4,863 matches
-
Și, mai important, ce anume dorea aceasta de la el, de fapt? Trecuseră, în felul acesta, câteva clipe, dar, pentru el, era prea mult deja. Situația scăpase grav de sub control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
visez numai draci? Mereu, când mă observă, ei toți tăbărăsc peste mine, mă trântesc brutal la pământ și se așază, cu toată greutatea lor ticăloasă, exact deasupra mea. Țintuit și inert mă țin, în felul acesta, toată noaptea și mă scaldă numai în torturi! Iar eu - trist lucru! - resimt asta de parcă ar fi cel mai real lucru cu putință; parcă aș fi pe deplin treaz și legat puternic de mâini și de picioare de niște lanțuri nevăzute, zău așa! Și sunt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
înduioșeze oarecum, s-o determine să-și schimbe poziția și s-o facă să-și reconsidere părerile, se vede că mai mult o întărâtă și o agită, iar asta nu se știe de ce. Broboane mari de sudoare începură a-i scălda toată fața, iar ochii aveau în ei niște licăriri stranii și bolnave. Șerban cunoștea foarte bine ce înseamnă toate aceste „semnale”, de foarte multe ori în trecut le mai văzuse la mama sa, dar el nu mai apucă s-o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
înăbușă în veșmintele lor clasice. Nici un filosof nu e mai apropiat de romantici, ca Heraclit, cu al său panta rhei, și nimeni nu a exprimat mai bine, mai succint, sursa neliniștilor romantice. Ideea că "toate curg", că nu te poți scălda de două ori în același râu, deoarece în fiecare clipă râul devine altul, este, pentru un romantic, chiar răul originar al lumii. Sau ce să mai spun de Diogene? într-un fel, toți romanticii au trecut prin butoiul lui. Și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
unealta la uscat până a doua zi, când dis-de dimineață te apuci, harnică nevoie-mare, de dărăcit în draci, până ai suficient fir să încropești un costumaș foarte scump, tocmai pe măsura prințișorului vieții tale, pe care te duci să îl scalzi în apele dulci ale kanasului la miezul zilei, să îl faci roșu aprins, ia te uită ce costumaș moale de sărbătoare are nectarul vieții tale, cutezătorul shangdi di liwu, o mare bucurie te cuprinde. la un sâsâit scurt al tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la poarta ta se va prezenta un con ducător vremelnic cu asemenea întrebări, pe care le va scoate dintr-o borsetă care nu se remarcă ușor. șase în al patrulea loc: coapsele tale sunt jupuite, picioarele tale tremură. mergi și scaldă te în lacul kanas, în portocalia lui după amiază, lasă furnicile albe să umble pe coapsele tale, lasă tigrul qilin să te lingă tămăduitor. ai muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările tale dispar, auzi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
urmă te vei zări și îți vei da seama că tu ești și dincolo, la aceeași distanță la care ești și aici. geometria trebuie să existe și în sufletul tău, nu numai în mintea ta, pentru a putea să te scalzi în fericirea caldă a cuibului de la miazăzi. femeia trebuie cucerită, nu violată cu privirea de la cinele încărcate de alcool scrise în josul paginii de metal ruginit. femeia trebuie să ajungă mireasă, așa cum vântul poate trece pe sub cer, nu prin cer, și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
abilitatea zeilor corpului tău, benzaiten se întrece cu bishamonten, iar ebisu cu daikokuten, tu îi strunești, să nu ajungi în derivă sau să nu te învârți pe loc, îi înveți să lucreze în echipă, soarele mare te arde, te mai scalzi din când în când și mai bei din apa dulce și rece, mai mănânci câte o optime de măr sălbatic uscat, nu mai zărești nici un mal, te orientezi după umbra ta pe plută. șase în al cincilea loc: după o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Nanzen și în jurul chiliei lui Hanbei. Pe zi ce trecea, soarele încălzea tot mai mult, dar starea lui Hanbei nu se ameliora. Nu putea suporta necurățenia, așa că, în fiecare zi, punea ca în camera de suferință să se măture și, scăldându-se în lumina soarelui, în diminețile senine, stătea pe verandă. Sora lui îi pregătea ceaiul și singura sa plăcere din timpul bolii era aceea de a vedea aburii înălțându-se din vas în soarele strălucitor al dimineții. În dimineața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o mie de soldați din apărare se așteptau să moară. Așa cum lesne se putea închipui, valoarea războinicilor din Kai încă nu scăzuse. De la începutul Lunii a Doua până la începutul celei de-a Treia, zidurile de piatră ale Castelului Takato fură scăldate în sângele armatelor atacatoare și apărătoare. După ce răzbiră prin primele palisade, care se înălțau la cincizeci de metri de șanț, trupele atacante umplură șanțul cu pietre, tufișuri, copaci și pământ. Apoi, îl traversară foarte repede, până la baza zidurilor de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
