4,516 matches
-
comun. În această categorie s-au grupat toți admiratorii baladei și susținătorii obârșiei extracarpatice. Dintre ei s-a desprins un grup de radicali care au mers până la nominalizarea unor "pseudo-creatori". Cea de-a patra direcție, dezvoltată din "teoria evoluției", a pledat pentru "o creație succesivă". Spațiul românesc nu a fost un centru de iradiere euroregional, balcanic sau continental a cântecului mioritic, deși se cunoaște existența unui repertoriu destul de vast de creații populare migratoare, care au penetrat barierele lingvistice și culturale. Era
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
filtrul talentului și al modului personal de percepere a mesajului. Nichita Stănescu (1983) a mărturisit, în numele generației sale și al celor anterioare: „Fără Miorița n-am fi fost niciodată poeți. Ne-ar fi lipsit această dimensiune fundamentală” Mihail Sadoveanu (1923) pledează pentru "arta ei fină", încât "ne putem întreba dacă i se poate găsi pereche în alte literaturi populare și dacă chiar literatura cultă, în infinitele variații, a realizat vreodată un mic poem așa de armonios și de artistic" Iar aprecierile
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
română din sud în nordul Dunării. La sfârșitul secolului XVII, cronicarul Martin Szentivanyi a emis ideea că doar românii din Țară Românească și din Moldova erau urmașii romanilor, iar cei din Transilvania s-au stabilit treptat. Franz Josef Sulzer a pledat împotriva continuității într-o lucrare apărută la Viena între 1781-1782 despre țările locuite de români. A susținut că românii s-au format în sudul Dunării, de unde s-au îndreptat spre nord în două etape. Conform ideii sale, migrația s-a
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
controlau mare parte din ceea ce reprezintă azi sudul Rusiei, vestul Kazahstanului, estul Ucrainei, Azerbaijanul, mari porțiuni ale Caucazului (incluzând Daghestanul, Georgia) și Crimeea. După mijlocul secolului XIII hazarii nu mai sunt menționați în izvoarele istorice. În sprijinul descendenței sale turcice pledează aproximativ 60 de nume proprii și titluri hazare păstrate (de exemplu: Tängri, hagam sau kagan, tarkan), etc.), diverse inscripții vechi turcice, cu caractere pseudorunice, atribuite hazarilor și descoperite în zona Donului și în sudul Caucazului, precum și în monumentul de limbă
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
despre modul în care ar trebui să se raporteze lumea intelectuală la operele indubitabil valoroase al vârfurilor generației criterioniste (cât și alte teme aferente). Gabriel Liiceanu, alături de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca s-a situat în permanență în tabăra care pleda pentru recuperarea operelor unor Mircea Eliade și Emil Cioran, în virtutea valorii lor estetice. În acest context, Liiceanu și-a atras critici precum cea a fostului dizident Gabriel Andreescu, care îl califica drept facilitant al extremismului, deoarece a promovat naționaliștii și
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. În 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii. Primește Premiul Academiei pentru Literatură în 1881. În 1863 ia naștere la Iași societatea Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârșitul vieții. În anul 1867 este ales membru al "Societății literare române", devenită Academia Română
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
special între țările din Europa de Est și Europa Centrală. Scriind pentru revista" Familia" în 1935, la 17 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România și la 15 ani după Tratatul de la Trianon, Sadoveanu i s-a alăturat autorului maghiar Gyula Illyés pledând pentru relații bune între cele două țări vecine. Cum menționa și Crohmălniceanu, deși romanele interbelice ale lui Sadoveanu pot descrie atât conflicte între formațiuni politice și neînțelegeri benigne, au rol în cele din urmă de a descuraja stereotipurile etnice, sugerând
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
iluministă: Enciclopedia, al cărui prim volum a apărut în 1752, ultimul din cele 35 apărând în 1780. Scopul lor era aplicarea analizei raționale în toate domeniile, nefiind dispuși să accepte tradiția sau revelația ca rațiunea suficientă pentru a întreprinde ceva, pledând pentru libertatea presei, a cuvântului, a comerțului, împotriva arestărilor arbitrare, decât pentru egalitate, deși doreau egalitatea în față legii. Principalele ținte ale atacurilor lor erau biserica și guvernarea despotică. Nu mai acceptau interpretarea literară a Bibliei și respingeau tot ce
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
farmacie curată/Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată,/ Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul.” O ramură a avangardismului este constructivismul, inițiat la noi de poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe între artă și spiritul contemporan, dominat de arta modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista “Contimporanul”, se pot aminti: Stephan Roll, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca etc. Publicațiile care au slujit în cercuri închise
