19,061 matches
-
dedicată ideilor pedagogice ale lui John Locke (1887). Este numit din decembrie 1888, printr-un ordin al ministrului Titu Maiorescu, profesor de pedagogie, psihologie și estetică la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Din 1899 și până la pensionare (1933) conduce, cu întreruperi nesemnificative, Seminarul Pedagogic Universitar, iar în mai multe rânduri este și director al Școlii Normale Superioare. Contribuția lui G. la organizarea și dezvoltarea învățământului pedagogic este esențială. A scris și a publicat numeroase lucrări în domeniu
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
lector la Catedra de spaniolă a Facultății de Filologie din București. Titlul de doctor în filologie îl obține, în 1970, cu teza Arta narativă a lui Miguel Ángel Asturias, în 1971 fiind promovat conferențiar, post în care va funcționa până la pensionare (1979). Vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andrés Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Perú (1978
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
prost plătite) și, foarte rar, ale traducerilor unor cărți care, potrivit mărturiilor sale, nu îl atrăgeau în nici un fel. În 1961 intră în învățământul universitar, fiind cadru didactic la Catedra de limba și literatura engleză a Universității din București până la pensionare. În 1964 și 1965, este lector de limba română la Londra, iar din 1971 până în 1973, la Cambridge. A fost distins pentru traducerile sale cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1978). Recunoașterea însușirilor de traducător ale lui D. va veni târziu
DUŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
lui Dumitru Chiper, medic psihiatru. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1948-1952). Fiind remarcată de G. Călinescu, după absolvire este repartizată la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București, unde a funcționat, în calitate de cercetător științific, până în momentul pensionării. În 1979 a obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Convorbiri literare”. Perioada maioresciană a revistei: 1867-1895. A debutat cu un studiu monografic despre Al. Sahia, apărut în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1957), iar editorial
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
modernizării agriculturii. Tendința este aceea de restrângere a populației ocupate, ca urmare a restructurărilor industriale și a lipsei de perspectivă în crearea de noi industrii competitive. Până acum, problemele legate de lipsa de locuri de muncă au fost rezolvate prin pensionări înainte de termen, prin creșterea populației ocupate „la negru” și în activități ocazionale, prin apariția unei categorii profesionale noi - cea a „servitorilor” - și prin exportul de forță de muncă, cu prioritate necalificată, pe piața Uniunii Europene. Acest proces se va agrava
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
implică faptul că: (1) în economia românească, toți salariații sunt angajați în condiții prestabilite și asemănătoare; (2) toți salariații dintr-o ramură a economiei sunt angajați în condiții similare de salarizare, protecție a muncii, condiții de muncă, de condiții de pensionare etc.; (3) într-o firmă având ca obiect de activitate, să zicem, mineritul, toți salariații sunt angajați în acele condiții stabilite în general pentru minerit, la care se pot adăuga particularitățile firmei - dar, din nou, condițiile sunt similare pentru toți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1959-1962), Uzina Constructoare de Mașini Agricole din Craiova (1962-1964). Intră în presa literară ca secretar general de redacție (1964-1968), apoi ca redactor-șef adjunct (1968-1972) al revistei „Ramuri”. Este numit, în 1972, director al Editurii Scrisul Românesc, unde funcționează până la pensionare (1990). În 1965 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România și secretar al Asociației Scriitorilor din Craiova. După 1990 este membru fondator al Ligii Culturale Oltene, care editează revista „Meridian”, și al Fundației „Scrisul Românesc”. Debutează cu ciclul de versuri
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
la Universitatea din Marburg (1956-1963). După un intermezzo la Universitatea Tehnică din Berlin (1964), revine la Marburg ca profesor de filologie romanică, stabilindu-se apoi la Heidelberg (1971). În decursul anilor de activitate la universitățile din Marburg și Heidelberg (până la pensionare, 1998), H. aprofundează câteva teme preferate din literatura franceză veche (de exemplu, teatrul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea; publică astfel în 1970 volumul Das französische Theater des 16. und 17. Jahrhunderts) și mai nouă (proza din secolele
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
