4,744 matches
-
pe credințe, obiceiuri și „rânduieli“ străvechi. Incipitul rezumativ ia forma unei legende cosmolo gice, cu funcții multiple. În primul rând, legenda încadrează existența pastorală întrun univers în care Dumnezeu a pus rânduială și semn. Apoi, incipitul are rolul de a schița un portret per sonajului colectiv și de a introduce personajul absent al romanului, Nechifor Lipan, ca „voce“ reprezentativă a comunității. Dacă incipitul actualizează un timp pri mordial, finalul reprezintă o proiecție în viitor, sugerând ideea că, după înfăp tuirea actului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce săi vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: „Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi săi vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spus“. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzândo indiferentă? În orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personajele evidențiate sunt Dănuț și Monica. Alte trăsături ale genului sunt: existența unui conflict, a unui fir epic/mai multor fire epice, ca succesiune de evenimente, de situații, apoi, prezența unor repere spațiotemporale multiple, predominanța narațiunii etc. Fragmen tul reprodus schițează un conflict interior, cognitiv, fixează repere spațiotemporale multiple ale acțiunii (de exemplu, Iași, mai avea un an de școală și isprăvea cu o epocă) etc. 9. Secvența textuală selectată detaliază reflecții ale personajului principal, Dănuț, formulate însă nu în stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că tăcerile sunt mai grăitoare decât orice cuvânt. Se schițează astfel mitul poetic al „tăcerilor bune“, întemeiat pe un detaliu biografic - faptul că Lucian Blaga nu a vorbit până la patru ani. În același timp, asocierea poetului cu lebăda semnifică și capacitatea artistului de a esențializa misterele vieții și ale morții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
citat, două valori stilis tice și, implicit, un dublu rol discursiv. În prima secvență textuală, verbe precum seamănă, se redimensionează, nu se chinuie, dispar, absoarbe, rămâne, nu spune etc. au valoarea prezentului descriptiv. Rolul acestui timp verbal este de a schița personajului feminin un portret dinamic ce prinde contur, treptat, chiar în timpul „real“ al lectorului, anulând distanța dintre cititor și personaj. În a doua secvență textuală, rolul verbelor prin care se activează valoarea stilistică a prezentului narativ constă în derularea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai ales, personajele care vor intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin destinul lui Felix și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități certe, precum voința puternică, inteligența nativă, luciditate, temeritate, capa citate de a intui psihologia celor din jur, dar aceste calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din perspectiva căruia sunt schițate ipostazele eroinei. Astfel, atât prin portretul inițial, cât și prin imaginea finală - reliefată în dialogul dintre Felix și Pascalopol -, se accentuează caracterul enigmatic al Otiliei. Alegând această strategie textuală, George Călinescu reliefează ambiguitatea eroinei și iposta zele ei, mereu schimbătoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
crize de conștiință, de ordin cognitiv, nu moral“ - afirma Camil Petrescu (Addenda). Prima sa piesă, Jocul ielelor (1916), ilustrează perfect noul canon al dramei de idei (care apropie teatrul lui Camil Petrescu de dramele lui H. Ibsen sau Fr. Dürrenmatt), schițând, în același timp, reperele paradigmatice ale teatrului camilpetrescian. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din drama studiată Gelu Ruscanu, eroul principal al dramei, întruchipează scenic omul superior, în mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui Grigore Ruscanu, tatăl lui Gelu. Ca prezență scenică, eroul asupra căruia se focalizează spectacolul se definește mai ales prin prezență scenică și discurs. Prima apariție a lui Gelu Ruscanu (actul I, scena III) este însoțită de un portret inițial schițat în didascalii: „Gelu e un bărbat ca la 27- 30 de ani, de o frumusețe mai curând feminină, cu un soi de melancolie în privire, chiar când face acte de energie. Are nervozitatea instabilă a animalelor de rasă. Privește totdeauna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
maniere de cavaler de curte. Face un salut grațios și sigur de el. Textul propriu zis este un dialog dramatic, alcătuit din replici ale celor două personaje, Marcello Mariani (Cellino) și comandantul flotei venețiene, Pietro Gralla. 9. Replica lui Pietro schițează un portret ideal al tânărului venețian. Primele două afirmații reliefează, prin conotații metaforice, caracterul inflexibil, tăria de caracter și cute zanța care definesc, în concepția sa, un tânăr aristocrat. Următoarele enunțuri punctează valorile morale și sociale - adevărul, dreptatea - pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile speculații metafizice problema etică este fals pusă și în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat o revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile extra-conștiente. Ea se vede obligată să apeleze la un fel de introspecție deghizată și ca atare insuficient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
