6,509 matches
-
nu era altceva decât brațul armat al papalității contra ortodoxismului bizantin. Baza etnică autohtonă era cea evoluată din substratul tracic (alături de etniile tracoromană, traco-slavă, traco-iliro albaneză), substrat îndeaproape înrudit cu mediul ugro finic, scito-sarmatic și mongolo-tătaro-turcic din care s-au revărsat mai multe valuri migratoare. După imigrația pomenită vor urma cumanii, tătarii. Înainte de această dată, cronica vechilor ruși menționează două valuri succesive de populație turcică în timpul împăratului Heraclius (610-641): unul al hazarilor numiți bulgari, altul al ungurilor albi: „Când poporul slav
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
memoriei umane numele unor autori atât de celebri, să judece, mă rog, cei care au judecată”; „Deci stă mai presus vorba istoriei sacre care spune că oamenii la început nu de către oameni, nici de propria lor știință, ci prin știință revărsată asupra lor de către Dumnezeu în timpul construirii turnului Babilonului a învățat fiecare limbile proprii ale lor” (p. 185); „Aceeași autoritate a cărților sacre arată prin compunerea de combinare a vorbelor din litere că mintea omenească nu poate atinge misterul. De asemenea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ca și rs. doroga, vceh. draha, slbis. draga „râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl. road „drum, cale”, let. rùimas „cavitate, deschidere”, vgr. ρεο „a curge, a se revărsa”, vsl. ravĭnŭ „neted”, fiind legat etimologic, prin alternanța l/r, de lume, uliță, alb. lumë „gârlă, râu”, lat. villa „câmp, țară”. 4. Cantemir selectează un grup de șapte cuvinte (cărare, grăiesc, heleșteu, nemeresc, pădure, privesc, stejar), pe care le apreciază
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a urmat suprapunerea unui conglomerat de diferite neamuri de oameni, 4) peste ele s-a suprapus romanitatea pentru care ele au constituit bazele etnice autohtone, 5) după un trai îndelungat într-un spațiu geografic restrâns și unitar politic românii se revarsă pe spații largi constituind dialectele actuale ale limbii române, 6) în urma expansiunii, neamul românesc vine în contact cu slavii, turcicii, maghiarii etc., dacă nu cumva vor fi fost în contact, cel puțin cu slavii, mult mai devreme. În toată această
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
VI s-au despărțit însă, dacoromânii împreună cu istroromânii de o parte, de macedoromâni de altă parte... Tulpina românească a început să se desfacă în ramuri. Iar scisiunile au fost foarte probabil însoțite de deplasări, masa românească a început să se reverse în valuri. Această deplasare, această revărsare în valuri, a avut loc în mod deosebit din punct de vedere al vechimii, al duratei în timp, și din cel al bruscheței revărsării, la cele trei ramuri principale ale trunchiului românesc... Cauza nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ramuri principale ale trunchiului românesc... Cauza nu poate fi decât aceea că la sfârșitul secolului VI a încetat ultima rezistență a statului roman (domnia lui Mauricius, 582-602) contra puhoiului slav, care la începutul secolului VII, după ce și mai dinainte se revărsase în mase mari în peninsula balcanică, a cotropit cu desăvârșire tot teritoriul romanizat, în special pe cel românesc, din peninsulă. Iar migrația românilor în direcțiile în care ea a avut loc n-a putut fi atrasă decât de un gol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să constituie un mijloc de iluzionare adevărată, decât furnizându-i spectatorului precipitări veridice de vise, în care gustul său pentru crimă, obsesiile sale erotice, violența sa, himerele sale, sensul utopic despre viață și lucruri, chiar și canibalismul lui, să se reverse, pe un plan nu presupus și iluzoriu, ci interior." Artaud s-a apărat îndelung de a fi vrut să dea un sens vulgar, grand-guignolesque, cruzimii. Însă el rămâne fascinat de temele tragediei cu sânge și vede în reprezentarea exceselor sale
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
diformului prin corespondențele bizare dintre regnuri și care ancorează imaginile și situațiile într-un comic grotesc în chiar accepțiunea sa etimologică, de asociere capricioasă, fantezistă de elemente: Kuic nu-și putea dezlipi judecățile de ghiata cu crăpături în care se revărsa lateral grăsimea tălpii, ca icrele într-un pântec de crap culcat. Afară de reliefurile masive ale articulației, excrescențe ca niște începuturi digitale noi, destinate să complecteze metatarsul prelungit în interiorul călcăturii, confortabilă pentru un echilibru mai stabil, de pelican, picioarele sucite ale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
