4,908 matches
-
Sânge, acea Jertfă strigă: „Pentru ce S-a Jertfit?”. Pentru noi. Dar noi ce facem? Cum Îl răsplătim? Ce dăm În schimbul Sângelui? Cam ce preț Îi punem? El a dat o Jertfă unică. Cea mai mare din lume, dar cât prețuiește la noi? Ce valoare are În inimile noastre cele Împietrite și lacome? Oare merita un atât de mare Sacrificiu? Că pe noi parcă nici nu ne interesează, ci mai mult apreciem un meci câștigat sau pierdut. Ne mai putem numi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
beau Pentru Crucea care-o am Tu Cerescule-Împărat Mamă bună Tu mi-ai dat Tu, iubindu-mă mereu Mă aduci la Sânul Tău Ce mult Doamne mă iubești Și de toate-mi dăruiești Pentru tot Îți mulțumesc Părintele meu Ceresc! Prețuind iubirea Ta, Niciodată n-oi uita N-oi uita spunând mereu Darnic este DUMNEZEU! Și Natura strigă așa: Mare e puterea Ta! Mama 20-03-2006 Tu chip frumos Ești ca o privăvară! Când mugurii cresc Și Încep să se deschidă Acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tu o gură Ca să Te Slăvesc Dar vorbe spurcate Eu cu ea vorbesc! În urechi sădit-a-i Auzul deplin, Dar tot spre satana Eu mi le Închin Vezi, dar Doamne Sfinte Cât păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
2009): Matanzas Cuba Muzeul sclavilor De peste veacuri mă privesc legați în lanțuri, precum câinii și-n ochii plânși mai licăresc lumini ce nu le-au stins stăpânii. Nu au nici nume, nici părinți, nu au nici soare în lucarne, obiecte prețuind arginți, un număr scrijelit în carne. De unde sunt, de unde vin? De peste mări, din iarmaroc, născuți sub bici și morți în chin, fără răsplată și noroc. I-aud cum murmură șoptit un cânt mocnit, plin de durere, mă-nchin la ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
spuse că, grație lui, stabilimentul și băile de la Govora erau intacte, pe când cele de la Călimănești erau cu totul distruse. Avea și norocul că comandantul din Râmnicu Vâlcea era un om foarte cumsecade și înțelegător. Mai târziu, avurăm ocazia să-i prețuim umanitatea față de populație și înțelegerea față de noi. dr. cantacuzino Dar bucuria cea mai mare fu sosirea de ziua mea de naștere a lui Costache, așa de mult dorit și așteptat, căci Kommandantura din București îi făgăduise de la plecarea mea că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și se însărcină cu totul. Nu puteam destul face pentru dânsa, care de 8 luni de zile îmi dăduse casa ei cu tot ce conținea fără a voi să primească chirie. Și numai cine a trecut prin mănăstire poate a prețui sacrificiul unei călugărițe în asemenea împrejurări. A plecat a doua zi pentru a nu se mai întoarce. Abia ajunsă la Sanatoriul Elisabeta, a avut o criză teribilă, i s-a făcut o puncțiune, s-a constatat puroiul în adâncime și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
impolitețe, cât un handicap. * Globtroterii adevărați nu călătoresc doar pentru a rupe încălțările. * Nu toți cei care privesc văd și nu toți cei care văd înțeleg. * Cuvântul cel bun și inima cea blajină - daruri pe care tot mai puțini le prețuiesc și tot mai puțini le posedă. * Belșugul florilor anticipează, dar nu garantează belșugul fructelor. Nimeni nu moare de bună voie; sinuciderea e moarte silită. * Vorbind despre alții, te descrii pe tine. * „Vremea” și „vremurile” sunt noțiuni diferite, chiar dacă uneori se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
necesar Muzeu al Istoriei medicinii (și biologie) din Moldova, ar construi o operă într-adevăr reprezentativă. Sunt sute și mii de documente din care litera s-ar transforma în voce, un glas de care avem nevoie pentru că nu ne putem prețui negăsind un loc acestui fond supus eroziunii timpului indiferent și, mai grav, eroziunii omului nepăsător și ignorant. ANASTASIE FĂTU, PRECURSORUL MEDICINII ȘTIINȚIFICE LA IAȘI ȘI ÎN MOLDOVA Anastasie Fătu face parte din generația acelor învățați români care s-au afirmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Clinica obstetricală și ginecologică a revenit profesorului Nicolaie Zaharescu Caraman, care a contribuit, efectiv, la consolidarea bazei materiale a catedrei. Dintre succesorii săi, s-a remarcat, în mod deosebit, profesorul Eugen Aburel, unul dintre cei mai autorizați reprezentanți ai specialității, prețuit pe plan internaționali, care a onorat școala ieșeană atât prin activitatea sa practică exemplară, cât și prin contribuții științifice importante, privind, în special, problema durerii în naștere. Între 1942 și 1946, una dintre clinicile de obstetrică a fost condusă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