colț al incintei era vizibil de la o oarecare distanță. Crescuse atât de mare, încât oamenii îl numeau Pădurea Honno sau Crângul Salcâmului. Copacul era la fel de cunoscut ca semn de reper precum pagoda Templului de la Răsărit. Când soarele după-amiezei târzii îi scălda ramurile de sus, o mulțime de ciori începeau, dintr-o dată, să facă tărăboi. Și oricât de eleganți și pretențioși încercau să fie cetățenii din Kyoto, existau trei lucruri pe care nu le puteau controla: câinii vagabonzi noaptea, bălegarul de vacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
totuna cu a încerca să sprijine un baraj spart cu mâinile goale. Neluând în seamă săbiile și lăncile apărătorilor, avangarda clanului Akechi se repezi cu iuțeală printre ei, călcând peste cadavrele oamenilor care se angajaseră în luptă și care erau scăldați în sângele abundent al inamicilor. Parcă pentru a spune că nu voiau decât să viziteze reședința Seniorului Nobunaga, alergară direct spre templul principal și casa de oaspeți. Acolo, însă, îi întâmpină un zumzet de săgeți ca un vânt șuierător de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
bărcuță care se apropia dinspre țărmul inamic. Un samurai vâslea, iar singurul pasager era un călugăr. Ekei venise pentru a-i cere lui Muneharu să-și facă seppuku. Generalul ascultă în tăcere argumentele călugărului. Când Ekei termină, având tot trupul scăldat în sudori reci, Muneharu vorbi pentru prima oară: — Ei bine, azi e cu adevărat ziua mea norocoasă. Când vă privesc chipul, știu că vorbele dumneavoastră nu sunt înșelătoare. Nu spuse dacă era sau nu era de acord. Gândirea lui Muneharu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ocup de el după ce fac o baie. Vreau cât mai multă apă caldă. Ploaia mi-a pătruns prin armură, până la haine. Hideyoshi se cufundă până la umeri în apa fierbinte. Soarele de dimineață era încadrat în fereastra înaltă a băii; îi scălda fața strecurându-se prin grilajul ferestrei, suspendat în aburi. Cum stătea așezat acolo, pielea obrajilor părea să-i fiarbă spre un roșu închis, în timp ce, pe frunte, i se formau broboane mari de sudoare. În vapori apăreau sute de mici curcubee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
odihniră mai mult de două ceasuri, începând cam de la Ora Calului. Războinicii erau osteniți după luptele intense și lungul marș care începuse în noaptea trecută. După ce-și mâncară merindele, însă, începură să fie mândri de mâinile și picioarele lor scăldate în sânge; ici și colo se legau conversații nepăsătoare, iar oboseala fu uitată. Se dădură ordine, iar ofițerilor li se spuse să le transmită de la o companie la alta. — Dormiți! Dormiți! Închideți un timp ochii. Nimeni nu știe ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Franța! Îmi vin în minte cu deosebire materialele ecosez fiindcă erau dintre cele mai frumoase, mai viu colorate, mai vesele. O bilă albă pentru Scoția, a cărei imagine a rămas pentru mine, datorită pliantului cu mostre, pentru totdeauna o țară scăldată în soare și plină de culori, oricum va fi arătând ea în realitate. Uneori mi se părea de necrezut că mostrele erau de-adevăratelea bucățele de material și nu poze sau simple abțibilduri de hârtie. Dar nu, mostrele erau adevărate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aveți timp de așteptat? Ștergătoarele încetaseră să scrâșnească poticnindu-se pe sticla acoperită de promoroacă, ci măturau de pe parbriz picuri rari de ploaie. Defilau de-a lungul străzii trunchiurile zgrunțuroase și ude ale salcâmilor. Cobora din mașină și străbătea scuarul scăldat în soare. Fusese o mare, mare greșeală că niciodată nu sărise șotronul împreună cu fetele. O greșeală de neiertat. Fustițele li se umflau de aer în timp ce săreau dintr-un pătrat desenat cu cretă într-altul, iar de sub fustițe, pentru o scurtă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Toate acestea le trântea cu putere pe blatul de lucru din bucătărie, ca și cum ar fi fost trupul păcătos a cărui existență îi justifica predicile sforăitoare... Vocea profesorului se stinse din nou. Spotul din orificiul circular de deasupra sa fusese aprins, scăldând în lumină părul castaniu ce-i acoperea scalpul asemenea unei perechi de aripi. Se ridicase în picioare și se plimba dintr-o parte în cealaltă a compartimentului strâmt. Se opri și se uită la mine; avea o poziție ectomorfă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
