5,162 matches
-
ani datorită faptului că se folosesc noi strategii literare. Cât despre poezia sa "este, în parte, produsul a ceva ce se întâmplă chiar acum în nordul Europei. Poezia transformă și se transformă"567. Conform lui Andtbacka, poezia devine tot mai postmodernă întrucât îți dă posibilitatea de a te lega de orice temă, subiect sau modalitate de exprimare. Totuși, nu se neagă existența punctelor de contact cu tradiția. "Legăturile cu trecutul nu s-au pierdut, dar, în același timp, îmi imaginez că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
romanești, pentru ca, în cele din urmă, ea însăși să fie discreditată. Aluzia mitică are sensul unei structuri de joc, în jurul căreia o altă structură, mobilă, își țese pânza. Iar semnificația acestor referințe se împlinește și la nivel metatextual. Înglobând referința postmodernă, ba chiar (auto)ironică, realismul esențial al Gabrielei Adameșteanu se reîntoarce, mai puternic, la vocația sa. Întâlnirea rămâne o creație solidă, plină de o grație limpidă și inteligentă. Citatul, fie el cât de postmodern, utilizat cum se cuvine, consolidează prezentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și la nivel metatextual. Înglobând referința postmodernă, ba chiar (auto)ironică, realismul esențial al Gabrielei Adameșteanu se reîntoarce, mai puternic, la vocația sa. Întâlnirea rămâne o creație solidă, plină de o grație limpidă și inteligentă. Citatul, fie el cât de postmodern, utilizat cum se cuvine, consolidează prezentul textului. Finalul, mult mai romanesc în această versiune, ambiguu și elocvent totodată, îl arată pe Traian Manu pe punctul să facă o nouă călătorie, către o altă Ithacă, ultima. Va fi acela locul Întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
care vedeau în atentatul lui Solanas un atac îndreptățit asupra masculinității lui Warhol - Warhol nu le-a supraviețuit doar admiratorilor și tovarășilor de drum, ci și criticilor săi. Inexorabilul marș triumfal al culturii pop, care reorganizează radical viața în epoca postmodernă, conform criteriilor coolness-ului, îi dă dreptate lui Warhol. Traducere din limba germană de Cristian Cercel 1 Factory - denumirea studioului de lucru al lui Andy Warhol. (n. trad.Ă 2 Edie Sedgwick (1943-1971Ă - actriță americană, care a jucat în multe din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
se bazează pe comunicarea didactică, bidirecțională și în spirală dintre profesor și elevi, pe construirea și menținerea unei relații, pe schimbul reciproc de informații, credințe, sentimente, comportamente, valori, atitudini etc. În contextul poziționării / considerării elevului ca subiect activ în școala postmodernă, responsabil de propria formare, partener în actul educativ, caracteristicile comunicării didactice legate de conținutul și procesul de învățământ s-au diminuat, evidențiindu-se latura relațională a comunicării. Putem justifica deplasarea accentului de la conținutul didactic la relația educațională dacă luăm în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu ajutorul comunicării indirecte, în care mesajele sunt implicite. Gradul în care actorii educaționali se influențează depinde de investiția sufletească pe care o face fiecare, de forța argumentelor, autenticitatea și implicarea fiecăruia la inițierea, întreținerea și dinamica comunicării didactice. Conform pedagogiei postmoderne, în contextul școlar actual, relația profesor-elev este simetrică, elevul având un rol activ prin faptul că este recunoscut ,,ca un centru de interese, intenții și activități cu drepturi legitime și legitimate"106. Schimbarea de paradigmă în analiza comunicării didactice, de la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice. O analiză pertinentă asupra locului și rolului ocupat de profesor care astăzi nu mai poate reprezenta ,,centrul", polul de cunoaștere și autoritate și de elevi ,,marginalii" care se îndreaptă către ,,centru" este realizată de Emil Stan în cartea Pedagogie postmodernă. Autorul subliniază ierarhia ,,înghețată" a statuturilor actorilor educaționali, indisponibilitatea profesorului de a-și abandona locul privilegiat, afirmându-se în continuare ca un centru și plasarea acestuia în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Pedagogie postmodernă. Autorul subliniază ierarhia ,,înghețată" a statuturilor actorilor educaționali, indisponibilitatea profesorului de a-și abandona locul privilegiat, afirmându-se în continuare ca un centru și plasarea acestuia în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educaționali, indisponibilitatea profesorului de a-și abandona locul privilegiat, afirmându-se în continuare ca un centru și plasarea acestuia în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2002. Sfez, Lucien, O critică a comunicării, traducere de R. Gârmacea, R. Popescu, S. Gherguț, Editura Comunicare.ro, București (Critique de la communication, Le Seuil, Paris, 1988/2002. Sheldon, William H., Les variétés du tempérament, PUF, Paris, 1951. Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Editura Institutul European, Iași, 2004. Stan, Emil, Educația în postmodernitate, Editura Institutul European, Iași, 2007. Stan, Emil, Managementul clasei, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Institutul European, Iași, 2009. Stănciulescu, Traian, La început a fost semnul, Editura Performantica