trezit și în mine speranțe în legătură cu producția literară proprie. Tocmai încheiasem o nuvelă și mi-am zis: ce-ar fi să i-o dau lui Sorin, să i-o ducă el acelui redactor binevoitor, care acum îl cunoaște și-l prețuiește, din moment ce l-a publicat. Să i-o ducă el pentru că eu, i-am spus deschis, n-am curaj. Fără să ezite o clipă, Sorin a făcut ce-l rugasem, spunându-mi însă apoi că de rezultat trebuia să mă interesez
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
un protagonist. A contribuit la aceasta, ce-i drept, și firea ei retractilă, nesociabilă, bănuitoare, poeta legând greu prietenii. Vocația prieteniei nu i-a lipsit, dar și-a gospodărit-o cu grijă, cu mari drămuiri. Îi displăceau afișările zgomotoase, exhibările, prețuia discreția și bu na cuviință, trăsături indisociabile, în cazul ei, de obârșia țărănească, un titlu de noblețe care i-a creat obligații morale. Fiică a Bărăganului, înrudită spiritual cu Ștefan Bănulescu și Marin Preda, Florența Albu a fost de la prima
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Discursuri, Machiavelli și-a afirmat poziția cu și mai multă tărie, susținând că "scopul (fine) unei republici este să obosească și să slăbească alte corpuri pentru că propriul său corp să poată crește"50. Regimul republican pe care Machiavelli l-a prețuit a fost un regim care consumă. Expansiunea era necesară, așadar, dar cum trecea statul prin ea? Machiavelli arată lămurit că el a favorizat anumite moduri în detrimentul altora. Acestea au fost discutate în Cartea ÎI, capitolul 4 din Discursuri. Machiavelli scria
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tergiversarea supunerii finale a vecinilor unei republici până într-un moment în care partenerii forțează republică să li se supună. Este evident, "parteneriatul" acestui mod de expansiune a fost de fapt un tip de fraudă [înșelătorie] și Machiavelli i-a prețuit pe români pentru modul în care au folosit viclenia, ca și forță, în cuceririle lor56. Deoarece, în mod evident, Machiavelli a considerat că Florența a făcut greșeala de a-si supune imediat vecinii, prima metodă, ilustrata de liga etrusca, merita
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
între cetățean și stat. Sănătatea societății civile continuă să fie de mare interes pentru mulți cercetători, în special pentru cei din științele politice care tind să discute politică în moduri foarte diferite față de cele ale lui Machiavelli. Deși Machiavelli a prețuit în mod consecvent în toate scrierile sale ceea ce numește vivere politico sau vivere civile, el nu acordă atenție funcționari lor practice 47. Printre invazii, pregătiri pentru asedii, coups d'état și încălcări ale jurămintelor, care apar atât de prominent în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai aprinsă, cea mai generală a națiunei române. 3. Adunarea electivă, în numele țărei, rostește adânca ei părere de rău că această mare dorință, singura care, împlinită, poate asigura fericirea a cinci milioane de români, nu s-a împlinit; totuși ea prețuiește și îmbrățișează o Constituțiune care cuprinde elemente ce țintesc la realizarea dorințelor unanime și constante ale națiunei". Această rezoluțiune se votează în unanimitate, minus două abțineri ale d-lor A. Balș și Dimitrie Cornea. Apoi mitropolitul Sofronie Miclescu se râdică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-și auzea decât inima sa bătându-se, și ținu cu glas mișcat următoarea cuvântare: "Această adunare, menită pentru a fi legislativă, se găsește întrunită astăzi numai spre alegera domnului țârei. Nu mă îndoiesc, iubiții mei compatrioți, că fiecare din dv. Prețuiește cât de importantă este această-operație și în cât grad viitorul țărei se află legat cu rezultatul ei. Mai înainte de a păși la lucrare, eu rog pe milostivul Dumnezeu ca să ne lumineze și să ne povățuiască spre a nimeri cu ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost dat ca să gustăm! Ție, dar, o! scump prietin, plin paharul închinăm!... După ce s-a isprăvit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să-mi descrețească fruntea și să mă facă prin naivitatea și veseliile lui comunicative, să uit din necazurile vieței; dar sunt silit să sfârșesc ca să nu fiu bănuit că exagerez calitățile lui sau că, doamne ferește, împărtășesc părerile englezului care prețuia mai mult dobitoacele decât oamenii. Ce ar zice prietinii mei cei sinceri? Voi adăugi numai că într-una din zile Milordachi, atins de o boală care nu iartă, venită așa din senin, și-a pierdut cheful, pofta de mâncare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
