17,708 matches
-
cine crescuse Augusta, Dumnezeu s-o ierte, în loc să i se devoteze lui, fratelui bolnav, se lamenta, fără îndoială, în fața celor adunați la priveghi. Pe lângă ce avere are, acum mai moștenește și din partea ei. „Cacă dracu’ la grămadă!” parcă îl auzea rostind. Era spusa lui, după ce îl iscodea cu cât își mai sporise avutul. Mai ales această vorbă, din limbajul presărat cu zicale și cuvinte neaoșe ale unchiului său, îl scotea din sărite. Din hol răzbătuse în salon țârâitul telefonului. Se ridicase
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
voiau să ajungă! Pe preoții găsiți îi spânzuraseră deja în fața bisericii!... Ai vreo idee?... îl întrebase atunci Lămpi pe Echim cu prudență. Echim își dezvelise în loc de raspuns dinții rări și galbeni. Noi suntem doar uneltele Ălui de Sus, domnule inginer..., rostise el sentențios, fără grabă. Bine, îl luase puțin Lămpi peste picior auzindu-i vorbele, si ce te povățuiește Al de Sus că ar fi înțelept să facem în situația noastră. Echim nu se simțise deloc luat în derâdere, dimpotrivă. Uitați
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
meu. Surprins de răspunsul ardeleanului, Nichita Tomescu l-a întrebat imediat: „Păi legionarii te treceau granița?”. „Da”, i-a răspuns zâmbind nea Mitică. Lovindu-se cu palma peste frunte și parcă reproșându-și pentru această lipsă de informare, avocatul a rostit cu o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
dat obștescul sfârșit. Îmi amintesc ca azi. Era o zi de sărbătoare, spre toamnă, când mama întreabă pe tanti Geana Bărboiu, vecina noastră, cine a murit. Aceasta îi răspunse că bietul Gheorghe Netotu. Cu duioșie și durere în suflet mama rosti „Dumnezeu să-l ierte”. Auzind acestea, deși nu mai eram copil, bobițe de lacrimi s-au adunat în ochii mei. Se stinsese un suflet chinuit, un anonim pentru mulți alții, un truditor ale cărui palme erau bătătorite de coada toporului
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
noastre etnii, pentru că Dumnezeu ne-a lăsat deplina putere de a discerne. Și atunci când întoarcem spatele, prin tot ceea ce gândim și facem rău, ca ființe îndărătnice ale chinului conștient, Dumnezeu ne primește cu cuvintele noastre, pe care vrem să le rostim întru slava supremei energii deusiene însă încărcarea cu elemente pozitive nu se realizează decât conștientizând că răul nu este altceva decât suma energiilor telurice care ne domină când nu știm cum să ne facem scutul de apărare al întregului nostru
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
încărcarea cu elemente pozitive nu se realizează decât conștientizând că răul nu este altceva decât suma energiilor telurice care ne domină când nu știm cum să ne facem scutul de apărare al întregului nostru corp. Cuvintele anume, pe care le rostim într-o continuă meditație și șoptire sacadată, deschid porțile codificate ale Celui de Sus. Recunoașterea răului prin cuvinte destăinuite rupe lanțul de energii malefice care ne împresoară trupul. Atunci, când răul ne simte dezarmați, datorită gravei noastre slăbiciuni, pătrunde în
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
cu greutate) cu o replică stupefiantă și dezarmantă, din partea titularului ministerului care păstorește educația și instrucția tinerei generații (cui să ne fi adresat dacă nu alor noștri!?). Să-ți audă urechile, după multe zile, săptămâni și luni de așteptare înfrigurată, rostindu-se ceva atât de lejer și iresponsabil de la înălțimea “tronului” către care făceam “ploconirea” (cu o cerință legitimă și necesară, de interes general-național!): “Să știți, d-lor, că cu buticurile intrăm în Europa!” era mult prea mult pentru niște oameni
CU BUTICURILE INTRĂM ÎN EUROPA, SPUNEA MINISTRUL !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360939_a_362268]
-
față de părerile teologice individuale și personale, constituie trăsătura specifică a mentalității și concepției ortodoxe cu privire la unitatea Bisericii, care cuprinde caracterul ei sacramental și comunitar. Toate ecteniile și cererile utilizate în Sfânta Liturghie sunt la plural, chiar și atunci când rugăciunile sunt rostite numai de către preot, întrucât acestea sunt ale întregii comunități, sau pentru întreaga comunitate. Forma, felul dialogic între una și mai multe voci exprimă integralitata și inclusivitatea unității Bisericii, diversitatea adunată în comuniune, evitând atât uniformitatea, cât și individualismul, această comuniune
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
