6,157 matches
-
română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 11 2 6 - 1 20 în mod + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. 6 - 2 - - 8 adverb + vorbind 4 2 - - - 6 -icește 1 - - - - 1 STRICT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 225 44 41 16 13 339 adverb + vorbind - - - 1 - 1 -mente 1 - - - - 1 TEORETIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 128 16 25 4 2 175
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
vorbind 4 2 - - - 6 -icește 1 - - - - 1 STRICT Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 225 44 41 16 13 339 adverb + vorbind - - - 1 - 1 -mente 1 - - - - 1 TEORETIC Adverbial presă literatură științe drept română vorbită Total adv. cu un adj. omonim 128 16 25 4 2 175 la modul + adj. 1 - - - - 1 în chip + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2 - - - 4 1 Vom folosi, în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ori, (2.) capacitatea de a evoca o caracteristică etnică psihosocială, comportamentală -, nu a fost făcută distincția între cele două valori (1. adverbială substantivizată, vezi GALR I: 605, și 2. adverbială). 11 Vezi și nota 7. 12 În comparație cu celelalte limbi romanice, româna nu a moștenit acest sufix, excepție făcând, probabil, altminteri < lat. altra + mente și aimintre < lat. alia + mente. 13Cele 18 adverbe în -mente prezente în DI 1957, dar nereținute și de DILR 2007 sunt: dialecticamente, directamente, documentalmente, exclusivamente, imperiosamente, magistralmente, mutualmente
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
adjectivelor în cea a adverbialelor. 26 Au fost omiși unii categorizatorii adverbiali care conțin alte substantive "slabe": stil, fel, plan, aspect, sens, nivel, unghi etc. 27 Dificultatea acestui tip de descriere pentru limba română, în general, și, în particular, pentru româna actuală, vine din faptul că: nu există studii anterioare similare care să fie folosite ca bază a unei comparații; o descriere completă, pertinentă, trebuie să aibă în vedere și situația sintactică, semantică, statistică etc. a tuturor adverbelor nesufixate cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
câțiva arbori seculari și baremi din milă pentru biata pădure trebuie să-l trag de mânecă. Închid, de aceea, ochii și trec prin valurile de injurii și noroi aruncate asupra lui G.Călinescu și a tuturor biografilor sau profesorilor de română care ar conspira de un secol și mai bine împotriva lui Mihai Eminescu; mai mult chiar: încerc să mă apropii, tot orbește, de autor, să intru în sistemul său și să-l înțeleg. Cu ochii larg închiși vreau să-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imprecizie și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele: Constituția - Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991; corpus radio-tv; CORV - L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită. Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 (și în CLRA); Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006; Huțanu, M.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
caută foloase. Mai este nevoie și de răbdare, adică să aștepți împrejurările favorabile și să-ți consolidezi fortele proprii. Până atunci, nu fard, nu imitații, nu maimuțărie. Avem nevoie de haină românească care să îmbrace nevoile noastre. De aceea, strig: române, respectă chipul dat ție de Hristos Dumnezeu, învățătura Lui și primește încrezător Crucea Golgotei, căci numai așa vei birui! Patrioții, adevărații buni români, nu se fabrică la televizor, ci pe câmpul de luptă, școală, Biserică, muncă și unitate. Toți politicienii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trecut, dintre care amintim: Iorgu Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Iordan, Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", 1943, Al. Graur, Tendințe ale limbii române actuale, 1968, Valeria Guțu Romalo, "Diachronie et synchronie", 1969, și Corectitudine și greșeală, 1972/2000, Grigore Brâncuș, "Productivitatea conjugărilor în româna actuală, "Pluralul neutrelor din româna actuală", "Pluralul femininelor neologice din limba română", 1976, 1978, 1985, Gabriela Pană Dindelegan, Dinamica sistemului morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru toți, ediția a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
morfologic verbal, 1987, Florica Dimitrescu, Dinamica lexicului românesc, 1995, precum și Mioara Avram, Probleme ale exprimării corecte, 1987, și Gramatica pentru toți, ediția a II-a, 1997, ediție în care autoarea introduce paragraful 431, cu prezentarea sintetică a particularităților gramaticale ale românei actuale. În aceeași serie de lucrări se înscriu și cele două volume Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universității din București, 2002, 2003, elaborate de Catedra de limba română a Universității din București. Oricâte lucrări (mai detaliate sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
de construcție sinonime/cvasisinonime etc.). 2. DOMENII INVESTIGATE; ORGANIZAREA MATERIALULUI 2.1. Deși numeroase, cele douăzeci și șase de studii nu pot surprinde decât unele dintre manifestările fazei actuale de limbă. În ciuda acestei examinări parțiale, volumul "acoperă" clasele lexico-gramaticale ale românei actuale și surprinde importantele zone aflate în mișcare și schimbare, reușind să extragă, în același timp, direcțiile și tendințele de evoluție ale momentului. Cele mai multe dintre acestea continuă direcții și tendințe mai vechi, iar altele, fără a fi fenomene recente, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
concurența diverselor clase și forme, stadiul actual al variației literare libere, raportul dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
