4,331 matches
-
A plecat în America. I-e rușine să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste, se făcuse palid. Spuse brusc că o intervenție sovietică va face dreptate. Această remarcă de stînga nu a fost apreciată. Cumnatul lui Drucker i-a acuzat pe ruși că subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la tăcere. Conversația s-a calmat. Sora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Brătienii au stînjenit evoluția organică a României, fiind indiferenți față de țăranul român. El nu era de acord cu unele științe moderne, numid sociologia un "azil de nebuni". Personal, nu-l dușmănea deloc pe marele sociolog român Dimitrie Gusti, dar făcea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea și psihiatria, considerînd-o drept absurditatea lui Freud"57, dar aceasta nu înseamnă că nu acorda importanță psihologiei individuale sau celei colective asemenea factori joacă un rol de seamă în scrierile lui Iorga; considera pur și simplu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doritorii de publicitate ieftină care sperau să dobîndească astfel notorietatea. Iorga i-a onorat de prea multe ori pe aceștia consacrîndu-i provocatorului său spațiu editorial în "Neamul românesc" pe care acesta nu-l merita. Erudiția sa îl făcea să facă remarci ironice, și, de dragul de a-și exercita spiritul biciuitor își rezerva spațiu pentru replici sarcastice, uitînd de înțelepciunea mai înaltă de a lăsa unele vorbe de duh nerostite. Ego-ul său formidabil dădea impresia că se simțea aproape infailibil și că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
biserică ctitorită de familia Argetoianu; Iorga a intrat în biserică și s-a pus pe treabă. A descoperit o veche Evanghelie conținînd adnotările scrise de un preot cu sute de ani în urmă despre o năvălire turcească și a copiat remarcile acestuia fără să-și ia ochii de la pagina respectivă a Evangheliei. A luat apoi o lumînare și a început să se uite la inscripțiile, de pe ziduri și coloane pe care le-a copiat. Totul a fost făcut într-un sfert
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Văleni, între 1914 și 1916. Le repeta mereu alor săi: Intrarea în război va fi un dezastru". A fost trimisă o misiune militară din Franța sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de război al românilor. Prima lui remarcă a fost: "Sînteți admirabil de dezorganizați!"50. Așa încît armata română n-a avut încotro și s-a retras în Moldova, lîngă granița cu Rusia. După părerea lui Iorga, dacă le spuneai rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oarecum temător. "România nu poate rămîne indiferentă", scria el, exprimîndu-și totuși "cele mai bune urări pentru Rusia" și observînd că moralul soldaților ruși era bun75. Așa era cel puțin la momentul respectiv. Românii aveau puține legături cu trupele rusești. Așa cum remarca Iorga, numai polonezii veneau acasă la el "purtînd uniforma Țarului". Își amintea de acești "ofițeri superiori care nu doreau nimic mai mult în interesul națiunii lor decît distrugerea cît mai rapidă și totală a armatei în care erau forțați să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unul dintre arhitecții principali ai lui. Avea acum să se repeadă la București ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul devenise un oraș liniștit de provincie. Dar Iorga nu era politician. El nu "a luat-o la goană" spre București. A așteptat să fie invitat pe baza meritelor sale trecute. Va lipsi de la întoarcerea generalului Berthelot și de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ocupa și se ocupă politica. În cele din urmă, la sfîrșitul lui decembrie, Iorga a plecat de la Iași și s-a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă modestă, iar prima lui acțiune a fost să asigure reapariția "Neamului românesc". Ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să ne așteptăm la nimic din partea românilor!" Iar în anii '30, speranța evreilor se va spulbera definitiv. Evreii s-au retras în cadrul Kahal-ului, Comunitatea evreiască, și s-au refugiat în religie. "Falansterul evreiesc, ca și cel armean, sălășluiește în interiorul religiei", remarca Iorga 127. Majoritatea evreilor români s-au închis în interiorul ghetourilor lor și au continuat să aibă puține lucruri în comun cu spiritul tradițional al țării. Nu se simțeau bineveniți, ci doar tolerați cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut o conferință despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dezrădăcinarea populației grecești din Asia Mică, acest lucru fiind în ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de gravă a evoluției organice a unei națiuni. Iorga interpreta greșit politica lui Mustapha Kemal și vorbea despre o "victoria a pan-islamismului". O remarcă și mai importantă este următoarea: "Încălcarea tratatelor încurajează încălcarea lor pretutindeni. Din aceasta derivă atitudinea noastră"183. Inflexibilii irlandezi cereau înființarea unui stat irlandez liber, căruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat problema centrală a oricărei mișcări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
știrile despre violentele mișcări antisemite din universitățile din România i-au întunecat restul vizitei. Iorga a ținut o conferință la Universitatea Columbia și a vizitat Harvard-ul (și Noua Anglie) înainte de a-și încheia vizita în America 216. Iorga a făcut remarca stranie că nu a întîlnit nici un româno-american care să manifeste compasiune față de țara lui natală. Putem găsi în amintirile lui referiri la evrei români avînd asemenea sentimente, dar nici una la gentilii români. Care poate fi explicația acestui fapt? În naivitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Înainte de numirea sa, Iorga i-a spus Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea Voastră doar conform idealurilor în care cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea remarcă: " Dacă aș fi avut un partid puternic sau o națiune curajoasă și inteligentă în spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel"36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dacă s-ar fi bucurat de sprijinul pe care și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Marea Neagră, unde Iorga achiziționase o casă modestă, merită să fie menționate. Atunci cînd Iorga s-a mutat în ea, cîțiva oameni adunați în fața casei susțineau că fusese cumpărată din banii primiți ca mită. Iorga își amintea cu indignare că remarcile acestor lepădături erau rostite "în auzul copiilor mei!" Tot la Mangalia, o delegație de șomeri a făcut apel la Iorga. Cîțiva dintre aceștia au strigat că sînt disperați. Iorga, impulsiv cum era, le-a replicat: în cazul acesta, nu trebuiau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ceea ce avea să se întîmple dacă presa prindea de veste că făcuse asemenea afirmații. Atunci cînd mass-media a aflat, Iorga a fost surprins de faptul că aceasta a făcut atîta vîlvă 84. Ar fi trebuit să înțeleagă că asemenea remarci, exprimate fie cu sinceritate sau din nechibzuință, au toate șansele să atîrne ca o piatră de moară de gîtul oricărui politician. Numai că Iorga nu era deloc politician. Ca de obicei, Iorga își cheltuia aproape anonim o mare parte din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de loialitate. A menționat cu furie o paradă desfășurată la Sibiu în timpul căreia s-a strigat "Heil Hitler!" și faptul că sașii din Brașov au arborat zvastica 105. Într-o scrisoare adresată unui intelectual român din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarca acestuia că preferă un evreu unui saș hitlerist, Iorga scria: "Ați sesizat unde se află adevăratul pericol". Continua spunînd că el era în egală măsură împotriva unei "dictaturi mussoliniene, cît și a uneia hitleriste și a influențelor acestora asupra naționaliștilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa (de față fiind și Gheorghe Brătianu și Grigore Nandriș), atunci cînd s-a ridicat problema veridicității istorice, Iorga a spus: "Ce valoare are adevărul dacă trebuie să apăr interesele țării mele?"164 Orice am crede despre credibilitatea lui Giurescu, remarca aceasta putea foarte bine să fi fost rostită de Iorga. Ea se înscrie perfect pe linia "Legii supreme" a lui Eminescu. Primul număr al "Revistei istorice române" din martie 1931 i-a dat replica lui Iorga, cerînd "o respectare strictă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Panaitescu