fie preotul făcătorul de minuni al veacului de azi. Dă apoi îndrumări administrative cu privire la epitropiile parohiale, la îngrădirea mormintelor, la bibliotecile parohiale, la stârpirea concubinajului și la alte chestiuni de interes profesional. După ce părintele Aurel Mușet din comuna Giriș își rostește interesanta conferință despre ,,Biserică și comunism'', secretarul asociației, P.C.Sa Părintele consilier Ioan Evuțian, dă citire raportului asupra activității asociației în anul 1935-1936, ajungând la concluzia că această asociație, care cuprinde 13 despărțăminte, și-a atins scopul de a îndruma
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
al Oradiei, urmașul fericitului în Domnul Episcop Roman, urcă amvonul ca să aducă prinosul recunoștinței și dragostei Sale și al Eparhiei memoriei întâiului Episcop, spunând următoarele: Am plecat astăzi de la reședința episcopală cu dorința în suflet de a lăsa să se rostească cuvântul, ce se cuvenea să fie rostit în această zi, de Preasfințitul Andrei, Episcopul Aradului, care timp de 20 de ani a trăit și a muncit în nemijlocită apropiere și în cea mai strânsă colaborare cu fericitul în Domnul Episcop
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Roman, urcă amvonul ca să aducă prinosul recunoștinței și dragostei Sale și al Eparhiei memoriei întâiului Episcop, spunând următoarele: Am plecat astăzi de la reședința episcopală cu dorința în suflet de a lăsa să se rostească cuvântul, ce se cuvenea să fie rostit în această zi, de Preasfințitul Andrei, Episcopul Aradului, care timp de 20 de ani a trăit și a muncit în nemijlocită apropiere și în cea mai strânsă colaborare cu fericitul în Domnul Episcop Roman. Atmosfera este însă plină de atâta
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
posibilitatea infinită este jertfita pe altarul configurației: tot ce se constituia încă într-un joc al perspectivei trebuie nimicit, nimic din acestă nu trebuie să intre în opera: așa o cere caracterul exclusiv al partenerului. Riscul: cuvântul fundamental poate fi rostit numai cu întreaga ființă: cine se decide s-o facă n-are voie să mai păstreze nimic din sine; căci opera nu permite, asemenea copacului sau omului, că eu să mă complac leneș în lumea lui Acela, ci mă șomează
,,EU ŞI TU”- MARTIN BUBER de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360972_a_362301]
-
o statuie monumentală de aur, de bronz, de ametist, sidef sau marmură. Ce magnifică galerie statuară a electronilor gestionează într-o singură secundă, acest om!... Atent în jurul său, să nu deranjeze, să fie modest, liniștit, amabil, inginerul Constantin Romică Grigoriu rostește cuvinte echilibrate și făptuiește la conducerea instituției, în serviciul oamenilor, eliberarea spre oameni a curentului electric, descoperitor în miimi de clipă, al căilor de învingere a limitelor umane. Fără consistență și volum, curentul electric începe binefacerea lui miraculoasă, printr-un
CORELAŢIONARE ÎN TERMENI DE EDUCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360969_a_362298]
-
altă parte, ziarul Curentul, al cărui director era Pamfil Șeicaru, publică începând cu anul 1943 mai multe articole referitoare la trecutul Bisericii greco-catolice din Trasilvania, prezentări detaliate cu privire la lăcașurile catolice, mai ales cele din Italia, afectate de război, sau pastorale rostite de prelați romano-catolici. Revenind la persoanele amintite în documentul citat, îi precizăm și pe Horia Cosmovici și Danciu Agenor, legionari, care s-au convertit la catolicism și au încercat să răspândească ideea unei catolicizări generale a românilor. După cum se vede
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
de frumusețea ochiului de apă adâncă strălucire înaltă răscolire regăsire la capătul-început de drum sub ramurile care bat veșnic toba ascultării și dacă vorbele tale astupă nefiresc fântâna iubirii înveți tăcerea lacrimii când lunecă pe obrazul pământului mai târziu vei rosti un singur nume în ruga deplină a ființei fântâna va prinde iar seninul cerului în adâncul adâncurilor ei Referință Bibliografică: răsari în tăcere / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1145, Anul IV, 18 februarie 2014. Drepturi de
RĂSARI ÎN TĂCERE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364081_a_365410]
-
graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicand nu se-aud. Ești Patria mea, și cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești si doine, toate mă fac mai bogat, Chiar dacă departe de tine trăiesc, Cu tine-nlăuntru orice zi o străbat... Referință Bibliografică: Limba Română / Ana Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1138, Anul IV, 11 februarie 2014. Drepturi de Autor
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
sfânt al Bucovinei. Îmi pare că bolta cerului reflectă infinitele glasuri omenești de prin sate și târguri, de prin văile obcinelor și lanurilor din câmpuri. Orice s-ar zice, un bucovinean nu e deloc un taciturn: vorbește mult și sfătos, rostind într-una cuvinte de laudă. Își laudă ce-i al lui, dar adesea și lucrul bun văzut la altul. Nimeni nu-și laudă însă propria bundiță înflorată, din blană de dihor. Nici casele arătoase, ca niște bijuterii. Nici caii semeți
