4,479 matches
-
deja pe cale de a se forma. �n aceste �mprejur? ri, populă? ia nu s? a retras niciodat? �n �ntregime atunci c�nd au plecat legiunile române. Dom�novszky a criticat dur concluziile la care ajunsese Iorga, conform c? rora o mare parte a populă? iei Daciei a r? mas pe loc, neaccept�nd metodele istorice pe baza c? rora Iorga �ncerca s? dovedeasc? acest lucru. Mai mult, Dom�novszky sesizeaz? pu? ine elemente ale sintezei dintre dacii autohtoni ? i populă? ia român? 198. �n secolele urm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rora o mare parte a populă? iei Daciei a r? mas pe loc, neaccept�nd metodele istorice pe baza c? rora Iorga �ncerca s? dovedeasc? acest lucru. Mai mult, Dom�novszky sesizeaz? pu? ine elemente ale sintezei dintre dacii autohtoni ? i populă? ia român? 198. �n secolele urm? toare, �n timpul marilor migra? îi, regiunea această a fost una dintre cele mai zbuciumate din Europa. Nu exist? nici un document istoric care s? dovedeasc? f? r? echivoc continuitatea elementului rom�nesc. �n acest context devine util
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
explicat prin cele aproape dou? mii de ani de izolare a ei fă?? de izvorul principal latin; este foarte surprinz? tor faptul c? exist? relativ pu? ine cuvinte (slave sau de alte origini) �n limba rom�n? , dac? ? inem seama de valurile populă? iilor care au trecut prin aceast? regiune. Cu toate c? rom�nii au �mprumutat cuvinte (? i alte elemente culturale) de la slavi ? i unguri ? i s? au amestecat prin c? s?torii cu ei (ba chiar ? i cu ț? țării, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? aib? loc la grani? a sudic? a Transilvaniei cu Valahia, cum ar fi F? g?ra? ul sau Hunedoara. Ar fi mai greu de explicat prezen? a etnic? masiv? a rom�nilor �n Carpa? îi Orientali. Cum de vorbe? te populă? ia rom�neasc? compact? din Maramure? un dialect aproape identic cu cel al rom�nilor din Basarabia? S?ar p? rea deci c? , brusc, prin secolele al XIV-lea sau al XV-lea, rom�nii au ajuns s? fie majoritari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a fost cel care a sus? inut c? Transilvania era lipsit? de orice populă? ie la r? scrucea mileniului; c? �n 271 e.n. locuitorii s? au retras �n �ntregime (odat? cu legiunile) din Dacia ? i c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare a populă? iei dace de c? tre români, a fost cel care a sus? inut c? Transilvania era lipsit? de orice populă? ie la r? scrucea mileniului; c? �n 271 e.n. locuitorii s? au retras �n �ntregime (odat? cu legiunile) din Dacia ? i c? , prin urmare, descenden? îi acestora trebuie c? uta? i la sud de Dun? re. Dar exist? indicii foarte greu de contestat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�teva s? pt? m�ni, vreun oarecare agresor decis era �condus� undeva, �nso? it de o muzic? militar? zgomotoas? , de flori, urale ? i lacrimi, �ntr? o manifestare iluzorie de bucurie fă?? de remediul tuturor relelor ? i fă?? de Mileniu. Populă? ia derutat? din �? ara nim? nui a Europei� credea poate c? problemele lor vor fi rezolvate. Agresiunea energic? p? rea s? dea rezultate. Reocuparea Saarului ? i a ? inutului Rinului, r? zboiul din Etiopia, r? zboiul civil din Spania, agresiunea japonez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? s? asigure replant? ri. Au urmat ? i alte acuză? îi de abuzuri capitaliste. Capitali? tilor evrei le p? să numai de bani, f? r? nici un respect fă?? de frumos. Oferea drept exemplu oră? ul Ia? i pentru felul �n care populă? ia evreiasc? modificase caracterul acestuia, ? i nu �n bine! �Evreii erau altfel �n ? ara lor. Monoteismul lor s? lbatic, dar nobil, i? au �n? l?at deasupra celorlal? i din jurul lor�, �ncheia Iorga, men? ion�nd C�ntarea c�nt? rilor a Regelui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Un anumit num? r de legionari trebuia s? fie execută? i sau sp�nzura? i de st�lpii de telegraf ? i de iluminat �n fiecare jude?. Trupurile lor urmau s? fie l? sate �n starea această zile �n ? ir �ntru luarea aminte a populă? iei. Este imposibil de stabilit c�? i legionari au pierit. Presupunem c? cifră rezonabil? ar fi de 250 sau 300. Dar nu aspectul cantitativ era cel care conta pentru Legiune. C�nd echipele de terori? ți ai regimului au n
