5,519 matches
-
1974) a oferit publicului numai partea publicabilă atunci a liricii lui Radu Brateș, ocolind evident poemele de detenție și o bună parte din cele de după eliberare, încărcate de o viziune tragică asupra existenței. Aceasta a avut un impact și asupra receptării în posteritate, majoritatea studiilor și articolele care i-au fost consacrate, înclusiv în Dicționarul general al literaturii române, accentuând filonul tradiționalist și influența unor modele interbelice, de la Blaga și Pillat la Aron Cotruș, dar ignorând „fața nevăzută” a poetului, pe
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
cu Vasile Radu), comentarii teologice și memorialistică. Jurnalul său, publicat incomplet în trei volume în anii 1973-1980, reeditat fără cenzură în cinci volume în 1996-2003, în îngrijirea lui Teodor Vârgolici, a fost, într-adevăr o revelație și a schimbat apreciabil receptarea și locul scriitorului. Altfel însă inerția de a-i reduce opera esențială la primele povestiri a fost multă vreme destul de puternică și de eficientă. Mărturisesc că adoptasem și eu tacit acest principiu critic răspândit în comportamentul public al cititorilor, obișnuiți
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
Eugen Simion. Gogol, Tolstoi și compania îi domină, pe aceștia, de departe. Prezentul pe care-l are Raicu în vedere nu e, însă, unul al conjuncturii, nu se reverberează în viața literară imediată. E mai degrabă unul, profund omenesc, al receptării și al disponibilității de înțelegere. Distincția e sesizabilă și ar fi greșit să n-o luăm în seamă: "Criticii sunt îndemnați adesea să se ocupe mai ales de contemporanii lor, să lase studiile despre clasici, ca și cum adevărații critici n-ar
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
au ca singur mod de existență și de manifestare faptul de a "consta" într-un obiect. Ele mai au cel puțin încă unul, acela de a transcende această "consistență", fie pentru că ele se "întrupează" în mai multe obiecte, fie pentru că receptarea lor poate să se extindă cu mult dincolo de prezența acestui (sau acestor) obiecte și a unui anumit mod de supraviețuire după dispariția (lor): relația noastră estetică cu Tuileries de Philibert Delorme și chiar cu Athena Parthenos a lui Fidias, astăzi
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
a unui fluviu ce și-a depășit matca, și care abia astfel acționează mai mult. Noțiunea de transcendență se dovedește fericită pentru întemeierea unei estetici a pluralității, sau a unei teorii a operei plurale, care încheie de altfel cartea. Prin receptare plurală, însă, Genette nu se referă la faptul că o operă de artă nu produce niciodată același efect, ci analizează un desen precum celebrul iepure-rață al lui Jastrow, ori peștii-păsări ai lui Escher, sau faimosul Don Quijote al lui Pierre Menard
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
însuși ca selectiv la extrem în captare, departe de ceea ce, nu cu mulți ani în urmă, se considera ca avînd o destinație sans rivages. Limitîndu- ne doar la palierul literaturii și revenind, deci, la constatările lui N. Manolescu, chiar teoria receptării, prin Wolfgang Iser, dincolo de ceea ce este încercare de penetrare oarecum tehnicizată a actului lecturii, nu poate ocoli un moment care trece mai departe de jocul semnelor și al semnificațiilor aferente ori de mecanica atitudinilor psihologice. Liminar, el vede „emoția originară
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
un eveniment, dar o traducere din Rilke, de Mircea Ivănescu, poate fi pusă în raft în locul originalului. Mai mare laudă, în mintea mea, nu există. Fiindcă numai un poet adevărat, care înțelege rugăciunea ca pe o deschidere a sinelui, o receptare a neprevăzutului, care a meditat el însuși la moarte și la relația cu Dumnezeu, numai cine a experimentat el însuși dezgolirea de sinele social, politic, egocentric, poate îndrăzni să se apropie de Rilke. Nici experiența și nici cunoașterea perfectă a
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
atestă că acesta era un poet adevărat. Nici una din aceste observații nu clatină, însă, concluzia lui Nicolae Manolescu, căci, dacă poezia din Basarabia nu a pătruns în România, de vină e tocmai decalajul de care vorbeam, lesne identificabil la nivelul receptării. Antologia de față nu ne convinge de contrariu, dimpotrivă. Dar, dacă miza de a-i răspunde lui Nicolae Manolescu este ratată, antologia are multe alte calități care o fac să fie meritorie și greu de depășit. În primul rând, ea
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
