19,544 matches
-
prezentate în detaliu două exemple de analiză de conținut extrase din cercetarea noastră, capitolul urmând să se încheie cu o comparație între cele două abordări. Metoda analizei de conținut are multe variante, în funcție de scopul cercetării și de natura materialelor narative. Preferința pentru o variantă sau alta este legată și de adoptarea unor criterii de obiectivitate și procesare cantitativă, respectiv, de perspectivele hermeneutice și calitative ale cercetătorului. În acest capitol, nu vom prezenta nici toate posibilitățile și nici nu vom da instrucțiuni
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cognitive: cadru teoretic Frankenstein (1981) a specificat patru tipuri de gândire eronată caracteristice retardului secundar (1970b, 1972, 1981), care se opun „gândirii eficiente”: 1. gândirea irațională este reflectată prin: a) modele de gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; b) preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); c) preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; 2. diferențierea inadecvată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
gândire caracterizate prin asociații și emoții necontrolate; b) preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); c) preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; 2. diferențierea inadecvată este reflectată prin: a) incapacitatea de a utiliza analogii și de a reține aspectul lor cel mai important, anume că sunt construcții ipotetice de forma „ca și când”, precum și dificultatea de a diferenția între
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
etape distincte, de la naștere până în prezent. Pentru a păstra consecvența cadrului temporal, am decis să lucrez cu relatările despre primii 12-13 ani de viață pe care, de altfel, majoritatea intervievaților noștri i-au împărțit în două etape. Această decizie reflectă preferința mea pentru un criteriu obiectiv (și oarecum arbitrar) ce corespunde, mai mult sau mai puțin, împărțirii subiective pe etape făcute chiar de participanți. Participanților li s-au pus patru întrebări-standard pentru fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
procesul elaborării teoriei cercetării întemeiate (Glaser și Strauss, 1967). Evaluarea gândirii raționale După Frankenstein (1970b, 1972), gândirea rațională reflectă capacitatea conceptualizării abstracte și/sau simbolice care nu este influențată de asocierile necontrolabile și spontane, în vreme ce gândirea irațională se manifestă prin preferința pentru exemple concrete și particulare. Am ales să evaluez gândirea rațională căutând în special elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele ale gândirii concrete. Am descoperit că, dacă o afirmațieanume solicită întrebarea „Poți să îmi exemplifici...?”, aceasta poate indica
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
generalizare. Generalizare înseamnă includerea unui anumit element într-o categorie. Eanecesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente, de dragul includerii într-o categorie comună. Premisa mea este aceea că o minimă utilizare a generalizării și/sau preferința pentru generalizările limitate sunt indicatori ai capacității de diferențiere. Spre deosebire de celelalte măsurători pecare le-am folosit, aceasta este definită printr-o negație, în principal fiindcă generalizările sunt mai ușor identificabile decât diferențierile. Deși identificarea generalizărilor ar putea fi o invitație
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lor - care au legătură cu domeniul și studiul,pe de o parte, și cu cercetătorul ca persoană, pe de altă parte. Foarte importantă tinde să fie concordanța dintre scopurile cercetării și metodele pe care le utilizează; totuși, considerațiile practice și preferințele personale pot avea impactul lor pe parcursul acestui complicat proces de luare a deciziilor. Credem că psihologia de astăzi se caracterizează prin pluralism, atât în teorie, cât și în metodă. Mai mult decât atât, acest pluralism include atât extremele bazate pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Masters, mediul din clasă/mediul din școală; - 1979, Cohen, timpul școlar în clasa de elevi; - 1979, Kuert; - 1979, Welch; - 1979, 1980, Moos, contextul ergonomic, arhitectural al clasei de elevi; - 1980, Hofstein, elevii în raport cu performanțele școlare globale aleclasei; - 1980, Owens & Straton, preferințele elevilor; - 1981, Genn; - 1981, Owens, raport referitor la mediul clasei în care erau integrați; - 1981, Rentoul & Fraser, schimbări în preferințele profesorilor pentru individualizare în clasă; - 1982, Rentoul & Fraser, nivelul intelectual și afectiv al clasei de elevi; - 1983, Lawrenz & Welch, sexul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1980, Moos, contextul ergonomic, arhitectural al clasei de elevi; - 1980, Hofstein, elevii în raport cu performanțele școlare globale aleclasei; - 1980, Owens & Straton, preferințele elevilor; - 1981, Genn; - 1981, Owens, raport referitor la mediul clasei în care erau integrați; - 1981, Rentoul & Fraser, schimbări în preferințele profesorilor pentru individualizare în clasă; - 1982, Rentoul & Fraser, nivelul intelectual și afectiv al clasei de elevi; - 1983, Lawrenz & Welch, sexul profesorului; - 1983, Greene, nivelurile motivaționale normale, dar și cele maladive; - 1983, Harty & Hassan, ideologia de control a atitudinilor profesorului; - 1983