articulației, excrescențe ca niște începuturi digitale noi, destinate să complecteze metatarsul prelungit în interiorul călcăturii, confortabilă pentru un echilibru mai stabil, de pelican, picioarele sucite ale Prezidentei, rămase cu 50 de ani în urma obrazului, acoperit cu o glandă nazală erectilă și revărsată dintre sprâncene pe buze zâmbitoare ca un lupus cu înmuguriri de conopidă, aveau obezitatea chinuită chineză, ca și cum trupul ei, umflat de la genunchi în sus ca un cactus diform, cu fructul unui dovleac lățos în creștet, cu pălărie, ar fi crescut
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
La întrebarea neașteptată a bătrânului, moșierul în blană de lup, rămase o clipă descumpănit; și, amintindu-și de strămoșul nostru, al dacilor, zeul-lup, răspunse fără șovăire... -Zalmoxis, măi Fanachi... Zalmoxis!.. din moși-strămoși! Exclamă boierul dintr-o răsuflare. Cuvântul Zalmoxis se revărsă peste ei, umplând văzduhul, ca și cum cerul, pădurea... totul l-ar fi rostit ca pe o sentință, atât era de grav și de sonor, trist și puternic totodată... Amândoi simțindu-se pătrunși de puterea lui. Deodată, ochii i se umplură de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să i se clătine mintea de durere. Se zvârcolea în chinuri, ca o râmă strivită la un capăt. Afară, crivățul urla ca o fiară, în frământările văzduhului, ca la început de lume... Din înălțimi, din băierile rupte ale cerului, se revărsa potopul. Chinurile bietei femei nu mai sfârșeau. Gemea, gâfâia din răsputeri, într-un lac de sudoare. Lângă opaiț, lumânarea de la Sf. Înviere, arde necontenit, tremurând la fiecare zvâcnire a urgiei de afară. „Să fie, oare, în această pornire a Firii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tufă, fiecare gâză își căuta un loc sub soare. Mierla fluiera atât de frumos și fermecător, încât toate vietățile din jur o ascultau. Seara și dimineața cânta privighetoarea, iar cucul se striga mereu pe nume. Ca un fluviu, primăvara se revărsa peste întreaga ființă a naturii... Soarele s-a stins pe orizont... În ceardac, lângă dereg, bătrânul pădurar, încă își continua torsul gândurilor lui. Se uita în vale, dincolo de gard și de jur-împrejur, cât prindea ochiul, la pădurea adânca... fară sfârșit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din toate părțile. Și... așa deodată, în întunericul acela des, sus pe creasta dealului apăru o flacără... o flacără ca un fum albastru-verzui. Pentru o clipă, am rămas fără suflare... dar, spre norocul meu, peste puțin...veni un fel de revărsat de zori, la început nelămurit, apoi mai luminos și mai limpede. În depărtare, dinspre Valea Horincei, se auzeau cucoșii pentru a treia oara... și, ca prin minune pălălaia albastru-verzuie s-a stins fără urmă, așa... deodată, ca și cum nici n-ar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lui Dumnezeu, credincioasa enoriașă a bisericii „Vovidenia" din orașul Botoșani, și-a împlinit, o altă mare dorință, pe lângă aceea de a vizita Locurile Sfinte din Israel, aceea de a face un pelerinaj în Grecia. În urma acestui pelerinaj, doamna Maria Moșneagu, revarsă, în această nouă carte, impresiile și sentimentele trăite în preajma numeroaselor biserici și mănăstiri grecești. Cu sufletul ei sensibil la tot ceea ce este frumos și sfânt, autoarea surprinde și adună în cămara inimii sale mari, ca o albină harnică și credincioasă
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Biserică. În fiecare pagină, venerabila credincioasă își exprimă recunoștința și mulțumirea pentru ajutorul primit de la Dumnezeu în întreaga viață. Cu acest prilej, aduc și eu cuvenitele felicitări doamnei Maria Moșneagu și îi doresc ca Mântuitorul Hristos să vegheze și să reverse asupra ei binecuvântarea Sa. Preot Vasile BURLACU Botoșani, 6 februarie 2013 Mare este lucrarea și adânc nepătruns a Milostivului Dumnezeu. El lucrează prin oameni și pentru oameni. Sper și nadăjduiesc la mila și ajutorul lui Dumnezeu și a Maici Domnului
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
insigna de Partid imprimată În relief În colțul fotografiei. Au trecut cincisprezece minute până să aud zgomotul făcut de deschiderea ușii de serviciu. Am sărit de la locul meu. Dacă era Manstein, trebuia s-o șterg foarte repede. Pe jos se revărsa o pată mare de lumină și Își făcu apariția femeia de serviciu. — Ține ușa, am strigat. Am oprit farurile și am trântit portiera, spunându-i femeii: — Am uitat ceva sus. M-am speriat că o să trebuiască să merg tocmai până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