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
noaptea prinsă-n plete”,„Visul visat”, „Eternitatea Clipei”, „Pielea veacului”, „Potirul Învierii”, „Celestul Sonet”, „Poetul-Mag”, „Despotul Timp”, „Statică tăcerea”,„Izvoarele iubirii”, „Povara închisorii”,„Calvarul dragostei apuse”, „Moartea... trează”, „Jertfelnic heruvim”, „Cuvintele-albine”... Astfel, harul, sinceritatea, bogăția și puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul și erudiția, precum și desăvârșirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce lirică aparte! NICOLETA MILEA Referință Bibliografică: FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, de THEODOR RĂPAN
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
noaptea prinsă-n plete”, „Visul visat”, „Eternitatea Clipei”, „Pielea veacului”, „Potirul Învierii”, „Celestul Sonet”, „Poetul-Mag”, „Despotul Timp”, „Statică tăcerea”, „Izvoarele iubirii”, „Povara închisorii”, „Calvarul dragostei apuse”, „Moartea ... trează”, „Jertfelnic heruvim”, „Cuvintele-albine” ... Astfel, harul, sinceritatea, bogăția și puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul și erudiția, precum și desăvârșirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce lirică aparte! Numai citindu-i întreagă opera vom ști Cine-i Poetul și
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
ascultă-mă. Ionuț are mamă și tată. Și ăialalți din neamul nostru au mamă și tată... acum, avem și noi copila noastră. - Peste cadavrul meu. Nu aduci în casa mea copil străin. Nici în ruptul capului. - În casa noastră, Mărie! rosti categoric Șerban, fără însă să ridice tonul, cu un calm de se mira și el cum de nu-i tremură măcar vocea. Tot ce i se întâmpla era atât de neobișnuit, nu își putea explica lui însuși multe lucruri, darmite
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
și zănatece. Acestea și-au dat coate și au pufnit în râs, vorbind tare chiar în prezența ei, știind că nu înțelegea bine ebraica, deci își puteau bate joc de ea fără teamă că le-ar putea răspunde. Avea de rostit în scenă doar două replici. Le visa și noaptea în somn de frică să nu le uite. Împlinea cincizeci de ani și gândi că fiul sau fratele își amintiseră de aniversarea ei. Zilele bune când aducea acasă florile primite după
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
greu de pe ceafă, își prinse tivul fustei lungi cu două degete în atitudinea ei caracteristică de dansatoare de flamenco și așteptă în culise momentul intrării în scenă. Prin prezența ei acolo, între ceilalți actori, în ciuda puținelor cuvinte pe care le rosti, scânteie ca un foc de artificii. La sfârșitul spectacolului, înclinându-se în fața spectatorilor, îl căută din ochi, fericită cum nu-și mai amintea de când nu mai fusese și-l zări aplaudând, în picioare, cu statura lui impozantă și zâmbind cu
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
obligă parcă la completarea cu sintagma „de nisip“. Aidoma clișeelor despre corrida și flamenco, și-n cazul castelelor vehiculăm o expresie-automatism care simplifică imaginea, dar strâmtează panorama, tulburând tabloul general pe care ni-l oferă Spania modernă, complexă și superbă. Rostit în urechea unui catalan, cuvântul „castellers” provoacă însă cu totul altă asociație, trezind emoție, mândrie și entuziasm. Un castell catalan nu are nimic în comun cu vremelnicia construcțiilor din pleava plajelor Mediteranei, căci prin orașele Cataloniei „castelele” sunt piramide din
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
s-a surpat. A venit și părintele stareț, care a spus să fie îndepărtat pământul, spre a se vedea ce se află în acel loc. A fost găsit un schelet uman fără cap.» Mai spune părintele Gheorghe Anițulesei, în cuvântul rostit în Biserică, la aducerea unei părți din osemintele celui presupus a fi Mihai Viteazu: «Pe data de 25-10-2011, m-am deplasat spre această mănăstire cu gândul că, de vor vrea Dumnezeu și Sfântul Mihai Viteazu, să primesc ca dar pentru
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
planul expresiei. Într-un limbaj aparent transparent, dar de mare profunzime... care surpă temeliile lumii și ale vieții... se regăsec versurile: m-am rătăcit într-o pădure de ghiocei/clopoțeii de argint îmi șopteau în ureche/ e primăvară / e primăvară /rostește numele ei / mi-am croit cărare printre rugi și tei/buburuze îmi strigau fluierând/ e lumină /e lumină / rostește numele ei / îmi cădeau în ochi cupole albe de cercei /mugurii de plopi mă îndemnau insistent / e dimineață / e dimineață /rostește
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]