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale. Valorile centrale ale unui grup-clasă performant sunt: preferință pentru acțiune, orientarea pe elev, orientarea spre inovație și orientarea pe obiective comune. Numai că succesul în întreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simplă la normele clasei, ci și printr-o raportare a acestora la normele școlare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Sunt rezultatul intervenției unei nevoi de tip interpersonal, ce are în vedere schimbul de emoții, sentimente și structuri de tip afectiv-simpatetic, creionându-se astfel un nou tip de relații interpersonale, relații afectiv-simpatetice, care presupun relații de simpatie și antipatie, de preferință și de respingere reciprocă între membrii clasei de elevi. Atracția interpersonală are la bază o serie de emoții ce pot fi înțelese ca modificări organice, fiecare dintre aceste modificări având drept cauză un proces fiziologic: refluxul declanșat de excitația venită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în planul relațiilor socio-afective din clasa de elevi, semnificația declarației anterioare este legată de importanța coloraturii sentimentale a interacțiunilor, al căror fundament este atracția interpersonală. Factorii care influențează atracția interpersonală sunt proximitatea, similaritatea și complementaritatea. 1. Proximitatea: este reprezentată de preferința pentru persoanele (colegii) care-și desfășoară activitatea în apropierea noastră; colegii de bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se integra în interacțiuni puternice. 2. Similaritatea: presupune alegerea persoanelor care ne seamănă foarte mult în plan aptitudinal
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dintr-o perspectivă pedagogică, educațională, reprezentările sunt foarte variate și în legatură directă cu câmpul psihopedagogic, înspecial: 1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
natură echitabil compus”251. (subl.n.). În ceea ce privește carnea, tocmai prin înfiorarea pe care o provoacă din pricina aspectului său „zvâcnitor”, aceasta impune „cea mai mare discreție”. Prin urmare, privilegiate în această „ierarhie” sunt materialele neutre, precum lemnul și cărbunele. O asemenea preferință poate desigur să surprindă, dar ea își află, la o analiză mai atentă, justificarea tocmai în caracteristicile obiectelor respective. Mai exact, în împrejurarea că atât lemnul, cât și cărbunele posedă, într-o mai mare măsură decât alte lucruri, virtutea (care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
esteticului a adus cu sine o vădită aplecare către rostirea oraculară, un cult al purității genurilor și, mai cu seamă, preocuparea pentru limbaj, valorificat cel mai adesea în latura sa ermetică și conceptualizantă. În lirica șaizecistă, pe lângă „păsările”, „caii” (de preferință albi), „copacii”, „îngerii”, „pietrele” aglomerate în rețeaua densă de simboluri, „cuvintele” au fost și ele invocate cu un patetism deosebit, ieșit din convingerea că limbajul și-a oferit serviciile întru deplina revelare a adevărului ființei și lumii. Mulți dintre șaizeciști
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
identității și responsabilității: Nicăieri ca la poetul Oului și sferei faptul că „intimitatea” nu are nimic de-a face cu individuația și cu procesul de instituire a eului nu este mai evident. Chiar de la început, lirica sa și-a vădit preferința pentru evocarea originilor, a increatului, și-a construit o mitologie a simțurilor libere și suverane, o magie a cifrelor și neologismelor abstracte. Cu alte cuvinte, poezia stănesciană s-a situat mereu dincoace sau dincolo de conștiință, dincoace sau dincolo de simțul identității
