5,260 matches
-
în școala militară și am auzit că s-ar fi prăpădit în război), să fi avut vreo zece ani, m-a luat cu el în closetul curții, împărțit în două cabine, și, înghesuindu-ne într-una din ele, mi-a poruncit să mă desfac la pantaloni și a început să-mi sugă minusculul sex, îndemnându-mă apoi să fac și eu la fel cu al său. Simțurile mele n-au reacționat însă - și când, ulterior, am fost invitat să repetăm „prostiile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
spera că vederea mea, adoratul ei nepot, ar fi putut avea un bun efect curativ asupra bolnavei (cel puțin așa mi s-a spus mie). Stătea pe un scaun de lemn cu spetează, parcă așteptându-ne, fiindcă așa i se poruncise, și parcă sub regim penitenciar. În cămașa lungă până-n pământ, sură, părea împachetată într-un sac. Ce jalnică întâlnire! Ce penibilă apariție! Tanti Marioara, adoratoarea mea de la Oradea, care se hârjonea atât de veselă cu mine altădată, în bazinul de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o curvă“ - e adevărat că picioarele mele erau ușor strâmbe și călcam așa ca vârfurile pantofilor să formeze împreună un arc închis. La orele de desen, ocupând un loc în banca întâi, unde mă sileam să mâzgălesc ce ni se poruncise, eram chior sub ochii mici și negri, sclipind malițios, ai pictorului Capidan, mărunt la trup și la talent, dar plin de superioritate, care ne dăscălea cu insistență de ciocănitoare și îmi azvârlea cu scârbă: „Mai bagă în gură, măi băiete
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai destindă (poate că el se născuse încărcat deja magic), eu devenisem setos de magie ca buretele de apă. Doctorul Gălan (soții erau veri primari) o adora și o respecta, parcă cu sentimentul că a sluji această femeie i se poruncise din stele, dintotdeauna, și prezența lui în preajmă-i însemna o datorie sacră. Clădirea modernă, cubistă - printre edificiile importante ridicate la Cluj sub stăpânirea românească, în perioada interbelică - unde, la primul etaj, se afla locuința lor „directorală“, se înălța pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
O doamnă cu mult spirit și talent ăDoamna Geoffrin), în care avea mare încredere și pe care o numise executoarea lui testamentară, spune că, pentru a-l convinge să facă un serviciu cuiva, singura cale era aceea de a-i porunci să facă ceea ce avea de făcut. La cuvântul „trebuie“ nu avea replică. N-ar fi simțit niciodată lucruri care să nu fie convenabile sau potrivite. Însă povestea cea mai ori bilă care se citează este aceea a sparanghelului. Domnul de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
facultatea de a-ți aminti și a prevedea, în timp ce ea nu trăiește niciodată decât în clipa prezentă. Este ușor de tras concluzia că nu este nimic de spus despre caracterul ei; el este și va fi întotdeauna după cum îi va porunci închipuirea. Doamna ducesă de Chă este o făptură care are în comun cu celelalte ființe omenești numai forma exte rioară: este o aparență dincolo de care nu se află nici o realitate definită. MARMONTEL 1723-1799 BRIENNE Brienne s-a distins în Adunările
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de vorbă. Nevoia lui cea mai imperioasă era aceea de a vorbi întruna și nu încape îndoială că socotea drept prerogativa cea mai importantă a rangului suprem aceea de a nu putea fi întrerupt și de a vorbi ce a poruncit Alpilor să se facă mai mici, Simplonului să se niveleze, mării să se apropie sau să se îndepărteze de țărmuri, la sfârșit s-a predat unei croaziere engleze. Înzestrat cu o perspicacitate miraculoasă, infinită; uluitor prin scânteierea spiritului, creând în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
smulgându-i sicriului pe cei fără de care n-am putea trăi, și pe care credem că nu-i vom mai revedea niciodată, n-ar trebui să stârnească decât bucurie, recu noștință și asentiment? Însă atunci când consolatorul se transformă în stăpân, poruncește, amenință, impune dog ma, în vreme ce ar fi trebuit să lase credința să încolțească în sânul speranței, atunci rațiunea se revoltă, dragostea, descu rajată, se închide în sine, iar îndoiala, de care în cepeam să ne dezbărăm, renaște tocmai pentru că ni
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația locuitorilor din Șipote a devenit insuportabilă, majoritatea au părăsit satul căutând să se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
smirnă. Iar luând înștiințare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în Țara lor.” (Matei 2, 1-12) Fuga Irod, împăratul, păgânul, s-a înfuriat foarte tare că magii l-au amăgit. A poruncit așadar să fie omorâți toți pruncii până în 2 ani din Bethleem. Pentru a apăra Pruncul cel sfânt de mânia împăratului, Dumnezeu a trimis un înger care i-a spus lui Iosif:” Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după obiceiul păgân, multă lume. Îi mai porunci nevestei sale să-i dea să mănânce, că era mort de foame, de parcă n-ar fi mâncat de un an și să-i fiarbă nițică apă la foc, să se spele pe cap, că a doua zi era sărbătoare mare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ale creștinismului. Deoarece s-a păstrat în tradiția orală, nu se joacă peste tot la fel. Înfățișează povestea celor trei magi, care au zărit pe cer steaua prevestitaore a nașterii Domnului, aducându-l în scenă pe crudul Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, pentru a nuși pierde împărăția. Există opinia că factorul comercial a fost determinat în schimbarea la față a lui Moș Crăciun, devenit vesel, binevoitor și generos. Un specialist susține că, în fond, Moș Crăciun este o binecuvântare pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
