5,656 matches
-
a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarilor. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații prețioase privind diferențele de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de manifestare a relației jurnalist-cititor în publicistica eminesciană și mutațiile pe care le înregistrează aceasta de-a lungul celor patru etape de activitate. În acest sens, specificul relației jurnalist-cititor modelează mijloacele de exprimare utilizate, generând efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Astfel, dacă perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași sunt guvernate de intențiile informative ale jurnalistului, odată cu intrarea în redacția Timpului se face simțită conștiința valorii performative a scrisului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
beletristice și a publicisticii relevă o serie de teme și mijloace de expresie comune. În esență, atât creația poetică, cât și publicistica reprezintă moduri de manifestare a geniului eminescian, reflectând atitudini fundamentale față de lume și de semeni și contribuind la receptarea in integrum a personalității creatoare a lui Eminescu. Fără ca ipostazele jurnalistului și poetului să se suprapună în totalitate, dinamica celor două permite înțelegerea spiritului eminescian, cu formele lui vii, cu modulațiile histrionice, cu incongruențele și liniile de continuitate specifice, pentru că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a interpreților și a eludării contextului referențial al epocii. În aceste condiții, întoarcerea la textul eminescian, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, cu instrumentarul pe care ni-l pune la dispoziție știința modernă și cu asumarea presupozițiilor care domină receptarea, oferă șansa unei reevaluări a semnificatului publicistic. Demersul hermeneutic, înțeles ca dialog productiv al interpretului cu opera, are ca scop decelarea întrebărilor fundamentale la care răspund articolele poetului și nu aplicarea unor grile procustiene de lectură. O viziune integratoare asupra
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Suceava, Suceava. Ioan, Petru, (1995), Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București. Ioan, Petru, (2002), Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Ioan, Petru, (2004), "Eminescu în perspectiva unui model al receptării", în Petru Ioan, Resemnificări, vol. II, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Iorga, Nicolae, (1999), Istoria presei românești, Muzeul Literaturii Române, București. Irimia, Dumitru, (1979), Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași. Irimia, Dumitru, (1986), Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
București. Plett, Heinrich F., (1983), Știința textului și analiza de text, traducere de Speranța Stănescu, Editura Univers, București. Pop, Lia, Ioan Laza, (2004), Discurs politic și comunicare, 2 vol., Editura Universității din Oradea, Oradea. Popa, Mircea, (1999), Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița. Popovici, D., (1989), Studii literare, VI, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Putnam, Hilary, (1975), Langage and reality, 2 vol., C.U.P., Paris. Rad, Ilie, (2008), Incursiuni în istoria presei românești, Editura Accent, Cluj-Napoca. Rad, Ilie (coord.), (2009), Limba
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1990, p. 3. 175 Doru Scărlătescu, "Poezie și politică", în Cronica, nr. 13, 1990, p. 8. 4 Mihai Eminescu, Opere X. Publicistica, Ediția Perpessicius, Editura Academiei, București, 1989, p. 46. 176 Doru Scărlătescu, op. cit., p. 8. 177 Comentarii ample privind receptarea critică a operei eminesciene întâlnim la D. Popovici, Studii literare, vol. VI, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. 178 Analizând ideile vehiculate de creația eminesciană, Alex. Grama afirmă că pesimismul, ireligiozitatea și amoralismul acesteia constituie un adevărat pericol pentru tânăra generație. Afirmațiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnul. O nouă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, pp. 217-229. 426 D. Maingueneau, L'analyse du discours, Hachette, Paris, 1991, p. 107. 427 Hermann Parret, "Les stratégies pragmatiques", în Communication, 1981, p. 32. 428 Mircea Popa, Mihai Eminescu. Contextul receptării, Editura Timpul, Reșița, 1999, p. 63. 429 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004, p. 115. 430 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 180. 431 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 253
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic eminescian 220 261 187 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa 240 239 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-a) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și de autoritățile religiei. Cercetarea și procesarea subiectivă a sensului prevalează asupra receptării unui adevăr care, emanînd din Polul absolut, e transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri”, nr.3, 1983). CAPITOLUL I Receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului „Eu sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi,[...] Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