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai bine precizată În studiul lui Granovetter (1985) În comparație cu ceilalți autori amintiți. Abordarea sa are la bază conceptul de imersiune (embeddedness) a acțiunii În sistemul de relații sociale. În economia neoclasică se operează cu modelul actorului rațional subsocializat, ale cărui preferințe și dispoziții sunt Înnăscute, date, principiu ce impune oricărei acțiuni, indiferent de contextul social, normativitatea raționalității instrumentale. Ordinea socială este contractuală, de tip hobbesian, indivizii raționali alegând, prin prisma interesului propriu, să stabilească un contract social. Pe de altă parte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale și, În acelați timp, de „Întemeiere”, prin interpretarea acesteia ca fiind izomorfă unei structuri naturale. Raportul acțiune - instituții se schimbă treptat pe măsură ce trecem de la pilonul reglator la cel cognitiv; dacă În primul caz, reprezentat În special de economia neo-instituțională, preferințele erau considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o construcție culturală, actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele, motivațiile, sinele și raționalitatea În sine sunt categorii ale acțiunii (clasificări) modelate instituțional și care se Înscriu În logica instituțională a unui câmp, fie acesta cel economic, al raționalității calculatoare. Bourdieu (2000:16) afirma că jocul economic este social constituit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legilor sale specifice (am spune noi, a logicii instituționale specifice pieței) și, pe de altă parte, de geneză socială a dispozițiilor economice ale actorilor, În special gusturile, nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că instituțiile modelează procesele noastre reflexive, modelează felul În care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă că a pune transformările
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plus, această pasiune a fost percepută ca „blândă și inocentă” În raport cu celelalte și mai mult chiar, contribuind la binele comun. Treptat, dragostea de Înavuțire a devenit sinonimă cu interesul economic (mai târziu termenul fiind Înlocuit cu cel de utilitate sau preferință). „În acest fel, a apărut o distincție nouă, prin care interesele omului erau opuse pasiunilor sale, fiind puse În opoziție consecințele favorabile ale activităților În care oamenii sunt ghidați de interese cu calamitățile care apar atunci când oamenii Își dau frâu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei organizări formale a acesteia și, am spune noi, includerea ei În proiectul social al polisului - teleologia socială). În relația dintre organizație și clienți, eficacitatea Îmbracă o formă social definită. Astfel, definiția socială a unei „mașini bune” include nevoi, dispoziții, preferințe și, implicit, utilități „cultural constituite” (DiMaggio, 1994) și decelabile atât la nivelul produsului final (fiabilitate, consum redus, siguranță, design etc.), dar și la nivelul mijloacelor sau proceselor (managementul calității). Astfel de nevoi pentru bunuri valorizate social ale multiplilor constituenți ai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
medii sunt deopotrivă instituționalizate: În primul caz Însă, regulile și credințele vizează și „construiesc” deopotrivă produsul final și caracteristicile de conformitate ale acestuia, dar și mijloacele de realizare. Ele definesc un produs bun, social responsabil și apoi construiesc dispozițiile și preferințelor actorilor. Piața, spun Alford și Friedland (1991), nu este doar un mecanism de alocare a resurselor, ci și un sistem cultural și instituțional specific pentru generarea și măsurarea valorii. Spre exemplu, un aliment este social construit și valorizat ca responsabil
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În măsură să evalueze calitatea unui produs, În lipsa unor certificări sociale, din partea unor actori autorizați. Ei vor fi astfel Încredințați că un anumit procedeu, științific Întemeiat, de elaborare a produsului este corect și benefic pentru ei și Își vor „Întemeia” preferințele, pe acest principiu. Dispozițiile și utilitățile sunt astfel social instituite și supuse dinamicii sociale. Există deci În interiorul sau prin intermediul pieței un proces de instituire a semnificațiilor atașate unui produs sau altuia și care proces constă Într-o negociere simbolică (ideatică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În anumite medii dispun, firește, de mai multă putere legitimă În acest proces. În acest sens, Alford și Friedland (1991) afirmă că instituțiile furnizează indivizilor motivații și simțul sinelui. De asemenea, Bourdieu afirmă că dispozițiile economice cele mai fundamentale, nevoi, preferințe, propensiuni, nu sunt exogene, adică existente În virtutea naturii umane universale, ci endogene și dependente de o istorie care este chiar aceea a cosmosului economic În care acestea sunt solicitate și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]