10,986 matches
-
Borries. În esență, conștiința istorică urmărește înțelegerea relației care există sau ar putea exista între trecut, prezent și viitor, mutând accentul de la studiul trecutului propriu-zis la perceperea utilității lui contemporane și a sugestiilor pe care le poate el oferi în proiecțiile de perspectivă. Bineînțeles, nu există o singură conștiință istorică nici măcar națională și ea nu poate fi impusă, ci doar propusă. Se presupune că "a fi conștient de ceea ce a fost societatea, omul [de altă dată], permite să judeci, să alegi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și capabilă de o creștere precisă a cunoștințelor"(C.P.5.311). În perspectiva logico- semiotică (non psihologică) a cunoașterii (Mind is a sign developing according to the laws of inference, C.P.5.313) semioza infinită devine raport cu trecutul și proiecție necesară în viitor: "Realitatea depinde de hotărîrea finală a comunității; prin urmare, gîndirea este ceea ce este numai datorită faptului că se adresează unei gîndiri viitoare, care în calitatea sa de gîndire este identică cu prima, dar mai dezvoltată" (C.P.5
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială obținută prin proiectarea în perspectivă sau axonometrică pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe proiecții (vedere/vs/secțiune 7 schemă structurală reprezentare topologică (+ static) a elementelor ce compun un obiect (schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială obținută prin proiectarea în perspectivă sau axonometrică pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe proiecții (vedere/vs/secțiune 7 schemă structurală reprezentare topologică (+ static) a elementelor ce compun un obiect (schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială obținută prin proiectarea în perspectivă sau axonometrică pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe proiecții (vedere/vs/secțiune 7 schemă structurală reprezentare topologică (+ static) a elementelor ce compun un obiect (schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a elementelor ce compun un obiect (schemă electrică, tehnologică) 5 hartă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și a repartiției lor între personaje; este axa cunoașterii și a puterii (savoir și pouvoir). Axa adjuvant/opozant facilitează sau împiedică acțiunea și comunicarea. Produce circumstanțele și modalitățile acțiunii, dar nu este necesarmente reprezentată de personaje. Uneori e vorba de proiecții ale voinței de acțiune și rezistența imaginară a subiectului (A.J. Greimas, 1966: 190). Cu aceste trei cupluri actanțiale Greimas elaborează modelul actanțial mitic bazat pe obiectul dorinței, vizat de subiect, situat ca obiect de comunicare între destinator și destinatar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în timp ce funcția "lipsă, prejudiciu" reprezintă o situație, o stare), Greimas rescrie forma canonică a povestirii atît ca relație între personaje modelul actanțial -, cît și ca succesiune de acțiuni schema narativă. Ultima reformulare îi permite o nouă secvențializare în termeni de proiecție paradigmatică sau cuplare la distanță a funcțiilor polare: • plecare/vs/întoarcere; • formularea interdicției/vs/transgresarea interdicției. "În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-un fel armătura. Mai mult chiar: simpla succesiune de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interdicției. "În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-un fel armătura. Mai mult chiar: simpla succesiune de enunțuri narative nefiind un criteriu suficient pentru a da seama de organizarea povestirii, doar recunoașterea proiecțiilor paradigmatice ne permite să vorbim de existența structurilor narative" (A.J. Greimas, apud J.M. Floch, 1995: 59). În plus, analiza funcțiilor revelînd existența recurențelor (trei întîlniri cu anti-subiectul, trei ritualuri de inițiere etc.) era posibilă degajarea unor invariante, susceptibile de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aparență/achiziție materială); iii) era terțiară a publicității bazate pe imaginar, pe valențe psiho-afective, pe mitologii. Direcțiile de acțiune ale publicității au evoluat deci de la condiționare (modelul lui Pavlov) la sugestie inconștientă prin tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor determinate de presiunea grupului, "obsedații standingului" (pentru a folosi expresia lui Vance Packard) nu consumau obiectul în sine pentru valoarea sa de întrebuințare, ci ca semn de apartenență la un grup social superior, în faza
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și întreaga gramatică narativă sînt dirijate de intenția publicitară care instituie propriile sale evidențe pe baza unui verosimil cultural (filosofic și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin care se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această zonă intimă fără ca interlocutorul să o dorească
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
călătoriile ce au avut loc în această perioadă, dar și de accentuarea spiritului individualist realizată de gânditorii umaniști"271, Rabelais se dovedește un maestru al răsturnărilor neașteptate de situație, chiar un creator de antiutopie: desolidarizându-se de model și narativizând proiecția filozofică, idealizantă, bucurându-se, până la el, de un atât de generos prestigiu, "abstrăgătorul de chintesență" umanizează, pe alocuri chiar vulgarizează ideea de perfecțiune intangibilă vehiculată de acest tip de literatură care va face carieră și în perioada imediat următoare lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
depășește cu mult acest nivel, întrucât există confirmări clare în privința existenței elementelor autobiografice. Romanele Primul cerc și Pavilionul canceroșilor sunt ficțiuni autobiografice, realizând un "pact romanesc" prin subtitlul "roman" și prin faptul că autorul și personajul "bănuit" că ar fi proiecția autorului nu au același nume. Gleb Nerjin din romanul Primul cerc și Oleg Kostoglotov, protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor, sunt cele mai importante personaje soljenițiene construite pe bază autobiografică. În linii mari, acestea nu seamănă între ele, din cauză că îl reprezintă pe
