4,286 matches
-
elaborat sub conducerea arhitectului Robert Kurz. Zona de parc a constituit inițial circa 114 hectare, lacul avînd o suprafață de 34 hectare. În jurul lacului a fost amenajată o alee inelară de o lungime de 2,5 kilometri. În parc cresc plopul canadian și plopul piramidal, castanul sălbatic, mai multe specii de salcâm și arțar, salcie albă, tei, frasin, catalpa, pin negru, Sophora japonică. Lacul a fost populat de crap, caras, în apele lui înotau rațe. Pe teritoriul parcului se află Teatrul
Parcul Valea Morilor () [Corola-website/Science/334575_a_335904]
-
arhitectului Robert Kurz. Zona de parc a constituit inițial circa 114 hectare, lacul avînd o suprafață de 34 hectare. În jurul lacului a fost amenajată o alee inelară de o lungime de 2,5 kilometri. În parc cresc plopul canadian și plopul piramidal, castanul sălbatic, mai multe specii de salcâm și arțar, salcie albă, tei, frasin, catalpa, pin negru, Sophora japonică. Lacul a fost populat de crap, caras, în apele lui înotau rațe. Pe teritoriul parcului se află Teatrul de Vară, cu
Parcul Valea Morilor () [Corola-website/Science/334575_a_335904]
-
și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
niveleze terenul ... În mijlocul sectorului dendrologic a existat o fermă zootehnica, iar în extremitatea sudică, bucăți de pămînt ars aminteau de o veche fabrică de cărămidă"". Prin urmare, Lupu a fost responsabil de numeroasele plantații noi de tei, carpen, fag, stejar, plop tremurător și paltin, originare de pe dealul Repedea, de la Poieni, din Codrii Pașcanilor, din comuna Șirețel, dar și folosind semințe de arbori exotici furnizate de cele peste 500 de grădini botanice din lume cu care instituția ieșeana a colaborat. De asemenea
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
de referință 'Ghidul Grădinii Botanice', contribuind la lărgirea sferei de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Responsabil cu plantarea a peste 10.000 de arbori, botanistul își aduce aminte de câteva exemplare remarcabile, printre care un plop eurasiatic care în 35 de ani s-a dezvoltat accelerat, producând o tulpină groasă cât a unuia de 70 de ani, sau de un stejar spaniol - "Quercus iberica" - care într-un an "a rodit cam jumătate de kilogram de ghinda
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
Lupu a inițiat o serie de proiecte importante, printre care inventarierea arborilor monument din regiunea Moldovei (în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului, Iași), organizarea celui de-al treilea tratament dendrologic al Teiului lui Eminescu, tratarea ansamblului de arbori monument "Plopii fără Soț", sau editarea unui regulament științific pentru îngrijirea corectă a arborilor urbani din România. De asemenea, în calitate de membru al Grupului Academic din Iași și colaborator al grupului de inițiativă civică "Iașul Iubește Teii" , Lupu a elaborat o serie de
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, pajiști naturale, stepe, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală din sud-vestul Podișului Transilvaniei. Situl se întinde în bazinul hidrografic superior al râului Olt (brăzdat de cursurile văilor: Slimnic, Șarba, "Valea Plopilor" și "Valea Șerpuită") și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în Depresiunea colinară a Transilvaniei. Acesta include rezervația
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
an călare pe măgar și Femeia cu buchetul de flori, amintesc de tradiția prozei fantastice chineze și aduc în prim-plan personaje feminine, a căror frumusețe exercită o fascinație irezistibilă, la granița supranaturalului. Altele, cum ar fi Bătălia din pădurea plopilor albi sau Cătușe la degetele mari, au în centru secvențe din realitate văzute prin ochii copiilor. „O copilărie nefericită este o sursă de inspirație inepuizabilă“, consideră Mo Yan, iar micii protagoniști îi oferă ocazia de a povesti, pendulând între realismul
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus spinosa), soc ("Sambucus L."), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
cred că dacă ești bolnav, te poți face bine după ce vătaful calusărilor trece cu pasul peste tine. RUSALII. De această zi se leaga o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusărilor; se sfințesc ramuri de tei, șoc, mure, pentru a fi folosite în medicină populară; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
La fel ca și la alte sărbători creștine și de ziua de Rusalii se leaga o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la o regiune la alta a țarii: - Oamenii isi impdobesc case și gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar; - Tot de Rusalii în unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dânsul calusărilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative. - Se spune ca leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, este
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