anchetei În asigurări. Foștii șefi erau la pensie și beneficiau de o relativă siguranță materială, chiar dacă, În ceea ce privește pensiile, criteriul apropierii de stat (Staatsnähe) juca un rol adesea arbitrar. În schimb, cei care n-au avut șansa de a avea vârsta pensionării Întâmpinaseră multe greutăți În găsirea unui loc de muncă. Dintre membrii Institutului de Filosofie al Academiei de Științe Sociale, unul se reconvertise În sectorul economic privat, al doilea era În prepensie, al treilea avea un post ABM În cadrul unui organism
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
desfășurat Într-o indiferență aproape generală. Starea de precaritate a Uniunii făcea la un moment dat că ea să nu mai fie În măsură să asigure protecția socială a celor peste 2.000 de membri, majoritatea dintre ei la vârsta pensionării. În același timp avusese loc un declin al activității literare profesionale, din cele 25 de reviste editate de Uniune În 1990 nemaiapărând decât 7 sau 8. Două din cele mai importante reviste literare, Steaua și Viața românească, erau finanțate de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fi principii în cercetarea științifică a familiei, rămâne însă o întrebare practică crucială pe care și-o pune aproape toată lumea din țările industrializate (Huber, Spitze, 1988): vor putea menține aceste țări o rată a fertilității care să asigure sistemul de pensionare pentru o populație tot mai numeroasă? Beneficiul economic direct al creșterii copiilor se scurge în principal către acest segment populațional (pensionarii). Persoanele ce cresc copii - nu e vorba de instituții cu salariați - primesc din partea societății un beneficiu economic direct foarte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-și propria rezidență; 7. familia de vârstă mijlocie, caracterizată în general de perioada când toți copiii au plecat și rămân cei doi soți, cunoscută și ca stadiul de „cuib gol” (empty nest); 8. familia în vârstă, unde fenomenele proeminente sunt pensionarea și văduvia. Fiecare stadiu presupune atribute și probleme specifice (vezi, pe larg, Strong, DeVault, Sayad, 1998). Mă voi opri în cele ce urmează doar la unele dintre ele, considerate mai importante. O perioadă distinctă ar fi aceea a relațiilor familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o îndreptățită îngrijorare în legătură cu persoanele de vârsta a treia, cu atât mai mult cu cât volumul lor în structura populației este tot mai mare în cultura euro-americană și, dintre ele, tot mai multe sunt singure. În plus, se consideră că pensionarea reprezintă o sursă suplimentară de agravare a precarității lor materiale și psihospirituale. Multe investigații infirmă însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune pesimistă. Pensionarea nu este un dezastru, o cădere socială și psihică pentru foarte mulți indivizi, întrucât: dată fiind dificultatea unor profesii și locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât o pierdere; chiar în cazul activităților cu înalt prestigiu și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune pesimistă. Pensionarea nu este un dezastru, o cădere socială și psihică pentru foarte mulți indivizi, întrucât: dată fiind dificultatea unor profesii și locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât o pierdere; chiar în cazul activităților cu înalt prestigiu și motivație intrinsecă, indivizii în preajma pensionării elaborează strategii de desprindere afectivă de profesie și locul de muncă; mulți lucrează și după pensionare, uneori în profesia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o cădere socială și psihică pentru foarte mulți indivizi, întrucât: dată fiind dificultatea unor profesii și locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât o pierdere; chiar în cazul activităților cu înalt prestigiu și motivație intrinsecă, indivizii în preajma pensionării elaborează strategii de desprindere afectivă de profesie și locul de muncă; mulți lucrează și după pensionare, uneori în profesia și instituția de unde s-au pensionat; pensionarea poate fi fructificată ca o organizare mai plăcută a vieții, cultivând hobby-uri sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
locuri de muncă, pensionarea este mai degrabă o eliberare decât o pierdere; chiar în cazul activităților cu înalt prestigiu și motivație intrinsecă, indivizii în preajma pensionării elaborează strategii de desprindere afectivă de profesie și locul de muncă; mulți lucrează și după pensionare, uneori în profesia și instituția de unde s-au pensionat; pensionarea poate fi fructificată ca o organizare mai plăcută a vieții, cultivând hobby-uri sau activități comunitare și umanitare și, desigur, mai frecvent și cu mai mari beneficii psihoemoționale, ocupându-se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o pierdere; chiar în cazul activităților cu înalt prestigiu și motivație intrinsecă, indivizii în preajma pensionării elaborează strategii de desprindere afectivă de profesie și locul de muncă; mulți lucrează și după pensionare, uneori în profesia și instituția de unde s-au pensionat; pensionarea poate fi fructificată ca o organizare mai plăcută a vieții, cultivând hobby-uri sau activități comunitare și umanitare și, desigur, mai frecvent și cu mai mari beneficii psihoemoționale, ocupându-se de nepoți. Apoi, în SUA cel puțin, datorită programelor guvernamentale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