omul a mai căpătat un tovarăș de muncă, călătorie și război. Dar cai sălbatici au mai rămas, prin zonele răsăritene ale teritoriului etnic românesc, până aproape de zilele noastre; Îi menționează și Dimitrie Cantemir. Omul locului a știut atunci să-și prețuiască noul prieten și chiar să-l ridice pe un soclu. Calul n’a fost doar un simplu vehicul, nici doar n’a spart cetăți, precum cel troian; a fost poate, ca și la alți arieni, sacrificat, e drept rarul sacrificiu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu toate împrumuturile efectuate, s-a constituit o mare diversitate de sisteme de învățămînt potrivit trebuințelor și posibilităților fiecărei țări sub aspect didactic se realiza în fapt o uniformitate, acceptîndu-se, mai ales, teoria herbartiană a instrucției. Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prezintă pe Kerschensteiner ca pe un reprezentant al educației noi. (18) Este adevărat, pedagogul german face în repetate rînduri referiri la activitatea întemeiată pe interese, pe tendințele și dispozițiile elevului (19) dar, pentru el, adevărata școală activă este aceea care prețuiește în mod deosebit "interesele motrice". Cum activitatea sa teoretică a început relativ tîrziu, în primul deceniu al acestui secol, G. Kerschensteiner a căutat să adauge vechilor sale concepții formate sub influența lui Kant, Herbart ș.a. idei noi, provenind, mai ales
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ființa umană se dezvoltă și se formează prin interacțiunea dintre condițiile interne și cele externe. Se pun astfel bazele unui sistem pedagogic echilibrat, care îndeamnă la echilibru. Principiul fundamental formulat de G. G. Antonescu este expresia unei pedagogii individualiste care, prețuind particularitățile fiecărei ființe umane, face abstracție de faptul că aceasta se dezvoltă în anumite condiții social-istorice care îi determină profilul spiritual. Continuînd procesul de constituire a sistemului său, pedagogul român stabilește tezele opuse asupra problemelor de educație intelectuală, le analizează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cum s-a văzut, soluții pentru ca școala românească, realizînd instrucția pe clase și lecții, să se desprindă totuși de sub dominația spiritului herbartian. Întemeindu-se pe tezele fundamentale ale pedagogiei culturii și fiind un spirit mai pozitiv decît Eduard Spranger, care prețuia cu precădere receptarea valorilor culturale prin "intuiția simpatetică" (18), profesorul Bârsănescu ajunge la ideea tipurilor de lecție. Acestea decurg din existența celor trei momente ale faptului de cultură, care devin scopuri în procesul educației: dezvoltarea capacităților de a recepta, de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
modalitate de satisfacere a nevoii de a cunoaște pentru trebuințele activității practice. Tot munca este condiția fundamentală pentru educația morală, mai ales pentru formarea caracterului: Numai munca poate închega deplin caracterul, iar fapta e singura unitate de măsură pentru a prețui dimensiunile unui caracter" (65 a, p. 204). Pentru că antrenează mîna "dascălul creierului", și, prin creier, dascăl al întregii făpturi omenești munca este metoda tuturor metodelor. Cunoscînd virtuțile pe care Mehedinți le atribuia muncii, putem aprecia, în cunoștință de cauză, motto
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oferă securitate. Pe ce se întemeiază autoritatea educatorului? Pe calitățile sale personale, esențială fiind disponibilitatea afectivă pozitivă pentru elevi. În scrierea sa Psychanalyse et Éducation, GEORGES MAUCO prezintă rezultatul unor cercetări în care se confirmă punctul de vedere psihanalist. Ceea ce prețuiesc în mod deosebit preadolescenții, la educator, sînt însușiri ca acestea: bunăvoința, încrederea, fermitatea, amabilitatea naturală, calmul. De aici rezultă o stabilitate afectivă a comportamentului său care face cu putință apariția la elevi a unui sentiment de securitate. Așa s-ar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]