în privința originii lui Mihai Viteazul. Acesta susținea că Mihai Viteazul nu a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun (un domn al Valahiei), ci fiul ilegitim al unei "rachierițe". "Cît de elegant a democratizat profesorul Panaitescu originea lui Mihai Viteazul!" remarca Iorga. "Mihai Viteazul a ieșit deci din pîntecele unei vînzătoare de țuică beată criță și a căzut pe dușumeaua unui han. Poate că și el era beat din cauza țuicii și nu a fost cu adevărat rănit atunci cînd și-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai nepotrivit! El nu cunoștea concepția lui Iorga referitor la evoluția "organică" și la drepturile unui popor asupra unui teritoriu! Iorga a replicat că "România nu este țară menită colonizării, cu kilometri pătrați nepopulați", acuzîndu-l pe Filderman că a făcut remarci jignitoare la adresa României atît în țară, cît și în afara ei (dr. Filderman era intermediarul evreilor români pe lîngă Liga Națiunilor și guvernele occidentale). A continuat afirmînd că evreii din România se angajau numai în profesii facile și profitabile și că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ai Legiunii, ca și a conducerii legionare, mai ales a celor cu care autorul acestei cărți a avut șansa să intre în legătură. Privind retrospectiv lucrurile, faptul că versiunea Legiunii este adevărată sau nu constituie o chestiune abstractă, o teorie. Remarcile sună foarte aproape de ceea ce îi scăpa de obicei din gură lui Iorga atunci cînd se afla într-o stare de spirit agitată. (Adevărat sau nu, legionarii au crezut-o). "Pretextul" de care avea nevoie Călinescu i-a fost furnizat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său printre cei pe care "îi plăcea să-i urască". Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr ortodox". A început să publice în 1896 într-un ziar ortodox. "Liga ortodoxă" , sub titlul Din ziua de azi, semnînd Ion Theo. Tudor Arghezi a trecut de la postsimbolism la teamă religioasă mistică, apoi la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Horia și Decebal (frații lui Codreanu), împotriva prezenței cărora Iorga a protestat imediat, dar fără succes. Cel de al doilea Consiliu de Coroană a fost dominat (ca și primul) de teama intrării rușilor în Moldova. Din această cauză, după o remarcă amară la adresa Dictatului de la Viena (care va fi "un triumf pentru grofii unguri" și pentru alți moșieri feudali unguri), Iorga a optat pentru acceptare. El a scris mai tîrziu: "aveam de ales între a pierde 1.100.000 de români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că nu este filosemită), că blama metodele legionare în privința evreilor. După ce și-a descărcat furia, s-a cufundat în tăcere. Dna Boeru locuia la periferia Münchenului. Cînd am ajuns i-am mulțumit și mi-am luat rămas bun, gîndindu-mă la remarca făcută de Hannah Arendt despre "banalitatea răului..." Peste cîteva clipe pătrundeam în strălucirea nopții Münchenului reconstruit, cu mii de mașini de lux purtînd plăcuțe cu numere de înregistrare autohtone și străine, cu cafenele și berării inundate de lumina multicoloră a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv. "Asemenea absurdități erau crezute doar de către intelectuali" 11 Cît de departe poate ajunge această înțelegere greșită este ilustrat de remarcile a doi mari oameni de stat, B. Disraeli și W. S. Churchill. Disraeli chipurile a încheiat în 1878 "o pace onorabilă". Binedocumentatul său dispreț față de suferințele sau aspirațiile naționale ale "creștinilor din Balcani" (sic!) este cunoscut de toată lumea. Dar s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
155 Școala lui Ștefan cel Mare, "Sămănătorul", 25 aprilie 1904 156 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 7 157 O luptă literară, p. VI 158 Boierimea Franceză din România, "Sămănătorul", 22 februarie 1904 159 Ibidem. În privința remarcilor profesorului Oldsen despre lipsa de echitate a lui Iorga, care beneficiase de educație străină și voia să impună taxe pentru cărțile și ziarele străine (Oldsen, op. cit., p. 96), trebuie să ținem seama de faptul că echitatea occidentală se aplică numai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]