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îi era recomandată preocuparea pentru analize profunde și obiective ale situației geostrategice și geopolitice a țării, în a elaborarea de prognoze pe termen scurt, mediu și lung, ce ar fi trebuit prezentate factorilor decizionali și responsabili de soarta țării, cu proiecții de a preîntâmpina acțiunile politico-diplomatice și militare ce vizau viitoare rapturi din teritoriul național, așa cum se va întâmpla în vara anului 1940. Organizatoric și funcțional, la momentul arestării din 6 septembrie 1940 a lui Mihail Moruzov (1924-6 sept. 1940), Serviciul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele au fost următoarele: În primul rând, prin cerința sa, exercițiul a pus copilul Într-o situație problemă; de aceea, reacția copilului ar putea fi considerată o proiecție a propriului mod de a acționa, de a se comporta În viața reală atunci când se confruntă cu o situație conflictuală. Astfel, copilul este singurul care acționează asupra sa, Încercând să se schimbe În vederea unui comportament adaptativ mai bun. În acest
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ În relațiile interpersonale; confirmarea și stimularea În grup a asertivității, a importanței personale pentru ceilalți; realizarea proceselor de provocare și proiecție cu scopul producerii insighturilor restructurante. Tehnicile utilizate au fost următoarele: modelaj În plastilină (tehnică artterapeutică) și povestirea (tehnică experiențial expresivă). Efectele exercițiului au fost următoarele: fiecare copil a Început să lucreze imediat după ce i sa spus ce trebuie să facă
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Dar se poate considera că exercițiul a avut un efect benefic pentru copii, finalizându-se cu reușita verbalizării poveștii de către fiecare. Pentru unii copii atât modelarea În plastilină, cât și povestirea au constituit un bun prilej de descărcare emoțională, de proiecție a propriilor nevoi, trebuințe. A cincea ședință a avut ca obiectiv abilitarea pentru o mai bună comunicare În general și cu părinții În special. Pentru atingerea obiectivului am utilizat un singur exercițiu, și anume un „exercițiu de vizualizare”, care a
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
acestui exercițiu au fost similare celor din ședința a patra cu deosebirea faptului că sau Înregistrat o mai bună cooperare, o mai clară și coerentă expunere a poveștii. Nu s-au mai Întâmpinat blocaje și s-au manifestat din nou proiecții ale lumii copiilor În elementele modelate și În povestirile construite. S-a oferit din nou posibilitatea manifestării asertivității, recunoașterii personale a fiecărui individ și deci revalorizarea imaginii de sine. A zecea ședință a avut ca obiectiv fixarea și amplificarea calității
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
trăiește în spațiul european. Într-adevăr, diferențele etnice par a ieși în evidență cu atît mai mult cu cît se vorbește de o Europă unită. Se poate constata o tendință centrifugală a diverselor etnii, contracarată de proiectul doritei Europe. Invocarea proiecției ideii unei noi Europe ne arată, de fapt, o lipsă nu dorești ceea ce ai deja. În perpetua confruntare a diferențelor rămîne unitatea doar în dorință. Răbufnirile părților în acest fragil întreg care este Europa, ne determină să fim circumspecți față de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat. proicio, ere a arunca înainte; proiectio, nis întindere înainte, dreptul de a construi făcând o ieșitură/proiecție). Iar produsul său este un construct, un proiect (lat proiectus care iese în afară) sau o schiță, un model, o intenție, o reprezentare (engl.-design): fie că apare ca o descriere a procesului, a etapelor și a conținutului proiectării la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modurilor de acțiune și prin obiectivarea acestor tipificări. Între om și realitatea socială există o relație dialectică, continuă, bazată pe secvența externalizare (a produce ceva observabil, exterior sinelui; a proiecta propriile înțelesuri și semni ficații asupra realității); obiectivare (transformarea acestor proiecții în realități sociale obiective; fapte sociale); internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate obiectivă. Omul este un produs social" (Berger & Luckmann, 1966:58). Evident, așa cum nu avem un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
interpretative. Încheiem cu o observație 37 ce încearcă să surprindă esența întregii dezbateri urmărite, și anume că identitatea este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este o proiecție trăită, simțită și considerată în consecință extrem de reală și plină de substanță. CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE ROMÂNEȘTI ASUPRA IDENTITĂȚII În acest capitol avem două obiective: pe de o parte, urmărim prezentarea unei serii de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asupra unora din aspectele lor teoretice de exemplu, pe ideile de suprastructură și diacronism. Am studiat perspectivele constructiviste și am descoperit că în varianta moderată acestea vin de fapt în continuarea sau în întâmpinarea perspectivelor esențialiste, "locul" de întâlnire fiind proiecțiile și simțirile actorului social. Cu alte cuvinte, am constatat, cel puțin, că axa afectivitate-cogniție nu divide, ci unește, părând a fi în momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și vizual pe un cadran), momentul când acul explorator se află la apex. d)Realizarea lojei intraoperator (se obturează numai apexul 3-4 mm). e) f)Date radiologice: lungimea imaginii radiologice a dintelui nu coincide întotdeauna cu lungimea lui reală, din cauza proiecției oblice, mai ales la maxilarul superior. Pe de altă parte, radiografia se execută, de obicei, înainte de prepararea suprafeței de fractură. Se recomandă repetarea radiografiei după dezobturarea parțială, pe o adâncime de 5-8 mm, în funcție de dinte. Vom avea astfel trei date
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]