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ediția a II-a), Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Iulian-Dalin Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Stimularea creativității prin predarea matematicii, Geanina Havârneanu • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îngrijorările profesorului, Editura Paralela 45, Pitești, 1998, pp. 124-128. 105 Dorina Sălăvăstru, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 191. 106 Clive Beck, apud Emil Stan, Educația în postmodernitate, Editura Institul European, Iași, 2007, p. 25. 107 Emil Stan, Pedagogie postmodernă, Editura Institul European, Iași, 2004, p. 38. 108 Gabriel Albu, Repere pentru o concepție umanistă asupra educației, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, pp. 152-153. 109 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit., 2004, pp. 38-39. 110 Tonya Reiman, op. cit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian ,Vlad Millea. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu În curs de apariție Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan LIBRĂRII în care
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
descrie opera de artă ca fiind doar un subset dintr-o serie mai extinsă de forme existente care se formează prin "deviație" și întâlnirea întâmplătoare a două elemente paralele, ocazionând apariția a noi "posibilități ale vieții"49. Dacă teoriile artei postmoderne, care pot include relatări actuale ale teoriilor estetice, se constituie prin situarea artei într-un complex de relații cu diferite alte forme de cunoaștere și activitate, apreciind-o contextual și circumstanțial, în mod interdependent față de o varietate de atitudini și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în care se reconsideră autonomia artei, atunci teoria formei, prin care Bourriaud încearcă să descrie valoarea relațional estetică a artei, nu ar fi decât o re-denumire a accepțiunii post-moderne a teoriei artei. Potrivit acestei teorii a formei (ori a artei postmoderne), opera de artă are statutul unui ansamblu de unități coerente care ar trebui să fie reactivate de către un spectator-manipulator, în măsura în care forma lucrării de artă contemporană nu este decât un element de legătură, un principiu al aglutinării dinamice 50. Configurând modelul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
putea fi înțelese ca fiind regularizate în raport cu condițiile istorice, instituționale și arhivale. Retorica specifică, genurile, contextele instituționale și folosirea imaginației vizuale s-ar putea pierde în identificarea globală a curentelor globale și a narațiunilor epice ale transformării conștiințelor în cultura postmodernă. În ceea ce privește instituțiile, văzute ca organizare a relațiilor sociale ale producerii și punerii în circulație a imaginii, acestea tind să se manifeste global la scara operațiilor vizualizării. Într-una dintre cele mai recente analize asupra studiului culturii vizuale, Margaret Dikovitskaya identifică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
studierii culturii vizuale care se concentrează asupra evenimentelor vizuale în care informația, semnificația sau plăcerea sunt regăsite la interfața cu tehnologiile vizuale (de la uleiul picturii la secvențele emisiunilor televizate) ar fi marcată de discrepanța dintre bogăția experienței vizuale în cultura postmodernă și capacitatea de a analiza această observație 100. Înțelegând cultura vizuală ca pe o tactică, din perspectiva unei structuri interpretative fluide, și nu ca pe o disciplină academică câtă vreme are în vedere impactul mediilor vizuale asupra vieții cotidiene -, Nicholas
