6,202 matches
-
Ioan T. Morar (care nu a fost prezent la „demonstrație“). Pun pariu că nici el nu se aștepta să iasă atât de bine. P.S.: La protestul împotriva scoaterii emisiunilor „Lumea citește“ și „Nocturne“ de la TVR, a participat și actrița mea preferată, Maria Dinulescu. Eu, într-o idioțenie socială care îmi devine de acum caracteristică, nu am văzut-o decât la final, când deja pleca. Mi-a părut rău toată seara. Festivalul „George Enescu“ Muzică și discursuri Bedros Horasangian Festivalul și Concursul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Ellocika Șciukina se descurca în viața de toate zilele cu destul de puține cuvinte. Treizeci, mai precis, pe care le învârtea pe toate fețele în funcție de situație, încât ajungeau să însemne în același timp un lucru și opusul lui. Printre replicile ei preferate se numără: „Faimos!“, „Vax!“, „Catastrofă!“ și „Ho-ho!“. Mie-mi place de Ellocika, pentru că e o ființă-exclamare, o femeie cu o atitudine mereu promptă în fața întâmplărilor vieții și-un personaj de care te-atașezi în timp ce râzi de prostia lui cu gura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
care le simți atunci când cânți și atunci când joci? Nu foarte mult... Am studiat muzică atâția ani, dar am început să o înțeleg abia de când am ajuns la teatru. Acum, pot să petrec mai mult timp cu vioara. Ai un compozitor preferat? Am, mai degrabă, perioade. Acum cred că sunt într-o perioadă Bach și Mozart, pe ei îi ascult cel mai mult. Și în săptămâna Cannes-ului? Nu mai știu, atunci eram într-o stare... Cred că muzica românească a anilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cea a prințesei Matüvü. Pe-a cincea nu pot s-o ating nici cu o șoaptă: un paing expert, - umbraticei prințese pe nume Nocția, i-o tot țese“. ÎNGHEȚATE: „Înghețată ușoară, în compoziția căreia predomină apa, - din fruct oprit. Desertul preferat al prințeselor, încât unele îl iau și ca aperitiv. Rețetele sunt delicioase și variate: Înghețată văratică sau înghețată hibernală, înghețată de fructe sau de flori. Înghețată à la cardamome (pom indic), excesiv de parfumată, și înghețata balerinelor, vestită pentru lejeritatea ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
alternativă, care prezintă confruntarea și împușcarea ș.a.m.d. prin intermediul verbelor finite principale este de preferat ambelor. Justificăm astfel argumentul conform căruia căutăm evenimente narative în special în verbele finite. Verbul finit, pe scurt, este vehiculul uzual, nemarcat și preferat cînd e vorba să exprimăm sau să realizăm intrigi, în timp ce celelalte forme pe care le-am menționat sînt două dintre alternativele marcate și deci ușor de identificat. Prin urmare, fiind conștienți că aprecierea noastră este sub semnul întrebării
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din funcția de candidat pentru ocuparea poziției de nucleu, în ciuda verbului finit dinamic, din cauza caracterului atît de non-specific al unicului său participant. Prin contrast, următoarea propoziție (propoziția 5) are acea specificitate identificatoare pe care o consider ca fiind caracteristica preferată a propozițiilor narative, mai ales prin modul hotărît de a descrie un anumit individ: Un bărbat ieși din ultima clădire și luă drumul spre casă. Această întîmplare ar putea fi esențială în cadrul intrigii, chiar și în fața următoarelor două contra-argumente
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
decît romanul, a compara restricția formală sau structura romanului cu deschiderea filmului e ca și cum ai compara delimitarea formei sunetului cu libertățile tehnice ale romanului. e. În legătură cu reprezentarea și relatarea, în narațiunea filmică reprezentarea este în mod covîrșitor opțiunea preferată, iar dilema principală constă în a decide ce să se arate (și cu cîte detalii, pe cît spațiu, în ce și din al cui punct de vedere). f. Limbajul - și îndeosebi limba scrisă - este cea mai bună modalitate de analiză
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dacă cimpanzeul are gândire creativă sau nu, răspunde o altă experiență, efectuată de cercetători de la Centrul Max Planck din Leipzig 2. Cercetătorul a fixat o eprubetă îngustă pe grilajul cuștii în care locuia cimpanzeul. Eprubeta avea, pe fundul ei, sămânța preferată a cimpanzeului. Acesta a încercat să introducă degetul și a înțeles că acesta nu este destul de lung. S-a retras pentru 10 minute, după care a venit cu gura plină de apă și a turnat-o în eprubeta de sticlă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
