4,424 matches
-
fel de Quasimodo, e tratat în uleiuri țipătoare (gușe roșie, păr roșcat, fond portocaliu). În nuvelistica lui Delavrancea e o intenție de verism, în chipul mai puțin pedant al lui G. Verga. Însă observația e superficială, mai curând satirică, și puținele note realiste sunt puerile și vulgare. Cosmin are în cursul acțiunii două turburări stomacale, iar devotamentul Sașei se vădește mai ales când îl doare "vreo măsea". Proza delavranciană e patetică, stilizată într-un chip ce devine nota esențială și manierismul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
morții reci pe care noi îi credem că dorm În adâncimi de fluvii, de mări și de oceane, Și morții reci pe care noi îi credem că dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și mărgeane. Puțina operă poetică a lui M. Săulescu (1888-1916) se caracterizează prin tonul prelung, vizionar, printr-o neagră presimțire a morții. Săptămâna luminată, dramă într-un act, e copleșită de aceeași ceață sinistră, plină de sugestii (eroii au, expresionistic, nume generice), fiind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Melodios preum e cinteza din păduri, Pentru a schimba lesne fugarii de vis Ai diligenței spre nenoroc deschis, Știu desfolia elegii de Hinduși, Ori deopotrivă albe mănuși. VLADIMIR STREINU Începând a fi ermetic ca Barbu, Vladimir Streinu evocă acum în puținele poezii timpul romantic dunărean, cu ceva din sălbăticia lui Sihleanu, sau transpune într-un chip fantastic cinegetica lui Odobescu: Am scos din panoplie o veche carabină Să fiu pândar de toamnă pădurilor secrete, Voi împăia o piele în pod sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de impresii intelectuale sunt puține, vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise. Impresiile lui Petru Comarnescu despre America (Homo americanus) sunt atrăgătoare prin petulanță. Relații asupra călătoriilor sale, în stil oral, a scris Ion Petrovici. Remarcabile sunt puținele Note din Grecia ale filologului Al. Rosetti, primul mare editor român totdeodată în sensul cult al cuvântului. Ele sunt niște telegrame sugrumate de emoție, niște strigăte de entuziasm. Asupra războiului de întregire Gh. I. Brătianu a dat câteva File rupte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o misiune, în afara Bucureștiului. Și Maiorescu și Carp s-au văzut atacați de Eminescu în ziarul pentru a cărui apariție cotizau financiar"217. Majoritatea articolelor publicate de Eminescu în Timpul nu sunt semnate, practică curentă de altfel în presa vremii, iar puținele texte semnate apar sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro". Poetul semnează cu numele său un singur articol, "Materialuri etnologice", din aprilie 1882218. De regulă, asumarea materialelor se face de către întreaga redacție, iar atunci când opiniile jurnaliștilor nu coincid cu politica editorială a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are scopul de a evidenția, prin contrast, avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de guvernare în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apărută în țară. Informațiile prezentate în carte au o conotație practică. Totul a fost trecut prin prisma experienței mele profesionale în domeniul proiectării de echipamente de radiocomunicații. Scrierea cărții mi-a luat circa 18 luni, consumând o bună parte din puținul timp liber pe care-l am la dispoziție. O mică parte (sub 20%) din materialul constituent a fost publicat de mine anterior în câteva articole separate, fie în revista Federației Române de Radioamatorism, fie pe website-ul www.radioamator.ro. Este
Radiotehnică Teoretică şi Practică by Florin Creţu () [Corola-publishinghouse/Science/91639_a_92971]
-
modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar și multe angiosperme din regiuni aride. o Ignorarea secetei. Efemerofitele din zonele temperate Își desfășoară Întregul ciclu evolutiv În 2-3 săptămâni; „profitând” de puțina apă rezultată din topirea zăpezii primăvara ori din rarele ploi, când imediat germinează semințele, plantele cresc, Înfloresc, fructifică, mor și lasă semințe adaptate să intre În stare de viață latentă. Ignorarea secetei este o adaptare mai cu seamă biologică. Dintre
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
românilor din întreaga Transilvanie și acordă o atenție deosebită poeziei populare. Apar, totodată, note și știri în legătură cu principalele periodice românești din Imperiul Habsburgic și din România, precum și informații culturale, literare, politice despre românii de pretutindeni. M. a fost unul dintre puținele periodice românești în care atacurile îndreptate de Al. Grama împotriva lui Mihai Eminescu au avut o primire favorabilă. Aici a apărut și un articol intitulat Un poet din școalele Blajului, în care Eminescu este comparat cu obscurul V.B. Muntenescu, preferințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