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Stalin. Sovieticii ? tiau �ns? c? ideile �organice� ale oamenilor se modific? lent, a? a c? le? au schimbat mediul de trai. Ce poate realiza, �n sens pozitiv, na? ionalismul cultural �n fă? a deport? rilor, execu? iilor ? i a �nlocuirii �n mas? a populă? iei autohtone cu nonrom�ni? Drept urmare, liderii intelectuali ? i politici au elaborat un protest solemn (na? iunile mici nu au de obicei alt? alternativ?) . Ei se refereau la Basarabia numind? o �Moldova de r? s?riț�, amintind lumii c? acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�nd sovieticii s? au felicitat pentru restabilirea �fraternit?? îi� dintre ru? i, ucrainenii ? i evreii din Basarabia, Iorga le? a amintit prompt despre �fraternitatea din timpul pogromului de la Chi? în? u�, din 190313. A f? cut repetate apeluri la populă? ia Basarabiei ? i a Bucovinei de Nord că, dac? cineva pune m�na pe un exemplar al �Neamului rom�nesc� s?? l dea ? i altora. C�ț de pu? în ? tia el despre eficien? a NKDV? ului! Credea c? are de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evreiasc?. �n �nv? lm?? eala creat? de termenul scurt stabilit de ultimatumul ru? ilor ? i de retragerea haotic? a rom�nilor s? au �nt�mplat multe care n? ar fi trebuit s? se �nt�mple. �n euforia creat? de plecarea rom�nilor, populă? ia evreiasc? ? i slav? , amintindu?? i de cele dou? decenii de abuzuri, a tratat retragerea precipitat? a rom�nilor �ntr? o manier? care avea s?? i coste scump peste un an. Aveau cur�nd s? fac? cuno? țin?? cu NKDV
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
9. Carol i? a rugat pe Hitler ? i pe Mussolini s? arbitreze disputa dintre Rom�nia ? i Ungaria, ceea ce a dus la Dictatul de la Viena. Rom�nii nutreau iluzia c? vor face �concesii minore�. Iorga a propus un schimb de populă? îi �de? a lungul grani? elor viitoare�. Delegă? iei rom�ne i s? a ar? tat �ns? o harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i de fasci? ții italieni �n care Transilvania era ț? iat? �n jum? țațe. Manoilescu, ministrul de Externe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
harț? alc? tuit? de nazi? ți ? i de fasci? ții italieni �n care Transilvania era ț? iat? �n jum? țațe. Manoilescu, ministrul de Externe, a le? inat la vederea h? r? îi. Ungaria primea 43.000 de kilometri p? tra? i cu o populă? ie de 2.500.000 de locuitori. Majoritatea erau rom�ni, pentru c? numero? i evrei fuseser? cei care �nclinaser? bălan? a �n favoarea Ungariei (această �nainte de 1944). Era o solu? ie de ne�nchipuit, dar Ribbentropp i? a explicat valoarea intrinsec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trecerea trenului �n Iugoslavia sub grindină de gloan? e ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar �n ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelic? , comunitatea european? a ignorat �ns? contradic? iile g�ndirii sociale ? i politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internă? ional? privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populă? iile s�nt omogene, ca �n fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este u? or de respectat. �n Balcani ? i �n alte p? r? i �ns? nu este a? a. Occidentul într? �n panic? �n loc s? ac? ioneze cu hoț? r�re. Europa central? r? s?ritean