se poate face și cu N2: (42) și nimeni nu credea că unul dintre noi am putea avea un secret (comp. cu (43)). (ii) Vreunul În contextele cu vreunul este posibil și acordul la persoana I, plural (dar acordul standard, preferat, este la persoana a III-a, singular). Exemplele de mai jos sunt atestate: (43) a. ...și nimeni nu credea că vreunul dintre noi am putea avea un secret (www.scribd.com) b. ...credeți că vreunul dintre noi am fi văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitivă este reconstituită mental de vorbitor în momentul stabilirii acordului: (75) a. Dintre studenții străini, ??a luat / au luat bursă o parte. b. Dintre studenții care s-au înscris la opțional, fiecare a făcut / au făcut un eseu despre romanul preferat. (ii) N2 fără prepoziție ocupă poziția de subiect, iar N1 este un cuantificator flotant, aflat într-o poziție adiacentă verbului predicat. Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 este un cuantificator flotant, aflat într-o poziție adiacentă verbului predicat. Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de subiect, substantivul poate avansa într-o poziție de topic. Dacă cuantificatorul îi ia locul de subiect, acordul se poate face formal (la singular) sau semantic (la plural): (78) Studenții care s-au înscris la opțional, fiecare au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
într-o poziție de topic. Dacă cuantificatorul îi ia locul de subiect, acordul se poate face formal (la singular) sau semantic (la plural): (78) Studenții care s-au înscris la opțional, fiecare au făcut / a făcut un eseu despre romanul preferat. 2. Sintagmele statistice Sintagmele statistice sunt un tip special de construcții partitive, folosite pentru a face aprecieri statistice, de tip proporțional. Ele sunt formate din două nominale și implică cel puțin un numeral. Sunt două subtipuri de sintagme statistice: (i
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de variabilă / necunoscută este pe primul loc (mic-dejunul), iar în (36)b, termenul cu rol de variabilă / necunoscută este în poziție postcopulativă. Acordul se face la plural, la fel ca în structurile specificaționale discutate până acum: (36) a. Mic-dejunul meu preferat sunt / *este ouăle fierte. b. Ouăle fierte sunt / *este mic-dejunul meu preferat. Dacă nominalul ouă este nearticulat, posibilitățile de acord sunt diferite. Acordul la plural este imposibil: (37) a. Mic-dejunul meu preferat este / *sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
termenul cu rol de variabilă / necunoscută este în poziție postcopulativă. Acordul se face la plural, la fel ca în structurile specificaționale discutate până acum: (36) a. Mic-dejunul meu preferat sunt / *este ouăle fierte. b. Ouăle fierte sunt / *este mic-dejunul meu preferat. Dacă nominalul ouă este nearticulat, posibilitățile de acord sunt diferite. Acordul la plural este imposibil: (37) a. Mic-dejunul meu preferat este / *sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două) ouă fierte este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
specificaționale discutate până acum: (36) a. Mic-dejunul meu preferat sunt / *este ouăle fierte. b. Ouăle fierte sunt / *este mic-dejunul meu preferat. Dacă nominalul ouă este nearticulat, posibilitățile de acord sunt diferite. Acordul la plural este imposibil: (37) a. Mic-dejunul meu preferat este / *sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două) ouă fierte este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37)a, putem considera că N1 este subiect, deci este normal ca acordul să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fierte sunt / *este mic-dejunul meu preferat. Dacă nominalul ouă este nearticulat, posibilitățile de acord sunt diferite. Acordul la plural este imposibil: (37) a. Mic-dejunul meu preferat este / *sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două) ouă fierte este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37)a, putem considera că N1 este subiect, deci este normal ca acordul să se facă la singular - spre deosebire de (36)a, în care N1 este un topic. În (37)b, N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de interpretare - posesivul se poate referi doar la conjunctul cu care se acordă sau la sintagma coordonată în ansamblu. Dacă posesivul este antepus, utilizarea la singular atrage lectura monoreferențială: (252) al meu coleg și prieten Dacă se repetă posesivul, interpretarea preferată este cea cu doi referenți. Nu este exclusă însă nici lectura monoreferențială (dacă enunțul este elaborat "din mers", neanticipat): (253) a. Colegul meu și prietenul meu s-au îmbolnăvit. b. Colegul meu și prietenul meu s-a îmbolnăvit. 3.8