ignora legăturile cu istoria întregului Ordin. Dintre diferiții miniștri, în toate aceste izvoare, se evidențiază figura fratelui Elia, care, mai ales în cronicile lui Giordano, Toma și Salimbene, este prezentat sub aspectele sale negative. Condamnarea fratelui Elia este unul dintre puținele elemente pe care atât mărturiile așa-zișilor „frați ai comunității”, cât și cele ale „fraților spirituali” le prezintă din aceeași perspectivă. Ea este, până în zilele noastre, parte integrantă a istoriografiei franciscane, aflată aici în fața unei poziții unitare a izvoarelor. Unele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
datorându-se poate viziunii sale echilibrate și puțin îngăduitoare pe care o are despre franciscanism. De la Salimbene, primim înainte de toate, conform unei opinii bine întemeiate, un fel de autobiografie, căci, într-adevăr, întreaga Cronică dă impresia unei enorme autobiografii. Urmează puținele informații despre Francisc și primii însoțitori. Dar cea mai mare importanță o reprezintă capitolul dedicat Ordinului Fraților Minori, în care putem să citim liniile, chiar dacă nu mereu foarte clare, unei istorii proprii, chiar a unei perioade dintre cele mai dificile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
La Început a crezut că este un miraj, deoarece căldura din deșert Îl face pe cel Însetat să aibă vedenii. Dar, apropiindu-se, a văzut că ochii nu-l Înșelaseră. Desert Pete, Însetat și sleit de puteri, a alergat cu puțina vlagă care-i mai rămăsese până a căzut lângă pompă. Acolo a zărit un vas mare cu capac, plin cu apă limpede și rece. A luat vasul și a dat să ridice capacul, când a văzut un indicator agățat de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
presimțirile sufletului meu timid și mânia zeului, oricât ar fi ea de justificată, se va diminua?" (v. 71-76). Ultimele cuvinte par într-adevăr mai calde, mai pătrunse de emoție și aproape s-ar putea crede că sunt sincere. Dată fiind puțina sinceritate a lui Ovidiu față de Augustus în alte situații, avem un semn de îndoială și în ceea ce privește fragmentul de față. Ambiguitatea expresiei ovidiene în general, nu ne permite să sesizăm o sinceritate totală. S-ar putea crede că la mijloc ar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Când ceilalți dau bir cu fugiții abandonând corabia mea distrusă, tu rămâi ca singură ancoră a pluții mele zdruncinate. Cât bine îmi face afecțiunea ta! Îi iertăm pe cei care, împreună cu norocul, mi-au întors spatele [...]" (v. 5-8). Voi sunteți puținii prieteni care constituie un nucleu puternic (pars estis pauci potior) și care ați considerat că este rușinos să nu mă ajutați deloc la greu (rebus in arctis)" (v. 25-26). De aceea, gloria acestor prieteni fideli va fi nemuritoare ca și
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
e pofta și voința de tihnă a Îndrăgostitului. Tot ceea ce scrie Nicolae pare o invitație (rugăminte) la buna orînduială a firii. El vrea să evadeze din starea de boală: „să fiu În odihnă”, liniștea fiind adevărata fericire: „să am fericire”. Puținele imagini literare sugerează o progresivă retragere, o sistematică Împotrivire față de nebuniile sentimentului. Nu-i place să trăiască În văpăi, ca Alecu, și nici nu caută jertfă. Atins de melancolie, el vrea scăpare, se roagă - dar fără patetism - și cere blîndețe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de interdiciții și eșecuri, o premoniție care vizează trupul și spiritul, dezagregarea lentă, căderea În starea teribilă de atonie și de mizantropie neagră: „nimic să-ți mai placă, nimic să dorești”... Blestemul cuprinde, În fond, un cod de sancțiuni morale. Puținele, totuși, lucruri materiale (cadaverul, stînca) au o valoare represivă. A blestema pe cineva să calce, veșnic, pe un trup În putrefacție arată o subtilitate a cruzimii. În scena cavalcadei, și ea vestită, imaginația merge mai departe. Deschide larg porțile universului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înfățișează, În fond, treptele ce duc spre treapta desfătării erotice, În zona sudică a imaginarului romantic. Nu știu ce loc trebuie să găsesc În această mică mitologie a erosului bolintinean sinului. El este pretutindeni evocat, la modul propriu și la modul figurat. Puținele metafore din poeme folosesc sinul ca element semnificam: „sînul tăcerii”, „sînul negrii nopți” etc. În erotica