Împărțite lapidar, cauzele eșecului pot fi grupate în trei clase: cele ținînd de textul operei, cele aparținînd autorului și cele depinzînd de felul cum publicul le receptează. Pe scurt, avem de-a face cu o triadă clasică: creație (autor) - operă - receptare (cititor). Se subînțelege că împărțirea e schematică, ea fiind făcută mai mult din nevoia de sistematizare a materialului, căci tot ce ține de operă provine de la autor, la fel cum receptarea ei nu poate fi ruptă de însușirile ei estetice
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
a face cu o triadă clasică: creație (autor) - operă - receptare (cititor). Se subînțelege că împărțirea e schematică, ea fiind făcută mai mult din nevoia de sistematizare a materialului, căci tot ce ține de operă provine de la autor, la fel cum receptarea ei nu poate fi ruptă de însușirile ei estetice. Dacă păstrăm însă convenția impusă de Bayard, dintre factorii ce aparțin exclusiv operei, putem identifica patru tipuri: 1) alegerea neinspirată a unor teme care, prin ele însele, pot duce la iscarea
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
sub nasul nostru sau la îndemînă, ce nu este pe val sau inventat cu orice preț de noi, nu există. Formele teatrale nu se exclud unele pe celălalte, ci, dimpotrivă, se completează, solicită diferit, au propuneri diferite, modalități diferite de receptare și analiză. M-am reapropiat treptat de Mălaimare și de Teatrul Masca. Am citit cartea lui Șansa, de la Polirom, am mers și am văzut spectacole în sălile din Bucureștii Noi, mai întîi, apoi, la alt capăt de oraș, în Militari
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
specificitățile discursului filmic. Ajutat de scenograful Kolio Karamfilov, Zholdak nu lasă neexploatată nici măcar un singur colțișor al spațiului scenic, îl propulsează cu actori ce îndeplinesc acțiuni dintre cele mai variate și mai niciodată inutile. Instituirea unei "dezordini organizate", a cărei receptare și decodare e de natură să nu-i lase nici un moment de odihnă spectatorului e, cred, unul dintre țelurile directorului de scenă. n Hamlet. Dreams, o mulțime mișcătoare și fremătătoare, figuri de o excepțională plasticitate, într-o mobilitate continuă, mânuind
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
nivelul scenei, acolo unde se află prizonieră, în carcasa ei, protagonista noastră. O amplasare ca în casele japoneze - în care stai pe șezut, cu picioarele sub tine, iar toate obiectele, ferestrele sînt dispuse în jurul tău la acest nivel - modifica și receptarea spectatorului, și felul în care spectatorul trebuia să privească și să asculte. Aici, am avut seri în care am redescoperit valoarea artei actorului. Nu de mult, am văzut „O lume pe dos", un triptic după trei piese scurte a trei
Trei americani la Comedie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6501_a_7826]
-
la o dezagregare a valorilor, a limbii în primul rând. Și nimic nu este mai important în societate decât limba. Ea este evocată ca element comun obligatoriu, ce creează posibilitatea unui pact al scrisului, dar și al cititului ori al receptării critice: „printre diversele dezordini în care ne aflăm cufundați azi, una e haosul în domeniul limbii (...) și e nevoie să ni se amintească permanent de răspunderea pe care o poartă poeții și criticii noștri în ocrotirea limbii noastre” (p. 403
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
în Tradiția și talentul personal, prezintă dezideratul unei emoții semnificative, care trăiește în poem, nu în povestea vieții poetului. Deosebirea dintre artă și evenimentul real este, așadar, în opinia sa, întotdeauna absolută. În mod similar, detectează un mister în procesul receptării critice: problema autorității neputând fi deslușită și definită ferm - ea aparține până la urmă unei intuiții instinctive. Dacă Ștefan Stoenescu apreciază că actul critic este pentru Eliot o circumscriere lejeră a obiectului, se poate observa și că rămâne enigmatic, bazat pur
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
profesorul Mircea Martin: Conferința Internațională "Ideea de prezență", de fapt a patra ediție a unui conferințe proiectate să aibă loc anual. Anul trecut același comitet de organizare a reușit să-l aducă la București pe Wolfgang Iser, cunoscutul teoretician al receptării, pentru participarea la conferința desfășurată sub titlul "Legitimitate și legitimare în cultură și societate/ Legitimating Cultures, Cultures of Legitimacy" și pentru a-i acorda distincția de "doctor honoris causa" al Universitații din București. Edițiile care precedaseră această foarte substanțială conferință
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
menționat cu deferență E. Lovinescu, cel care a statuat mutația valorilor estetice ca pe un soi de "lege internă" a organismului evolutiv al creației literare. Urmează însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se revizuiesc mai ales zonele mediane ale literaturii, unde au putut funcționa criterii de altă natură decît cele estetice, cum