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
5% diferență. Se poate ca acordul prin atracție să joace un rol mai important în limba vorbită, în registrul oral. Testele efectuate au fost scrise, iar subiecții au avut la dispoziție un oarecare timp de gândire înainte să aleagă răspunsul preferat. În general, factorul proximității are un rol mai important în registrul oral spontan. Am sintetizat în tabelul V interacțiunea regulilor și a factorilor care influențează acordul, în ordinea puterii lor: - regula I se referă la avansarea trăsăturii de gen atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbelor-predicat, adjectivelor și pronumelor coreferente un acord "conceptual", în funcție de trăsăturile substantivului generic ce denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă în atenția presei după scandalul [...], BGS pare să fie devenit firma preferată a... (Realitatea TV, Știri,.V.2009) - "Ajunsă..., firma BGS..." Statele Unite își va extinde operațiunile militare împotriva militanților, dar, în același timp, își va tripla ajutorul umanitar. (TVR
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă în atenția presei după scandalul [...], BGS pare să fie devenit firma preferată a... (Realitatea TV, Știri,.V.2009) - "Ajunsă..., firma BGS..." Statele Unite își va extinde operațiunile militare împotriva militanților, dar, în același timp, își va tripla ajutorul umanitar. (TVR 2, 27.III.2009) egalul care a trimis-o pe Dinamo la 5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
text. Du Bois (1987), analizând un corpus de texte narative din limba sacapultec, ajunge la concluzia că există o preferință sistematică în discurs pentru o anumită configurație a argumentelor lexicale în structura de suprafață. Această preferință este numită structură argumentală preferată (engl. Preferred Argument Structure). În limba sacapultec, există două constrângeri discursive: o constrângere de cantitate, manifestată prin tendința ca o propoziție să conțină numai un argument lexical, și o constrângere de rol, care constă în tendința ca acel unic argument
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diacronică, dar nu oferă explicații cognitive pentru apariția/existența ergativității. Autorul inventariază explicațiile semantice și pragmatice date în literatura de specialitate pentru apariția ergativității: rolurile semantice (ergativul e legat de agentivitate, iar absolutivul, de afectarea pacientului); existența unei structuri argumentale preferate (DuBois 1987, Dixon 1994); punctul de vedere (ergativul este mai puțin central, prin urmare agentul ocupă o poziție periferică), tranzitivitatea (ergativul emfatizează tranzitivitatea anumitor evenimente), arătând că niciuna dintre aceste explicații nu poate constitui motivația unică pentru apariția ergativității. Gildea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
celor 39 de contexte, arată că, de fapt, granița dintre ipostazele verbului a fi nu este strictă. În cazul verbului a fi, încadrarea în clasa inacuzativelor/ergativelor este mai ușor de acceptat și destul de frecventă în studii lingvistice recente. Analiza preferată este cea conform căreia a fi selectează drept complement o propoziție redusă (definită de Stowell (1983)22 ca fiind o propoziție incompletă; este o structură care conține un subiect și un predicat, dar căreia îi lipsește flexiunea; altfel spus − ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Comparația între aceste trei democrații poate fi extinsă la alte țări al căror sistem electoral este în favoarea individualizării votului, în ciuda faptului că au adoptat liste de candidați, și care cu toate acestea, acordă alegătorului posibilitatea de a-și alege candidatul preferat. In Italia, o astfel de alegere este făcută posibilă de "votul preferențial", în Japonia prin "votul netransferabil", în Irlanda de un sistem electoral original. Dimensiunea țării nu contează într-o astfel de comparație pentru că poate include o țară precum India
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Gauguin și, mai ales, ultimul mare tablou, care nu fusese În Europa de decenii: D’ou venons nous - Que sommes nous - Ou allons nous. Îl amintesc pe Gauguin deoarece el este pentru mine, de vreo două decenii, unul dintre maeștrii preferați, alături de un Brahms, În muzică, de exemplu, și Îl consider, strict din unghiul meu „privat”, unul dintre creatorii modernității În artă, ridicându-l Într-un fel deasupra celor apropiați lui ca stil, ca epocă; la douăzeci de ani eram, ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]