arătat Întotdeauna. Am condus-o pe Inge prin spate, pe o mică alee pavată mărginită de garaje și magazii Încuiate. Pisici vagaboande murdare stăteau Înșirate pe zidurile din cărămidă; o saltea zăcea aruncată la o intrare, cu arcurile de fier revărsându-se pe jos; cineva Încercase să-i dea foc, și asta mi-a amintit de cadrul carbonizat al patului din fotografiile făcute de criminaliști pe care mi le arătase Illmann. Ne-am oprit lângă ceea ce am crezut a fi garajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
politicos din cap când m-am așezat. Locul din dreapta mea, care-mi imaginam că avea să fie ocupat de Marlene Sahm, era deocamdată gol, deși era deja trecut de ora 2. Chiar când mă uitam la ceas, din cer se revărsă cea mai puternică aversă a zilei și am fost cât se poate de bucuros să mă las apărat de umbrela matroanei. Ea arătă cu degetul spre partea de vest a stadionului și Îmi Înmână un binoclu: — Acolo o să stea Führerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
singur. Dar mersi oricum. Isuse, aș da orice pentru o țigară. — Și eu. Chiar și una din foi ar fi bună. Făcu o pauză, apoi zise: Trebuie să-ți spun musai ceva. Am Încercat să ascund nerăbdarea care mi se revărsa din glas: — Da? Ce anume? — Să nu ți-o pui cu vreuna din femeile din lagăr. Sunt foarte sigur că eu așa m-am Îmbolnăvit. — Nu, n-o să fac asta. Mersi că mi-ai spus. A doua zi mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
greu să ne explicăm de ce oameni atât de tăcuți strigă atât de puternic; de ce un caracter de obicei sfios devine brusc agresiv; și de ce pasiunea cea mai vitală e uneori atât de aproape de moarte. Dar așa cum din cerul pârjolit se revarsă câteodată ploi violente, mexicanul cel mai ceremonios îți rezervă surprize dacă e zgândărit. Ca să-și ascundă timiditatea, el devine bătăios. Conștient de slăbiciunile sale, riscă mai mult decât e necesar. Și e un fapt îndeobște cunoscut că bravura toreadorilor mexicani
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
vulcan care unește lucruri aparent incompatibile: piatra arsă de lavă și zăpezile care fac la amiază din Popocatepetl o catedrală ninsă, pașnică și majestoasă. Dacă sărbătoarea este aici cealaltă față a singurătății, fața strălucitoare, când mexicanul simte nevoia să se reverse peste limitele sale pentru ca, odată reîntors la ele, să le poată suporta din nou, vulcanii sunt liniștiți pentru că au erupt din când în când. Poate că există o logică în dragostea pentru vulcani. Așa cum există o logică în faptul că
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lucrul cel mai neașteptat pe care-l puteam afla venind la Uxmal. Obișnuit, în zilele precedente, să asociez tropicele cu luxul vegetal, mă izbește priveliștea aproape ascetică din jurul meu. La Palenque, vântul împrăștie singur semințele, ploile hrănesc vegetația și o revarsă împotriva piramidelor. Aici, pământul stâncos, lipsit total de apă de suprafață, cere celui care vrea să planteze un copac adevărat să sape la o adâncime de mai mulți metri, până ajunge la nervurile apelor din profunzime, să aducă pământ bun
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și totuși trebuie să-mi stăpânesc bătăile demente ale inimii, dilatarea și contractarea creierului pompând adrenalină, și să rămân până la capăt lucid. Drama trebuie privită în față, măcar o clipă. Apoi hemoragia-mi poate năvăli în subteranele minții, se poate revărsa din gingiile și nările mele peste foile astea, ca să le facă fleașcă și sângele să se încarce cu a cincea umoare, sucul albastru al cernelii. Voi putea fi găsit așa cum mi-am dorit întotdeauna: putrezit de mult, ușor ca aerul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
șapte ani. Am recunoscut acum vocea lui Dan, Dan Nebunul, vecinul meu din Ștefan cel Mare, cel cu o mamă atât de înaltă, că trăsăturile feței i se pierdeau într-o ceață albastră. Mi-am amintit, ca 181 într-un revărsat de zori, totul, totul! Scena teribilă care mi-a schimbat cursul vieții, după ce cu doi ani în urmă deja viața mea străbătuse linia vie a sexului, ca și când s-ar fi pomenit deodată de partea cealaltă a unei oglinzi... I-am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de mai sus e una dintre acele liste nesfârșite. Oare ar fi trebuit să mă tem din vreme de amestecul ăsta ? Oare ar fi trebuit să mă dezic de el ? Oare acest amestec a dus la impurificarea scrisului meu, a revărsat în el tot felul de aluviuni facultative sau chiar nocive de care cineva care scrie și care nu cunoaște experiența nașterii și a creșterii unui copil este ferit ? Oare acest amestec m-a împiedicat să păstrez scrisul doar pentru scris
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]