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
nivelul plantei. Limitarea mobilității articulației tibiotarsiene și a articulației metatarso-falangiene a halucelui, produce diminuarea capacității piciorului de a absorbi șocul produs în timpul mersului și s-a constatat că această limitare este propoțională cu limitarea mobilității articulare la nivelul mîinilor, ceea ce pledează pentru o interesare generală a articulațiilor (35). Limitarea mobilității articulației tibio-tarsiene produce o deformare permanentă, în flexie, a piciorului, așa zisul picior equin, ceea ce generează presiuni anormale la nivelul antepiciorului. S-a încercat corectarea acestei creșteri a presiunilor la nivelul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
poliție. În cursul investigației, el a recunoscut relația cu Murray. Homosexualitatea era considerată infracțiune la acea vreme în Regatul Unit, ambii fiind urmăriți penal pentru „fapte indecente” conform secțiunii 11 din . Convins de sfatul fratelui și avocatului său, Turing a pledat „vinovat”. Cazul, "Regina v. Turing și Murray," a fost judecat la 31 martie 1952, când Turing a fost condamnat și a avut de ales între încarcerare și suspendarea pedepsei, condiționată de aplicarea unui tratament hormonal pentru reducerea libidoului. El a
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
semnează actul de constituire a Comunității Statelor Independente. În 1992 Republica Moldova devine stat-membru al Organizației Națiunilor Unite. Înainte de proclamarea independenței, în țară a apărut o mișcare a băștinașilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România, dar și mișcări secesioniste care pledau pentru despărțirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă, forțe separatiste, au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. Au urmat o serie de ciocniri armate între trupele de ordine ale Republicii Moldova și milițiile rusofone ale Tiraspolului. Prima bătălie cu
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
nou industrializate, să-și asume rolul revoluționar pe care îl jucaseră în trecut. Pentru el, numai acordarea „întregii puteri sovietelor” și continuarea revoluției putea opri războiul și asigura cuceririle Revoluției din Februarie. El refuza orice sprijin pentru guvernul provizoriu și pleda pentru confiscarea și împărțirea terenurilor de către țărani, controlul muncitoresc asupra fabricilor, trecerea imediată la o republică a sovietelor. Aceste idei fuseseră până atunci foarte minoritare chiar în rândurile bolșevicilor, care ținuseră linia comună de susținere a guvernului, "Pravda" condusă de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
puterii de către ei înșiși, nu de către soviete. Este vorba de o republică oligarhică, republica câtorva comisari ai poporului.” A doua zi după 7 noiembrie, șapte ziare din capitală au fost interzise. După Victor Serge, este vorba de șapte ziare care pledau deschis pentru rezistență armată împotriva „loviturii de forță a agenților Kaiserului”. Dar partidele socialiste și-au păstrat presa. "Viața Nouă" (Novaia Jizn) al lui Maxim Gorki avea să mai apară până la 16 iulie 1918, dată la care a fost interzisă
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Potrivit lui Victor Serge, presa legală menșevică a dispărut abia în 1919, cea a anarhiștilor ostili regimului în 1921, cea a socialist-revoluționarilor de stânga, încă din iulie 1918 din cauza revoltei lor împotriva bolșevicilor. Dar, înainte de a lua puterea, bolșevicii, inclusiv Lenin, pledaseră pentru libertatea presei și această schimbare la 180 de grade nu a fost acceptată de mulți bolșevici. Marc Ferro susține că: „contrar legendei, suprimarea presei burgheze sau a foilor SR nu a emanat nici de la Lenin, nici din sferele liderilor
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de campanie al Democraților. Pe data de 8 ianuarie 1973, cei cinci spărgători prinși în flagrant au apărut în fața tribunalului sub acuzațiile de conspirație, pătrundere prin efracție și instalarea de dispozitive de ascultare. Acuzații, cu excepția lui McCord si Liddy, au pledat vinovat la toate capetele de acuzare, dar, pentru că au fost plătiți de către CREEP, au refuzat să dea orice fel de detalii asupra acțiunilor lor. Acest lucru l-a determinat pe judecătorul John Sirica să propună pedepse de 30 de ani
Afacerea Watergate () [Corola-website/Science/298282_a_299611]
-
diferite în care conținutul fusese șters. 28 ianuarie 1974 - Herbert Porter, asistent al lui Nixon, a recunoscut că a mințit FBI-ul în timpul anchetelor preliminare în cazul Afacerii Watergate. 25 februarie 1974 - Herbert Kalmbach, avocatul personal al lui Nixon, a pledat vinovat pentru acuzațiile de activități ilegale în timpul campaniei electorale. Alte acuzații au fost retrase în schimbul cooperării sale cu justiția. 1 martie 1974 - „Cei 7 de la Watergate”, foști consilieri ai președintelui (Haldeman, Ehrlichman, Mitchell, Colson, Gordon C. Strachan, Robert Mardian și