și pe tipuri de construcții sintactice. Sub fiecare capitol sunt incluse mai multe titluri, a căror așezare respectă criteriul relațiilor de conținut. În funcție de obiectivele fiecărui articol, volumul examinează fie fenomene de ansamblu (de exemplu, capitolul Trăsăturile flexionare ale substantivului în româna actuală sau capitolele despre dinamica flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
obiectivele fiecărui articol, volumul examinează fie fenomene de ansamblu (de exemplu, capitolul Trăsăturile flexionare ale substantivului în româna actuală sau capitolele despre dinamica flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
substantivului în româna actuală sau capitolele despre dinamica flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Pentru o mai bună circulație a informației, volumul include și rezumatele în franceză și engleză ale articolelor componente. 3. CORPUSUL ȘI ALTE SURSE DE MATERIAL 3.1. În vederea elaborării acestei lucrări, s-a alcătuit, în prealabil, un corpus reprezentativ pentru româna din perioada postdecembristă (CLRA), corpus diversificat ca registru stilistic, ca stil/substil funcțional, ca tip de canal (oral vs scris). CLRA este alcătuit, pe de o parte, din volumele de limbă vorbită (IVLRA, IV și CORV), la care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
a observat că nu există o relație necesară între un inventar bogat, reprezentând un anume tipar flexionar, și caracteristica lui de tipar actualmente activ și puternic. Există, astăzi, clase flexionare bine reprezentate numeric, dar care, din punctul de vedere al românei actuale, au ajuns neproductive (să se vadă, în cazul flexiunii substantivului, relația dintre inventarul bogat de termeni și productivitatea scăzută - chiar "zero" - a tiparului flexionar feminin [sg. vocală accentuată - pl. -le; exemplu: basma - basmale, canapea - canapele)] sau a celui neutru
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
a verbelor cuprinse în DOOM2 am urmărit actualizarea datelor extrase de Grigore Brâncuș în 1976 (Brâncuș 1976a) din prima ediție a Dicționarului explicativ al limbii române (1975). Am realizat această statistică pentru a evidenția tiparele de conjugare productive/neproductive în româna actuală și tendințele generale din flexiunea verbală românească, urmărită în dinamica ei din ultimii 30 de ani, așa cum este surprinsă de modificările de inventar și de indicațiile de flexiune din dicționarele amintite 1. Pentru a obține rezultate comparabile, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
fugi, sui, iubi 2 059 33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
6. CONCLUZII Concluziile acestei cercetări privesc, pe de o parte, diferențele dintre indicațiile din DOOM și preferințele vorbitorilor privind anumite forme verbale, iar, pe de altă parte, relevanța diferențelor semantice indicate de subiecții anchetelor, comparate cu ceea ce oferă corpusul de română actuală. 6.1. Analiza rezultatelor celor două anchete lingvistice arată că, pentru cele mai multe dintre variantele incluse în aceste anchete, soluția pentru care a optat DOOM2 (păstrarea normei din DOOM1 sau modificarea acesteia) reflectă uzul real al limbii. În câteva cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
imperfect ale verbului a voi − constatată în urma aplicării anchetelor lingvistice − este confirmată și de studiul corpusului: formele hibride apar în toate tipurile de texte pe care le-am avut în vedere, însă ponderea lor e mai mare în corpusurile de română vorbită, a căror transcriere reflectă rostirea, spre deosebire de celelalte tipuri de texte, care sunt supuse unui anumit control lingvistic. 1 Avram (2003: 16) arată că dinamica normei (gramatici, dicționare, îndreptare) este mai lentă decât dinamica uzului, mobil și variat. 2 Am
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
CLR = L. Hoarță Cărăușu (coord.), Corpus de limba română vorbită, Iași, Cermi, Tipografia Editurii Cermi, 2005. CLRA = Corpus de limbă română actuală. CN = " Curierul Național". Constituția = Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
din Societatea Română de Haiku și din cea similară din SUA. Împreună cu soția sa, Nina Theodoru, medic și grafician, participă la organizarea unor manifestări culturale ale diasporei române (în cadrul Fundației „Iuliu Maniu”). Are un rol activ în obținerea transferării studiului românei de la catedrele de limbi străine la cele de limbi romanice în facultățile unor universități din New York. Publică în „Revista scriitorilor români” (München), „România” (New York), „Buletinul Parohiei Ortodoxe Române” (New York), „Drum” (Pittsburg), „America” (Cleveland), „Solia” (Detroit), „Casa Română” (Oakland), „Privighetoarea” (Hollywood
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
al emigrantului față de valorile perene ale țării din care a plecat. Poeziile apărute după întoarcerea în țară, cuprinse în volumele Întâlnire în amurg (1994), Traista cu stele (1995), Centum (1997) și Între răsărit și apus (2003), sunt haikuuri (compuse în română, publicate și cu traduceri în engleză și franceză), pentru care a obținut și diferite premii. Ca prozator, T. debutează în 1993 cu o culegere de nuvele, Fata fără glas. Urmează romanul Un milionar nebun (1996), în care se relatează avatarurile
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
apar articole didactice și literare, versuri și traduceri. Din 1919 se implică în viața politică, ca prefect de Baia și deputat de Suceava. În 1931 se transferă la București, unde funcționează ca profesor de liceu. Va fi primul lector de română la Universitatea din München (1935-1937), unde se remarcă, între altele, prin lucrarea Herder und die rumänische Volksdichtung, publicată de Academia Germană și distinsă cu Medalia Humboldt (1936), apoi lector sau profesor de germană în București, la Academia de Înalte Studii
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]