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
de altă parte, logos-ul lui aparține unui "apatrid metafizic", "ruptura" devine nu doar cheia unei personalități sfâșiate de contradicții, așa cum, de altfel, suntem noi toți, ci o stranie certitudine a viețuirii omenești. Procesul (auto)-cathartic declanșat cu fiecare creație/receptare a(le) unui mesaj scriptural apare cu atât mai important, cu cât aiuritoarea mercantilizare a spațiului cultural tinde să sugrume, invariabil, dimensiunea aurorală a existenței. Tâlcul reconfortant al cărții lui Ion Vartic constă tocmai în entuziasmul "naiv și sentimental" pe
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
mult decît orice este incultura generală și martirajul la care este supusă zilnic limba română. Se scrie prost și neprofesionist". Despre presa literară: "[...] Nu se mai poate face fără deschidere spre o problematică socială, politică, antropologică". Despre raportul literatură română / receptare occidentală: "O asemenea operație nu se poate face printr-un candid 'hei, rup' instituțional. Micile ingeniozități de gașcă, inflația privată a leului și veleitarismul genialoid nu fac nici o impresie pragmaticului editor european". Despre sentimentul tranziției la români: "Construim frecvent cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
riscante aprecieri superlative formulase numai Mihail Dragomirescu. Luând în seamă, pe deasupra, și condițiile nefaste ale războiului, ale absenței unei vieți literare coerente care abia se reorganiza, nu e deci de mirare că volumul Calvarul nu s-a bucurat de nici o receptare semnificativă. Cartea beneficiază doar de o notiță de semnalare a apariției în revista "Sburătorul", unde Liviu Rebreanu era un fel de secretar de redacție, mâna dreaptă a lui E. Lovinescu. Și mai ciudat este că prozatorul nu-și va mai
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
e să consultăm dic- ționarele, unii dintre reprezentanții ei se apropie binișor de 60 de ani, chiar dacă rămân la fel de nonconformiș ti ca în momentul debutului. Acumularea de reeditări și de ediții de autor este semnul unui început de clasicizare, cu toate că receptarea acestei generații a fost și va fi și pe mai departe - fractura postmodernă obligă - radical diferită de receptarea generațiilor anterioare. Eugen Suciu este unul dintre numele însemnate ale poeziei optzeciste. Și, totodată, o figură aparte, într-o generație ai cărei
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
la fel de nonconformiș ti ca în momentul debutului. Acumularea de reeditări și de ediții de autor este semnul unui început de clasicizare, cu toate că receptarea acestei generații a fost și va fi și pe mai departe - fractura postmodernă obligă - radical diferită de receptarea generațiilor anterioare. Eugen Suciu este unul dintre numele însemnate ale poeziei optzeciste. Și, totodată, o figură aparte, într-o generație ai cărei componenți au multe trăsături comune. Nu este bucureștean de origine, nu a studiat la Filologia din București și
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
prima parte a studiului Conversația poetică simbolistă și temele erosului, semnat de Călin Teutișan și articolul O punere în scenă a plăcerii lecturii - Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu - cam didactic - centrat pe temele receptării și are ca punct de plecare volumul Declarație de iubire (Gabriel Liiceanu), mai exact, ultimul capitol, Dans cu o carte. Analizele pe text ne propun prin Al. Tudorică poezia Biografie de Lucian Blaga și prin Izabella Füzi (lăudabilă inițiativă la
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
Daniel Cristea-Enache În bună măsură, receptarea unei "autoficțiuni" ca Luminița, mon amour a fost și va rămâne dominată de o reacție omenească, legitimă: solidarizarea cu victima feminină și repulsia față de agresorul scriptural, care conturează în carte un portret în aqua forte al fostei soții - și căsnicii
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
slavă Domnului, ci pentru a proteja de mânia propriului autor două volume de poezie pe care, personal, le consider absolut remarcabile. Și pentru a scoate mai clar în evidență modul subliminal în care Dan Sociu induce o nouă grilă de receptare a cărților sale. Nu avem, va să zică, de-a face cu grupuscule de poeme trăite în timp real, ci cu evadări narative dintre cei patru pereți ai claustrării depline. Nu ne ciocnim de niște simple plachete reușite, ci - direct - de niște
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]