Afacerea Watergate () [Corola-website/Science/298282_a_299611]
-
legea a devenit un compromis care era probabil nefavorabil țăranilor în majoritatea cazurilor, dar care a fost totuși profitabilă pentru stat. Acest fapt i-a dezamăgit enorm atât pe țărani, cât și mai ales pe membrii radicali ai intelighenției, care pledau cauza țărănimii. Pe acest fond al dezamăgirii provocate de refuzul lui Alexandru de a adopta o formă de guvernare reprezentativă și de nemulțumire provocată de o lege de abolire a iobăgiei nefavorabilă majorității populației, unii membrii ai intelighenției au concluzionat
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
înfruntat o misiune grea. Ca părinte al tuturor catolicilor a trebuit să păstreze o neutralitate strictă. A reușit acest lucru atât de bine încât în timp ce aliații înverșunați îl numeau pro-german, germanii înverșunați îl considerau de partea aliaților. Benedict, însă, a pledat mereu pentru pace, dar în 1917 a considerat că a sosit timpul să facă un efort oficial de mediere între puteri. Papa a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a reduce nenorocirile unui conflict înspăimântător. Datorită lui
Papa Benedict al XV-lea () [Corola-website/Science/298406_a_299735]
-
o pace dreaptă, însă papa și-a exprimat dezamăgirea pentru rezultatele Conferinței de Pace de la Paris. Deși a fost exclus din Liga Națiunilor, din umbră, a lăudat ideea înființării ei, iar în momentele de manifestare a urii naționaliste, el a pledat pentru recunoașterea solidarității umane. În 1917 Benedict promulgă marele Cod de Drept Canonic, dar a declarat că meritele aparțin ilustrului său predecesor, sfântul Pius al X-lea. O gripă i-a adus sfârșitul acestui om al păcii la 22 ianuarie
Papa Benedict al XV-lea () [Corola-website/Science/298406_a_299735]
-
germană; mai tarziu, a plecat la Londra. Odată sigure, sprijinit de anglo-americani, încearcă să dezvolte arme nucleare, în credința că bomba germană era iminentă, si a lucrat pentru ea în Proiectul Manhattan în Los Alamos, New Mexico (UȘA.). După război, pledând utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, a revenit la Copenhaga, unde a locuit până la moartea să în 1962. Fratele său mai mic, Harald Bohr (1887-1951), a fost, de asemenea, un matematician de renume și fotbalist olimpic[1]. Fiul lui
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
Zénith", preocupările lui (care sunt și cele ale epocii sale) de a uni știință cu poezia în numele progresului devin și mai evidente. Virtuoz al sonetului, al formelor de versificație dificile, poetul practică tot mai mult o poezie persuasiva, în care "pledează" pentru idealul sau scientist. În 1881 este ales membru al Academiei franceze. Sully Prudhomme este înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris. ""Domnul Sully Prudhomme este un filosof, și el a vrut să confere poeziei filosofice mai multă rigoare, mai
Sully Prudhomme () [Corola-website/Science/298057_a_299386]
-
vedere lingvistic, cuvântul „homosexual” e un hibrid format dintr-un prefix grecesc: "homo" = același și un radical latin: "sexus" = sex, iar semnificația sa ar trebui să fie, de fapt, „de același sex”. Motiv suficient pentru ca istoricul american John Boswell să pledeze, în celebra sa lucrare "Christianity, Social Tolerance and Homosexuality", pentru folosirea cuvântului „homosexual” doar ca adjectiv - de exemplu în construcții ca „relații homosexuale”, „căsătorie homosexuală” etc. - iar a substantivului „homosexualitate” cu sensul foarte general de totalitate a fenomenelor erotice care
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
înțelegând situația disperată de la sfârșitul lui 1946, i-a cerut în mod repetat ajutorul lui Stalin, primind din partea dictatorului doar opoziție și reacții nervoase. Cum scrisorile adresate lui Stalin nu aveau efect, Hrușciov a mers la Moscova și și-a pledat personal cauza. Stalin a acordat în sfârșit Ucrainei ajutor alimentar și bani pentru . Poziția politică a lui Hrușciov a avut însă de suferit și în februarie 1947, Stalin a sugerat ca Lazar Kaganovici să fie trimis în Ucraina pentru a
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
1931. Instalarea lui ca președinte a coincis cu efectele marii depresiuni, atunci când climatul social a devenit tensionat, ca urmare a lipsei de locuri de muncă. În 1938 au avut loc noi alegeri, generalul Alfredo Baldomir fiind ales președinte. El a pledat pentru libertatea presei și pentru o nouă constituție. La sfârșitul anilor 1950, parțial din cauza unei scăderi la nivel mondial a cererii de produse agricole, uruguayenii au suferit o cădere abruptă în standardul de viață, care a condus la militantismul studenților
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]