abordarea temei „Dimensiuni spațio-temporale în poezia lui Nicolae Labiș” s-a dorit a se realiza o analiză sintetică a creației literare a lui Nicolae Labiș, cu accent pe elementele de spațiu și timp în poezia poetului. Totodată a fost reliefată receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului, precum și reliefarea existenței milenare a poporului român în cadrul creației poetice sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului. Aspectele menționate ne-au dat posibilitatea să evidențiem preponderența elementului latin în poezia
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
disciplinei pe procesul comunicării, care se realizează pe baza celor patru deprinderi fundamentale: înțelegerea după auz, vorbirea, lectura, scrierea. Aceste deprinderi interacționează în actul comunicării pentru a asigura cele două procese fundamentale: producerea mesajelor (emiterea, exprimarea scrisă sau orală) și receptarea mesajelor (ascultarea sau lectura). Dezvoltarea capacităților de utilizarea a limbii nu se poate face prin activități de predare excesiv informative, ci prin activități de exersare în contexte diferite. Studiul limbii vizează rolul interactiv al limbajului, exersarea funcțiilor acestuia în situații
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de subînțelesuri. Viața și societatea nu ar fi nimic fără înțelegere și înțelesuri, dar ar fi totdeodată prea puțin fără subînțelegere și subînțelesuri.“ De Vito definește actul de comunicare drept „acțiune cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback”. L. Ezechil subliniază rolul de factor care asigură supraviețuirea culturii, precizând că „fenomenul comunicării este o trăsătură centrală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
destinatar, pentru că este posibil ca acesta din urmă să nu acționeze totdeauna ca un receptor, să nu urmărescă mesajul transmis de emițător; pe de altă parte, e posibil ca receptorul să nu fie și destinatar al mesajului, ci auditor conjunctural. Receptarea se manifestă printr-o atitudine activă, de interes și de efort de înțelegere, care încearcă să pună în valoare ceea ce este exteriorizat și ceea ce este implicit. Etapa procesului receptiv presupune două momente: percepția sonoră și desprinderea semnificației - decodarea. Pentru ca procesul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o sferă mult mai mare și rămâne întotdeauna bază a limbajului activ. Este implicat în învățarea limbilor străine, dar și în înțelegerea mesajelor scrise, în lectură, care funcționează prin receptare vizuală (tactilă, în cazul orbilor). Limbajul activ are două modalități de realizare: una orală și alta scrisă. Limbajul oral, limbajul de bază, prezent la toți vorbitorii normali, stă la originea constituirii citirii, scrierii și a limbajului intern. Poate fi colocvial
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral și de a asculta; - promovarea unei atitudini active în cursul receptării mesajelor, așa încât elevul să se poată afirma ca producător de sens; - cultivarea dorinței de a învăța în permaneneță să comunice cu alții, cu grupul; Precizând că în formarea competenței de comunicare prioritare sunt preocupările pentru formarea aptitudinilor de a ști
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
din natură și la cel creat de om”. Curriculumul actual propune abordarea limbii ca instrument de comunicare; este construit prin aplicarea modelului comunicativ-funcțional, circumscris pedagogiei comunicării și caracterizat printr-un pronunțat caracter funcțional și prin „dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă”. Complexitatea procesului de formare a competenței de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
om”. Curriculumul actual propune abordarea limbii ca instrument de comunicare; este construit prin aplicarea modelului comunicativ-funcțional, circumscris pedagogiei comunicării și caracterizat printr-un pronunțat caracter funcțional și prin „dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă”. Complexitatea procesului de formare a competenței de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
maximă importanță sunt deprinderile de cititscris, indispensabile procesului învățării, care definesc un întreg domeniu de activitate, din care derivă și competența de comunicare. În noile programe de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de limba și literarura română, aceasta se regăsește în conținutul competențelor generale specifice disciplinei: - Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române înproducerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată - Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse - Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise Valorile și atitudinile prevăzute în programa de limba română, care sunt circumscrise domeniului valori din competențele cheie europene
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a desfășurat la debutul anului școlar, prin aplicarea probelor de evaluare a abilităților de comunicare ale elevilor. Proba nr. 1 - Comunicarea scrisă Scopul: Evaluarea capacității de a opera cu noțiunile gramaticale formate și de integrare a cestora în activitatea de receptare și de emitere a unui mesaj scris. Material: Test de evaluare (Anexa 6) Desfășure: Se rezolvă individual, în scris, respectând cerințele formulate în test. - Elevii recunosc funcțiile sintactice, dar posibilitățile de contextualizare a unui cuvânt/ unei structuri în poziții sintactice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]