KorAP: Find »[drukola/base=releva & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...170 171 172 ...458 >

11,435 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

delicte comise cu violență din mediul intrafamilial, 1.749 domiciliau în mediul rural, ponderea acestora reprezentând 66% din totalul victimelor înregistrate, față de numai o treime cât reprezintă ponderea victimelor domiciliate în mediul urban (respectiv 744). Este un indicator semnificativ ce relevă din nou faptul că violența intrafamilială din mediul rural cunoaște o recrudescență „alarmantă”, în special pe fondul unor fenomene de „agresare” a mediului rural și a familiei din din acest spațiu din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
fenomene de „agresare” a mediului rural și a familiei din din acest spațiu din toate direcțiile și sub toate formele. La fel de relevantă este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul rural deține ponderi superioare comparativ cu cel urban (vezi figura 13). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 13. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen”, comparativ cu cel urban, și că în interiorul familiei din rural există și se declanșează mai multe violențe și agresiuni rezultate cu victime umane, decât cele care se produc

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă în ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite în perioada analizată ponderea minorilor este de 6,5%, ea se ridică la 31,8% în privința minorilor ce au devenit victime în urma unor delicte comise cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a numărului actelor și faptelor de violență îndreptate împotriva lor; practic unul din trei minori devine victimă. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați aveau vârsta cuprinsă între 14-17 ani (77,9%), în timp ce minorii victime ale

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Această distribuție a minorilor victime ale actelor de violență relevă încă o dată că această categorie de populație nu este suficient protejată de instituțiile de control social specializat, având în vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut în comparație cu alte categorii de populație. Acești minori nu sunt

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
sub 14 ani constituie categoria cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate victimală, comparativ cu ponderea de 42,6% deținută de minorii între 14-17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în mediul familial în funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este „ținta” principală a delictelor violurilor, lovirilor și altor violențe, omorurilor și vătămărilor corporale simple și grave (vezi figura 21). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
minori care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%) Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt vătămările corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, în momentul de față, în multe familii există o puternică încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii sub 14

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în delictele de lovire și alte violențe, precum și în cele de viol (46% dintre victime), ceea ce atestă încă o dată vulnerabilitatea lor victimală ridicată, în comparație cu categoria minorilor aflați între 14-17 ani, victime predilecte ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă a copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor în mediul familial care au drept consecințe uciderea sau vătămarea lor gravă de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
2 33,8 21,8 NS/NR 1,4 1,1 1,3 1,3 1,0 1,7 0,8 Total 100 100 100 100 100 100 100 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Datele rezultate din cercetarea cantitativă menționată relevă o pondere redusă a consumului frecvent de alcool în rândul fetelor, dar o pondere mare (egală cu cea a băieților) a celor care consumă alcool rar/ocazional; aceste fete care sunt consumatori ocazionali au tendința să împrumute comportamentul băieților în ciuda

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
vizibili. În plus, în gospodăriile rurale se obișnuiește ca minorii să muncească de la vârste fragede, în dezacord total cu capacitățile lor și cu legislația în vigoare. Ancheta realizată în 2003 de către Institutul Național de Statistică și Organizația Internațională a Muncii relevă faptul că peste 82.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani desfășoară activități economice, în mod special în mediul rural, din cauza nivelului de trai precar al gospodăriilor sau al modelului cultural și economic specific familiilor din

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
atât de „stufoasă”, rapoartele de activitate se întocmesc la 6 luni, exceptându-le pe cele financiare care sunt lunare, colaborarea cu personalul din administrație este bună. Evaluarea procedurilor de lucru pe baza Legii nr. 34/1998 la nivel central a relevat că: accesul organizațiilor la informații se realizează relativ ușor, calitatea informației și promptitudinea aflării ei depind în mare măsură de personalul din structurile descentralizate ale MMSSF, documentația necesară obținerii finanțării este mai „bogată” decât la nivel local, procedurile de lucru

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
instituționale, la deciziile unor oameni de care ei depind în mod discreționar. Cineva poate, într-o bună zi, să le interzică accesul în acea locuință mizeră improvizată. Situația comunităților locale Participanții la focus grupul organizat cu reprezentanții autorităților locale au relevat faptul că autoritățile locale nu sunt pregătite nici în prezent să asigure un sprijin pentru tinerii de 18 ani sau pentru cei care sunt revocați. Primăriile din județul Prahova se confruntă cu dificultăți financiare serioase. Între altele, nu pot asigura

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în urma unei experiențe sexuale juvenile care nu se rezolvă printr-o „căsătorie de reparație”; - decizia sau opțiunea voluntară a unor femei de a avea un copil în afara căsătoriei legale (uniune consensuală, o parentalitate celibatară) ș.a. Studiile asupra familiilor monoparentale au relevat faptul că, în aceste grupuri, există o probabilitate mai mare de abandon al copiilor, de retard în dezvoltarea psihoafectivă a copiilor, tulburări de comportament, abandon școlar, eșec școlar sau chiar delincvență. Familiile monoparentale se adaptează mai greu modelului cultural consumatorist

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
prin culturi și în condiții socioeconomice diferite. Interacțiunile sociale sunt tot mai mult în atenția specialiștilor, fie pentru implicarea lor în procesul de schimbare a comportamentului agresorului, fie pentru orientarea lor spre susținerea victimei. Studiile privind evaluarea eficienței intervenției au relevat faptul că matricea relațiilor interpersonale, într-un spațiu sociocultural, poate constitui un factor de risc major sau inhibitor pentru violență (Edleson, 2000); în practica de prevenire și intervenție, sistemul relațiilor interpersonale este considerat deopotrivă răspunzător pentru generarea factorilor de risc