propriu-zisă, ne Întîmpină un potop de sînuri vergurale. SÎnul varsă lumină, varsă prefumuri, răsfață privirea, Îmbie ca două grădini bogate... Dulce și provocator, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de acolo spectacolul, chicotește de satisfacție. Scena se mai rotește o dată și În locul peisajului ciclopic dinainte apare din nou imaginea unei perechi de tineri care zboară „pept la pept, gură În gură, ochi În ochi privind duios”. Este una din puținele imagini ale zborului la Alecsandri, spirit sănătos terestru. Zborul nu este propriu-zis o temă și nu angajează o mitologie lirică din care să deducem un simț uranic, o dorință mai adîncă de pierdere În spațiile cosmosului. Cerul este și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poftele trupului nu pătrund. Agresiunea instinctului se oprește (se topește) În „raiul fierbintei sărutări”. În rest o castitate totală. Erotica alecsandriană nu cunoaște nici latura demonică. Îngerul nu formează, ca la Eminescu, un tandem cu demonul, adesea sub același chip. Puținele poeme În care este vorba de sburător, de duhul străin, de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de vedere, un om al epocii lui. Mai cult decît alții, cu un simț al limbii mai fin, temele și mijloacele de a le sensibiliza nu diferă, Însă, prea mult. Nici Alecsandri nu cunoaște, de pildă, valoarea metaforei În poezie. Puținele metafore („a nopții regină”, „fiori de gheață”, „al nopții negru sin”, „cuibul graiului”, „Îngerul iubirei”, „genii de spaimă”, „plaiul dulcei tinereți”, „sinul nopței”, „plaiul nemurirei”, „ocean de ninsoare”..., „raiul nălucirii” etc.) sînt din seria metaforelor numite de tropologi În praesentia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
într-un film, unde imaginile surprind crâmpeie de timp și de viață. Într-adevăr, o dată cu Proust personajul nu mai este conceput unidimensional, ca un "caracter" clasic, monolit în care timpul lovește nesemnificativ. Așa cum susținea și Camil Petrescu într-unul dintre puținele studii comprehensive despre opera scriitorului francez (din păcate, nici acesta scutit de erori), romanul modern înfățișează sufletul omenesc pe axa devenirii sale interioare, ca o înlănțuire de momente și stări discontinui, adesea contradictorii, greu de sintetizat într-o singură "reprezentare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
magiei"31. În concluzie, recomand cartea lui Jean Servier tocmai pentru că oferă publicului larg o succintă, dar excelentă înțelegere a ceea ce este magia și a relațiilor sale cu religia, filosofia și, nu în ultimul rând, cu știința. Este una dintre puținele lucrări profesioniste despre magie traduse în limba română după 1989. Apariția ei la Institutul European este, cred eu, o replică temeinică dată imensei maculaturi produse la noi de mulți autori obscuri și de unele edituri insignifiante. Mitologia și simbolistica divinității
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului în intervalul istoric vizat de noi, am utilizat informații preluate din puținele încercări monografice, care au ca subiect Bacăul: Costache Radu, Bacăul de la 1850 la 1900 (ediție îngrijită de Lucian Șerban, Bacău, Editura „Egal”, 2008), Grigore Tabacaru, Bacăul de altădată (în colecția „Din publicațiile Ateneului Cultural”, Nr. 1-4, Bacău, Tipografia „Gutenberg” - D.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
La tot pasul, monotonul peisaj arhitectonic - tipul de bloc -, induce sentimentul absenței legăturilor cu trecutul. Efectele acestei politici iresponsabile: odată cu trecutul, Bacăul și-a pierdut, de fapt, propria sa identitate. Tot ce a putut fi salvat, vechile biserici și cimitire, puținele clădiri laice cu valoare patrimonială - mai toate, abandonate unui ireversibil proces de degradare -, este insuficient pentru a reda urbei vechea marcă identitară. Fatalmente, opera de restituire a trecutului acestui oraș revine intelectualilor, istoricilor în mod special. II. A. Procesul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primit - încă din ianuarie 1925 - toate aprobările necesare, proiectul cartierului de S-V (cunoscut și sub denumirea de cartierul Eroiloră a rămas până la sfârșitul perioadei interbelice doar la stadiul de deziderat. Astfel, Bacăul va rămâne în istorie drept unul din puținele orașe din România în care foștii combatanți din Primul Război Mondial nu au fost împroprietăriți cu loturi pentru construcția caselor. Până în noiembrie 1941, singurul militar băcăuan ce a beneficiat de acest drept legal a fost locotenent-colonelul Iosif Ciobanu, decorat cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]