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și a rescrierii explicațiilor istorice despre modernism și modernitate, pentru a identifica momentele "turnurii vizuale". În aceste circumstanțe, cultura vizuală ar putea fi percepută ca fiind acel gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al lumii cu unul pictorial, după o perioadă de dominare a discuțiilor intelectuale de către mișcările bazate pe lingvistică ale structuralismului și poststructuralismului, a dus la apariția unei teorii a imaginii care ar presupune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a mostrei (sample culture) sunt DJ-ul și programatorul. Cultura ar fi o "cutie de unelte" (toolbox), un set de relații de mediere, circulația fluidă a semnelor în spațiul cultural actual creând condițiile unui alt tip de raportare decât pastișarea postmodernă ori bricolarea avangardistă. Metaforele comerțului și negocierii devin importante din perspectiva importului de elemente din alte culturi, ceea ce caracterizează cultura globală dominată de practica schimbului. Poziționarea criticii de artă în funcție de aceste repere semnalează zonele de trafic intens al informației despre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu necesită verificarea lor în afara contextului artei. Arta este definiția artei.159 Art after Philosophy nu reprezintă o inversare a dialecticii hegeliene, potrivit cărora filosofia ar urma artei în evoluția firească a practicii spirituale umane, constituită istoric, ci o continuitate postmodernă neanticipată de Hegel, potrivit căreia auto-reflexivității i-ar urma o renaștere a artei, cu un conținut diferit celor ale fazelor simbolică, clasică și romantică. Dacă în estetica lui Hegel arta romantică se dizolvă în filosofie, Kosuth vede ieșind din filosofie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
activării unor raporturi multiple între tradiția și inovația teoretică, s-ar putea spune că ostilitățile se desfășoară după două principii de conduită teoretică: pe de o parte s-ar putea vorbi despre un principiu al co-habitării teoriilor clasice cu cele postmoderne, care ar presupune asumarea realismului politic de a accepta coexistența puterii tendințelor dominante de teoretizare a artei cu opoziția tendințelor alternative de studiere a câmpului artistic, iar pe de altă parte poate fi pus în discuție principiul de-localizării, prin
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
respectiv dezvoltarea practicilor discursive ale teoriei critice a artei și posibilitatea revizitării critice a educației artistice din perspectiva înțelegerii sale ca (inter)mediere edificatoare, formează un cadru de referință și apreciere a judecării și aplicării studiilor vizuale contemporane în raport cu transformările postmoderne ale teoretizării și educării ca răspunsuri culturale critice la situația actuală a producției și comunicării vizuale. Referințe bibliografice (articole • cărți și cataloage • website-uri) Articole: Svetlana Alpers; Emily Apter; Carol Armstrong; Susan Buck-Morss; Tom Conley; Jonathan Crary; Thomas Crow; Tom Gunning
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
trad. de Steven Rendell, University of California Press, Berkeley, 1984. Chaney David, Cultural Change and Everyday Life, Palgrave Macmillan, Gordonsville, 2002. Cometti Jean Pierre, Morizot Jaques, Pouivet Roger, Questions d'esthétique, Presses Universitaires de France, Paris, 2000. Connor Steven, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, trad. de Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999. Danto Arthur C., The Transfiguration of the Commonplace. A Philosophy of Art, Harvard University Press, Cambridge Massachusetts, 1981. Danto Arthur C., After the End of Art. Contemporary
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
textes traduits et présenté par Danielle Lorries, Méridiens Klincksieck, Paris, 1988. Lovink Geert, Cultura digitală. Reflecții critice, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. Lovink Geert, Dark Fiber: Tracking Critical Internet Culture, MIT Press, Cambridge Massachusetts, 2002. Lyotard Jean François, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993. Marshall Peter, Demanding the Impossible. A History of Anarchism, Fontana Press, Londra, 1992. Mattelart Armand, Neveu Érik, Introduction aux Cultural Studies, Éditions La Découverte, Paris, 2003. Meikle Graham, Future
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Jennifer, Schirato Tony, Understanding the Visual, Sage Publications Inc, Londra, 2004. Weintraub Linda, Making Contemporary Art. How Today's Artists Think and Work, Thames & Hudson, Londra, 2003. Williams Raymond, Marxism and Literature, Oxford University Press, Oxford, 1977. Zaharia D.N., Estetica postmodernă, Editura Dosoftei, Iași, 2002. Zemach Eddy, Real Beauty, Pennsylvania State University Press, 1997. Website-uri: 0100101110101101.ORG, http://www.0100101110101101.org Berlin Biennale, www.berlinbiennale.de Bureau of Inverse Technology (BIT), http://www.bureauit.org/ Butler Judith, "What is Critique? An
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]