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

la altul se face prin numerotarea corespunzătoare a acestor diviziuni ale textului științific. Trecerea de la o diviziune la alta se face prin așa-zisele cuvinte „de trecere”: așa cum rezultă din cele arătate anterior, prin urmare, cu toate că etc. Textul trebuie să releve foarte clar relația cauză-efect. Se Înțelege că revenirea asupra unei idei exprimate anterior nu este de natură să-l satisfacă pe cititor, care trebuie, dimpotrivă, să aprecieze logica strânsă a faptelor prezentate pe parcursul cercetării. Este necesar ca ideile să aibă

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
tocmai editorialul semnat anterior de Liviu Antonesei! Scuza este ridicolă. Gelu Florea fusese sancționat anterior de către conducerea Asociației Profesioniștilor din Presă Cluj pentru alte abateri de la deontologia profesiei de jurnalist, ulterior el demisionând din această asociație. FIGURĂ SCANATĂ (COTIDIANUL)!!! Să relevăm două situații care pot fi considerate sinonime cu plagiatul, care aparțin domeniului presei. Am constatat astfel un abuz În cazul ziarelor care și-au luat nume similare cu cele ale unor publicații apărute În diverse perioade. De pildă, Adevărul (fost

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
LEGENDELE 3. Erori de tipar cu intenții stilistico-satirice Erorile de tipar au fost utilizate dintotdeauna și ca un mijloc de satirizare a adversarului, a oamenilor politici În general. În capitolul consacrat corecturii din cartea citată deja a lui I. Funeriu relevă mai multe situații comice care vizau greșelile de tipar. Astfel, Într-o prefață la ediția de Versuri a lui Tudor Arghezi, Ion Caraion evocă două situații, două „Întâmplări tipografice” de prin anii ’40. Astfel, În ziarul Timpul se afla pe

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

liste - cea mai scurtă dintre toate -, Plutchik pornește de la două constatări: 1) Este dificil, în general, să operăm o distincție între diferitele mecanisme de apărare, să trasăm frontiere între ele, mai ales dacă avem în vedere faptul că orice comparație relevă existența unei apropieri sau chiar a unei similitudini semantice. Înaintea lui Plutchik, mai mulți autori notaseră deja că: - anumite apărări - precum formațiunea reacțională și anularea retroactivă sau refuzul și proiecția - sunt apropiate una de alta (English și Finch, 1964); - conceptul

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
permite ulterior să-l „rezolve” mai ușor. Alții însă se aruncă în acțiune fără cea mai mică pregătire, construindu-și satul pe o masă aflată în dezordine, din elementele pe care le descoperă din mers. Lipsa oricărei pregătiri a fost relevată în numeroase studii care au ajuns toate la aceeași concluzie: incapacitatea de a recurge la anticipare, imposibilitatea de a avea o perspectivă clară asupra situației experimentale sunt semnul unei „derute intelectuale cauzate de emoție” (Mazerol, 1970). Aceeași constatare a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

relativ mai puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
titluri academice. Personalități feminine ca Elena Gr. Romniceanu, doctor în științe economice și politice, cu înalte responsabilități în domeniul protecției femeii și a copilului la Societatea Națiunilor (Geneva), sau profesoara universitară Alice Voinescu, cu doctorat în filozofie obținut la Sorbona, relevau în scrierile lor câștigurile inestimabile pentru familie și pentru educația copiilor ale ridicării femeii-mame pe cele mai înalte trepte ale culturii. „Femeia intelectuală - susține Alice Voinescu - face din familie un centru de cultură. În jurul mesei, unde ea împarte hrana trupească

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în condițiile în care nici un partid nu era ferit de politicianism și de corupție, numai un partid independent al femeilor ar fi putut asigura o reală libertate de acțiune, strângând laolaltă toate energiile pentru atingerea scopurilor mișcării feministe. Alexandrina Cantacuzino releva, în fața opiniei publice, că nu era vorba de crearea unei formațiuni politice opuse bărbaților, care să dezbine familia și societatea, ci, dimpotrivă, de una care să aducă mai mult echilibru și moralitate în viața publică 2. Împreună cu un grup de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
U.A. și a Angliei, a dovedit că femeile care au intrat în consiliile administrației locale au înfăptuit o adevărată revoluție în domeniul asistenței sociale 2. Într-un amplu articol (apărut în mai multe numere) în Cuvântul femeilor, Alice Voinescu relevă că rolul special al femeii este „să facă din asistența socială, în chip conștient și voit, manifestația noii dreptăți sociale, creatoare de posibilități de progres uman ș...ț. Prin această asistență, femeia poate lua parte la clădirea viitorului social, chiar

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ar fi constituit o greșeală cu urmări incalculabile. O astfel de măsură ar fi lezat - în viziunea sa - interesele naționale, întrucât ar fi dat câștig de cauză îndeosebi femeilor minoritare mult mai pregătite politic decât româncele. Pe de altă parte, releva liderul politic, s-ar fi întărit și partidul socialist, partizan al egalității în drepturi a celor două sexe. Or, în condițiile în care integritatea țării era amenințată dinspre Apus, de revizionismul horthyst, iar dinspre Răsărit de regimul sovietic, ar fi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]