duh într-însele. Și-mi zice: Proorocește pentru duhul de viață, proorocește, fiul omului, și spune duhului: Așa zice Domnul Dumnezeu! Din cele patru vânturi vino, duhule și suflă peste acești morți ca să învieze! Și am proorocit precum mi se poruncise și a intrat în ele duhul de viață și înviară și se sculă în picioare o foarte, foarte mare oștire”. Viziunea lui Ezechiel e într-adevăr de o cutremurătoare forță apocaliptică. Ea ne face să trăim un îndoit sentiment: de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
smirnă. Iar luând înștiințare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în Țara lor.” (Matei 2, 1-12) Fuga Irod, împăratul, păgânul, s-a înfuriat foarte tare că magii l-au amăgit. A poruncit așadar să fie omorâți toți pruncii până în 2 ani din Bethleem. Pentru a apăra Pruncul cel sfânt de mânia împăratului, Dumnezeu a trimis un înger care i-a spus lui Iosif:” Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după obiceiul păgân, multă lume. Îi mai porunci nevestei sale să-i dea să mănânce, că era mort de foame, de parcă n-ar fi mâncat de un an și să-i fiarbă nițică apă la foc, să se spele pe cap, că a doua zi era sărbătoare mare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ale creștinismului. Deoarece s-a păstrat în tradiția orală, nu se joacă peste tot la fel. Înfățișează povestea celor trei magi, care au zărit pe cer steaua prevestitaore a nașterii Domnului, aducându-l în scenă pe crudul Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, pentru a nuși pierde împărăția. Există opinia că factorul comercial a fost determinat în schimbarea la față a lui Moș Crăciun, devenit vesel, binevoitor și generos. Un specialist susține că, în fond, Moș Crăciun este o binecuvântare pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
religia islamică între aceasta și celelalte religii se creează o stare de conflict. Islamul evoluează, nu atât prin convertiri, ci mai ales prin cuceriri succesive de teritorii și populații. Într-o continuă expansiune califatul umaiad Al-Walid I își continuă cuceririle poruncind ca în 711 să se treacă Gibraltarul. După lupte succesive este distrus regatul vizigot, creștin, și vor continua cucerirea peninsulei Iberice înspre Pirinei. Ei sunt opriți la Toulouse de francii conduși de Odo de Aquitania în 721 și trimiși peste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste strigături ce opreau dansul pe loc, jucătorii trebuind să bată cu piciorul de câte ori poruncea strigătura: „Zi una la pingea, Zi două asemenea, Și cu stângul dacă vrei. Zi patru tot așa, Bate și cu dreptul, da. Zi cinci că n-am opinci Le-am pierdut jucând pe-aici. Zi șase n-am cămașă C-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de anomalii si de libertinisme. Orientul a fost supus unor experiențe similare, începând cu Bizanțul în care împărații amestecau teologia cu răzbunările lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu Moscova țarilor brutali, care porunceau tot felul de persecuții, apoi au încheiat prin a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Întâi Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare sfințenie se respectă de toți creștinii din întreaga lume ca niște așezăminte neatinse, astăzi devine cauza ispitelor... Cel ce nu urmează tradițiilor și obiceiurilor Bisericii și celora, cum au poruncit cele șapte Soboare Ecumenice despre Sfintele Paști, legiund toate bine, ca să-i urmăm, și voiește a da Pashaliei grigoriane și calendarului papist, acela ca și ateii astronomi lucrează contra tuturor hotărârilor Sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor nouă cete de îngeri. După a doua închinare Domnul poruncește ca iadul să fie arătat Sufletului. Sufletul vede atunci suferințele păcătoșilor, el aude plîngerile, gemetele și scrîșnirea dinților. În timp de treizeci de zile Sufletul vizitează toate părțile iadului și tremură de frică ca să nu fie condamnat de a locui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Acest tip este, fără îndoială, o nimereală cu totul rară a naturii. În schimb societatea, prin formațiile sale ierarhice a trebuit, de la origini, să stîrnească și să cultive pornirea elementară de a stăpîni și voluptatea, arogantă și leneșă, de a porunci. Neapărat, viața civilizată cere administrare organizată, si administrarea implică ierarhie. Dar activitatea administrativă este pur formală și prin ea însăși sterilă; de aceea în ea se poate deschide loc pentru un uriaș parazitism, ascuns sub masca prestigioasă a puterii. Cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept de apel a unui nu mai puțin redutabil polemist, T. Arghezi. Poetul Florilor de mucigai are un Cuvînt înainte la ediția de Poezii ale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în care unii torționari n- au fost deranjați niciodată în ticăloșiile lor) să mă facă ,,oale și ulcele”, dar se pare că nu le-a ieșit ticăloșia ! - Nu le-a ieșit porcăria ! Se pare că Cineva , de dincolo de nori, a poruncit altfel ! Așa cum s- au desfășurat lucrurile după aceea, din derularea faptelor și fără să mi se spună un mesaj deslușit, am înțeles că: ,,lumea mizeră în care trăiești nu este numai a lor, este și a ta ! în consecință trebuie
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Aceste scrisori aveau rolul de a-l impresiona pe Augustus în vederea obținerii iertării, iar elegiile sale capătă o nouă formă, îmbrăcând tiparele poemului autobiografic. La început, evocă locul în care este nevoit să își petreacă viața. „Surghiunindu-mă, mi-ai poruncit să văd regiunile Pontului Și să despic cu nava marea scitică. Supunându-mă poruncii am venit pe țărmurile urâte ale Euxinului. Ținutul acesta se află sub polul cel înghețat. Nu mă chinuiește atât clima mereu friguroasă Și pământul veșnic ars
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]