cel mai înalt grad posibil de experiență comună sau identificare. Nivelînd, aducînd la același numitor comun toate situațiile posibile, limbajul oficial șterge cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]