artrită. Se târau, gesticulau și simulau că se ciocnesc, adesea dădeau să se atingă, dar nu izbuteau niciodată. Din pricina efortului, trăsăturile lui cam necioplite (dar plăcute) amenințau să se strângă într-un ansamblu șifonat și nu prea atrăgător. Dar acum, scăldat în lumina primăverii londoneze, care pătrundea în încăpere prin perdeaua de la fereastră, Bull refuza să gândească. În schimb, încerca să se adâncească înapoi în valurile somnului. Plonja iar și iar, tinzând spre clipa aceea în care starea de veghe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lichid care înghețase, devenind o oglindă groasă, cea mai frumoasă femeie a omenirii, o blondă din Chicago, Illinois, captivă, zbătându-se să iasă și izbind cu pumnii ei micuți. Nepăsător, ca replică la toată această stare de lucruri, Aquarelin își scălda imenșii ciorapi în acea parte a lacului unde era vărsată esența semnată Calvin Klein. Dar cui putea să-i mai pese, doar rasa oamenilor, a cărei unică preocupare fusese să se distrugă pe ea însăși, dispăruse... PAGINĂ NOUĂ ELEFTERIE MĂCEȘ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-i venea să creadă că întrebările care îi treceau prin cap puteau fi adevărate: oare chiar era bine ce făcea? Oare chiar vroia să moară? Nu cumva era totul o greșeală care se datora unei minciuni uriașe în care se scălda întrega lui civilizație? Abdulah alungă repede aceste gânduri, liniștindu-se când își dădu seama că astfel de îndoieli îi trec prin cap oricărui mare martir în clipa în care face un sacrificiu ca al lui. Mulțumit, Abdulah își apropie mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
la care mă tot holbasem în vreme ce încă mai șovăiam în fața clădirii, astfel că foarte puțin din lumina naturală putea pătrunde în interior. Un candelabru asemănător celui din încăperea precedentă, numai că aprins, era motivul pentru care acești oameni se prelingeau scăldați într-o lumină galbenă și bolnavă, deși puternică, după cum am mai spus. Ceea ce mă uimea însă deopotrivă de mult ca și sentimentul de nepotrivire sufletească cu locul unde mă aflam și pe care-l încercasem în clipele când ezitam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
face parfumate toate lucrurile rău mirositoare. Nici un om nu va putea veni în fața lui Dumnezeu, dacă îngerul apei nu-l lasă să treacă. Toți trebuie să vă nașteți din nou din apă și din adevăr, pentru ca trupul vostru să se scalde în râul vieții pământești și mintea voasrtră să se scalde în râul vieții veșnice. Pentru că, de fapt, voi primiți sângele vostru de la Mama voastră divină, Natura și adevărul de la Tatăl divin Ceresc. Să nu credeți cumva că este destul ca
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
putea veni în fața lui Dumnezeu, dacă îngerul apei nu-l lasă să treacă. Toți trebuie să vă nașteți din nou din apă și din adevăr, pentru ca trupul vostru să se scalde în râul vieții pământești și mintea voasrtră să se scalde în râul vieții veșnice. Pentru că, de fapt, voi primiți sângele vostru de la Mama voastră divină, Natura și adevărul de la Tatăl divin Ceresc. Să nu credeți cumva că este destul ca îngerul apei să vă îmbrățișeze numai pe dinafară; fiindcă necurăția
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
cu Spiritul al Tatălui Ceresc. Pentru că nimeni nu poate ajunge la Tatăl Divin Ceresc decât prin Mama divină Natura, așa cum nici un nou-născut nu poate înțelege pe deplin învățăturile tatălui său, până când mama sa nu l-a alăptat, nu l-a scăldat, nu l-a hrănit și nu l-a adormit. Când copilul este încă mic, locul său este cu mama sa și el trebuie să o asculte. Când copilul a crescut, tatăl său îl ia la lucru alături de el, în câmp
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]