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aveau la baz? insolubila frustrare)? De? ineau vreun r? spuns �liberalismul� ? i industrializarea for? at? (de pe urma c? reia, că s?? l parafraz? m pe Banuel, numai �o burghezie lipsit? de farmec ? i de discre? ie� a profitat), suportat? de 80% din populă? ie (?? r? nimea)? Acest liberalism avea s? se transforme ulterior �n �neoliberalismul� de tip fascist al Dictaturii Regale. �n ciuda marilor lui eforturi, cea mai important? contribu? ie a lui Iorga la politica ?? rîi sale a fost faptul c? ? i?a dat seama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? devin? con? tien? i de amenin? area prezentat? de acestea. Dincolo de acest fapt, nici Iorga, nici orice alt politician rom�n nu ar fi putut evita implică? iile pozi? iei Rom�niei. Dup? 1918, circa o treime din populă? ia noii Rom�nii Mari era alc? tuit? din nerom�ni. Iorga i? a primit la �nceput cu bra? ele deschise, consider�ndu? i drept cet?? eni cu drepturi depline ai Rom�niei ? i av�nd convingerea c? traiul ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i german, iar dup? aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul ? i �n ultimul r�nd rom�n. Acord�ndu? le ungurilor drepturi istorice ? i organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale Rom�niei) �ncorporarea unor numeroase populă? îi de etnie maghiar? care ar fi putut foarte u? or s? plece �n Ungaria. El ignoră propriul principiu: �Fiecare na? iune pentru ea �ns?? i, pe teritoriul pe care tr? ie? te ea�. Din p? cate, majoritatea ungurilor tr? iau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1829. Dup? aceea, num? rul lor a crescut. Prin 1859 erau 180�000�de evrei �n Moldova ? i numai 9�200 �n Valahia; pe la 1901, 201�000�de evrei �n Moldova ? i 68�000 �n Valahia. Un sfert de milion de evrei la o populă? ie de cinci milioane n-ar p? rea chiar at�ț de mult, dar ei erau �n cea mai mare parte burghezi or?? eni (mai mult de 40�% din populă? ia urban?) . L.�S.�Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp.�484-485
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Moldova ? i 68�000 �n Valahia. Un sfert de milion de evrei la o populă? ie de cinci milioane n-ar p? rea chiar at�ț de mult, dar ei erau �n cea mai mare parte burghezi or?? eni (mai mult de 40�% din populă? ia urban?) . L.�S.�Stavrianos, The Balkans since 1453, New York, 1965, pp.�484-485 29�Dubnow, op. cît. , vol.�3, p.�275. Evreii rom�ni aveau toate drepturile ? i privilegiile care decurg din aceast? analogie 30�Stavrianos, op. cît. , p.�491 31
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui N. Iorga, vol. 65, Documentele 109 ? i 110. Dup? r? școală ?? r? neasc? , �ntr-un interviu acordat ziarului �Frankfurter Zeitung� (29 martie 1907), ministrul de interne de atunci, liberalul Vasile Lasc? r, a explicat c? patru cincimi din populă? ia rural? sufereau de foame ? i erau condamnate s? cer? easc?. Impozitele pentru p? m�ntul luat �n arend? se m? riser? de patru ori �n Moldova, iar zeciuielile care trebuiau date mo? ierilor din Muntenia ? i Oltenia cre? teau haotic. 11
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Târgu-Fierbinți (județul Ialomița), care, înființată de S. Stoian, a funcționat între 8 ianuarie și 8 martie 1935; - Școala Superioară Țărănească de la Poiana Câmpina (județul Prahova), înființată de Gh.T. Dumitrescu, și-a desfășurat activitatea în perioada octombrie 1939 -ianuarie 1940; - Universitatea Populară Ungureni (județul Botoșani), care, avându-l ca fondator pe E. Neculau, a funcționat între martie 1928 și februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
precum Neugarten (1979), deoarece achizițiile dobândite pe traseu, deși există, nu sunt atât de expresive încât să confere o identitate clară fiecărei secvențe. Ca urmare, se recomandă ca analiza maturității să pedaleze cu prioritate pe radiografierea evenimentelor majore ce o populează. Un argument cu valoare adiacentă este cel susținut de J.O. Lugo și G.L. Hershey (1979), care pledează pentru un nou concept, cel de vârstă compusă, care înseamnă o medie a celorlalte vârste: cea cronologică (care se contabilizează din momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană, adultul matur, chiar dacă a reușit să-și populeze „contextul” existențial conform dorințelor și, în consecință, este realizat profesional, familial și social, totuși, el își conștientizează „deriva” spirituală în care trăiește, întrucât și-a rezervat prea puțin timp spre a-și grădinări „textul” ființei. Mai optimiști, Long și Porter
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]