40 de ani femeile își găsesc mai greu un partener, pe când bărbații, după această vârstă, se recăsătoresc în general cu femei mai tinere. Explicația principală ar fi în legătură cu valoarea pe piața maritală. Odată cu înaintarea în vârstă, cel puțin până aproape de pensionare, valoarea bărbaților (situație materială și prestigiu social) crește, în timp ce a femeilor (capitalul erotico-estetic) scade. La aceasta se adaugă și un important factor demografic: în vreme ce până la 40 de ani numărul bărbaților în structura populației de ansamblu e mai mare, după această
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copii sau de talie mică trebuie să sacrifice o parte din venitul lor pentru familiile numeroase, deoarece acestea furnizează un bun public. Prin mai mulți copii se asigură forța de muncă (protejând astfel comunitatea de imigranți și întreținând sistemul de pensionare) și forța necesară apărării naționale. Se evită, altfel spus, fenomenul de îmbătrânire a populației, cu toate consecințele lui negative. 2. Dacă s-ar lăsa totul pe seama carității, fără ca statul să intervină în transferul interfamilial, se poate ajunge la o lipsă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în România prin trecerea la economia de piață, dar ele sunt mai vizibile în cadrul grupului domestic țărănesc. b) Schimbul de bunuri și servicii dintre familia mai tânără și cea mai vârstnică variază de-a lungul ciclului familial. În special până la pensionare, părinții își ajută copiii financiar și profesional (în a-și găsi o slujbă). După pensionare, ajutorul părinților se manifestă cu deosebire în menaj, în îngrijirea și creșterea copiilor. Copiii adulți, la rândul lor, își ajută părinții mai mult când aceștia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestic țărănesc. b) Schimbul de bunuri și servicii dintre familia mai tânără și cea mai vârstnică variază de-a lungul ciclului familial. În special până la pensionare, părinții își ajută copiii financiar și profesional (în a-și găsi o slujbă). După pensionare, ajutorul părinților se manifestă cu deosebire în menaj, în îngrijirea și creșterea copiilor. Copiii adulți, la rândul lor, își ajută părinții mai mult când aceștia sunt pensionari. Într-un anume fel, ceea ce părinții au investit în progeniturile lor se returnează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult când aceștia sunt pensionari. Într-un anume fel, ceea ce părinții au investit în progeniturile lor se returnează acum sub formă de contribuții materiale (cheltuieli pentru întreținerea locuinței, medicamente și spitalizare etc.) sau răspunsuri de stimă și afecțiune. Prin pensionare, ieșind într-o anumită măsură din rețeaua socială dată de profesie și viața socială activă, părinții se centrează asupra celei familiale. A. Pitrou (1977) distinge două tipuri de întrajutorare părinți-copii: „ajutorul de subzistență” și „ajutorul de promovare”. Prin primul se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distinge două tipuri de întrajutorare părinți-copii: „ajutorul de subzistență” și „ajutorul de promovare”. Prin primul se vizează intervențiile necesare pentru a menține un anumit standard al calității vieții, iar al doilea urmărește ameliorarea statutului social. Or, apare clar că până la pensionare sensul ajutorului de ambele tipuri este îndeobște de la părinți la copii, iar după aceea, invers. Să remarcăm totuși că, per total, schimbul de bunuri între părinți și descendenții lor este asimetric, în sensul că părinții dau mai mult decât primesc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru nevoia individului de identitate. Într-o lume atât de dinamică și schimbătoare, contactele și vizitele familiale, schimburile de servicii, reuniunile familiale cotidiene și mai cu seamă cele legate de evenimente deosebite ale ciclului vieții (nașteri, căsătorii, absolvirea unei școli, pensionare) dau un sentiment de stabilitate, de apartenență la un grup social în care legăturile emoționale sunt profunde. Fundalul parental, în centrul căruia se situează familia restrânsă, funcționează ca un cadru referențial de identificare și refugiu al persoanelor față de semenii lor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]