județ, a cărui realitate flagrantă este stilizată bacovian: roșu și violet: „Afară se stârni din senin vântul de est care zburătăci în toate direcțiile grămada de frunze de lângă tomberon. Un ciudat miros de levănțică se răspândi în cartier. Dincolo de vârfurile plopilor din cimitir, o formațiune rubinie de nori cumulonimbus stăruia pe cer sub forma unei herghelii care galopa neauzit în asfințit, prevestind cine știe ce alte nenorociri. Un singur lucru era cert: încă o noapte urma să vină.” Sabina FÎNARU
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Iuda, ciupercă de lemn respectiv urechi de lemn sau burete de soc este o ciupercă comestibilă care se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând pe arbuști de soc, dar de asemenea pe lemn de frasin, plop, arin, salcie, ulm nuc sau mesteacăn, foarte rar chiar și de molid. Deseori se regăsește chiar și în parcuri precum pe alei în zone urbane. Buretele se hrănește ori saprofitic, consumând lemn deja mort, ori parazitar, atacând copaci vii bătrâni
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poți să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor). - Oamenii își împodobesc case si gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar; - Tot de Rusalii in unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dansul calusărilor, in general, are scopul de a apară oamenii, vitele si recoltele de influentele negative; - Tinerii si tinerele ce urmează sa se căsătoreasca împletesc coronițe din spice de
RUSALII. Tradiții și obiceiuri de Rusalii by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101065_a_102357]
-
tinctură de Guaiacum rapid albastru-verzui. Dacă se ia în considerare mărimea, iuțimea precum laptele alb ale acestei ciuperci, ea poate fi confundată numai cu puține alte specii relativ inofensive, de exemplu cu: "Lactarius controversus" (necomestibil fiind extrem de iute, crește sub plopi sau anini, pălărie cu zone rozalii precum lamele cu benzi palid-roșiatice), "Lactarius glaucescens", sin. "Lactarius pergamenus" (comestibil dar iute, se dezvoltă numai în păduri de foioase, mai mic și subțire, se decolorează după tăiere gălbui), "Lactarius pallidus" (comestibil, nu amar
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
după cum a mărturisit profesoara Smaranda Chéhata, sora mai mică a scriitorului. Autorul călătorea de la mare la munte și invers, urmând prescripțiile medicilor, și scria pe unde se nimerea. El publicase anterior volumele de nuvele "Scrisorile unui răzeș" (1922), " Drumul cu plopi" (1924) și "Omul din vis" (1925); trei nuvele din volumul său de debut („Prietenul meu Jan”, „Întoarcerea eroului” și „Lângă o piatră veche de hotar”) schițaseră decepția postbelică trăită de participanții la război, această perspectivă fiind prezentă și în unele
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
până la identificare între realitate și artă”) în dauna reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform și banal care strivește visurile indivizilor. Tânărul scriitor Mircea Eliade publica
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de metri. Altitudinea maximă se află în zona centrală și este de 14,8 m deasupra nivelului mării, adică are doar 3-4 m deasupra nivelului fluviului. Solul său este format din roci sedimentare aduse de fluviu, aici crescând sălcii și plopi. Când apele Dunării cresc, părțile joase ale insulei sunt inundate, ca rezultat fiind formate patru mlaștini permanente, dintre care cea mai mare (aflată în partea de vest) are o suprafață de 6,5-7 ha. La nord-est de insulă se află
Insula Cosui () [Corola-website/Science/336704_a_338033]
-
fiziologic, ecolog și cultural al morfo-taxonilor genului "Pleurotus sunt" raportate în Europa 8 (11, trei fiind în discuție) soiuri (fără subspecii), de exemplu: Deja în anul 1910, s-au obținut în Franța primele exemplare de "Pleurotus cornucopiae" utilizând rondele de plop, incubate natural, îngropate și udate periodic, dar cel mai mult se creste în prezent "Pleurotus ostreatus" și formele lui, de exemplu "Pleurotus florida" precum "Pleurotus eryngii" tot cu variații. Pleurotus este un gen de ciuperci ce se poate cultiva mult
Pleurotus () [Corola-website/Science/336769_a_338098]
-
amprenta copleșitoare. Poemul „pasaj” surprinde imaginea burgului animat de castani și de porumbei: din pasajul medieval/ din casele cu molii/ de sub coroana castanilor/ întunericul pândește/ îți sare-n spinare/ și nu te slăbește/ cu toată goana ta/ spre turnul porumbeilor. Plopul, salcia, mesteacănul, siluete familiare, provoacă imaginația la asocieri surprinzătoare: scoarța crăpată/ ca un chec/ pudrat cu vanilii/ și scorțișoară străveche (mesteacănul). Din același univers mărunt și delicat (domestic) se reliefează imaginile unor ființe din lumea necuvântătoarelor. Trecerea dramatică a vremii
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, mai ales în păduri naturale aluviale sau de foioase, prin plantații de plop și
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun, mai ales în păduri naturale aluviale sau de foioase, prin plantații de plop și parcuri, deseori chiar pe copaci de stradă în orașe. Apariția bureților est din mai până în octombrie. Mulți cunoscători de ciuperci români fac greșeala, dând acestui soi denumirea „păstrăv de fag”, care însă aparține speciei "Pleurotus ostreatus" (se dezvoltă pe
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]