contrastelor și prin cele ale antitezelor, mitul a putut exprima simbolic legalitatea, manifestă și totodată misterioasă, astfel că, depistînd legăturile analogice ale motivelor, trebuie să fie posibilă crearea unei psihologii a motivelor capabilă să descifreze simbolizarea mitică. Sînt astfel stabilite schițate succint și pregătite pentru evoluțiile ulterioare premisele descifrării simbolismului. Metoda este bazată pe distincția netă dintre fațada limbajului simbolic și preștiința sa psihologică subiacentă. Obiectivul evoluțiilor ulterioare va fi demonstrarea detaliată a conținutului preștiinței psihologice a mitologiilor, fondată pe simbolurile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Este important să ne dăm seama de faptul că semnificația morală este bazată încă de la originea ei pe creația mitică, fără care ea nu ar putea fi deja inclusă în varianta aceasta primitivă a mitului Persephonei pe care tocmai am schițat-o. Dar predominanța crescîndă a sensului moral impune adesea miturilor transformări fie și doar adăugarea unor detalii extrem de semnificative care obligă traducerea să le caute sensul moral, căci, în interpretarea sezonieră și chiar și în cea metafizică, adaosurile nu ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a cărui operă a fost pînă în zilele noastre studiată în cele mai mici detalii nu a suscitat în această privință tot interesul pe care existența simbolisticii îl impune spiritului uman. Aceasta cu atît mai mult cu cît, fără a schița o cît de slabă tentativă de aprofundare, semnificația psihologică a divinităților este indiscutabilă în mitologia greacă. Ca să nu cităm decît cîteva exemple: Zeus este simbolul spiritului, Hera al dragostei. Atena al înțelepciunii și combativității elanului, iar Apollo al armoniei. Fără
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aici câteva. Anchete științifice La drept vorbind, administrația franceză a urmat o dublă cale în 1993, când au fost realizate primele statistici administrative. În afară de această contabilitate oficială, au fost lansate oferte de cercetare și câteva echipe au încercat atunci să schițeze un tablou al situației. Ancheta de victimizare a fost una dintre direcțiile adoptate. Este una dintre cele mai folosite metode pe plan internațional, dar nu singura. Ne vom mărgini în acest capitol la o reflecție destul de grosieră asupra frecvenței violențelor
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
permanent în spațiile de date și deschizând ferestre simultane către lumi construite și plăsmuite, interacționând în zone ale controlului social sau ale puterii politice, economice sau ideologice. Ne vom folosi de studii postmoderne media pentru a evidenția câteva modele corporal-identitare schițate în această direcție. În timp ce acceptăm caracterul real al virtualității, respectiv cadrele existențiale și practice în care ființa umană își desfășoară activitățile, acceptăm și caracterul material și întrupat al virtualității. Natura fizică a corpului uman are un rol constitutiv în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtualitatea digitală este congruentă cu materialitatea, deopotrivă în sens tehnologic și fizic-senzorial. Această a doua accepție a ontologiei virtuale, avatarizarea, completând procesele cyborgizării sau ale protezării umanului, devine sinonimă parțial cu interfațarea în special în legătură cu mediul Internetului. Identitatea cyberspațială se schițează prin manierele în care un utilizator transformă limbajul informatic într-un avatar care să-l reprezinte online. În cadrul acestei accepții se accentuează de regulă problematica identității subiective a omului, iar problematica corpului material este fie suspendată, fie negată până la emergența
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cunoștințele și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi cutremurătoarea și extrema afirmație a lui Perry, 2000, că nemurirea este matematică, nu mistic-religioasăă. Schițând fundamentele unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei ordonări instante a societății care să desfidă structurile legale și normative ale oricărei Puteri, de la stat la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginea eliberării femeii prin redescoperirea conexiunii spirituale cu natura. Autoarea manifestului își asumă un punct de vedere politic și o metodă a „blasfemiei” pe care o dorește desprinsă de orice formă de fetișism, de imaginea masculină a cyborgului, așa cum este schițată aceasta de corporațiile cibernetice, militare, comerciale sau politice. Pornind de la realitatea tehnoștiinței actuale, discursul său ia distanță de miturile occidentale ale bipolarităților sau ale „unității originale” a ființei. Astfel, observă și demontează strategiile de cyborgizare umană (vezi capitolul întâi pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Către VASILE CONTA p. 190, r. 7 8 : „parcă înnebunisem de entuziasm, și de, prost oi fi, dar inimă mare am.” exaltarea și împărtășirea bucuriei apropiaților, motivată de noblețea construcției sufletești, desprinzându-se de aici și modestia persoanei în cauză, schițată prin autopersiflare. 10 Către A.C. CUZA p. 191, r. 9 10 : „sufletele nobile mai degrabă se uită pe sine.” dedicarea absolută și necondiționată a oamenilor cu suflete mărețe, care, din altruism, ajung până la sacrificiul de sine. 11 Către MIHAI EMINESCU
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
putem lăsa altceva mai bun tinerei generații, să-i dăm acest tratat ca, la rândul ei, să ducă mai departe și să înalțe cât mai sus chirurgia românească. Pentru a grăbi înfăptuirea, am făcut o împărțire a materiei și am schițat pentru fiecare capitol un mic plan. Natural, fiecare are libertatea să-l interpreteze și să-l dezvolte cum va crede mai bine. În ceea ce privește structura, am urmărit păstrarea unei proporții, pentru a putea închega un tot armonios. Oriunde s-a simțit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
întâi în limba engleză, este un eseu despre formele antisemitismului prezent la unii intelectuali în România anilor ’30 ai secolului trecut. După ce încearcă situarea naționalismului și a antisemitismului în istoria modernă a României și în contextul politic al momentului, V. schițează activitatea unor figuri publice care au avut, într-o împrejurare sau alta, atitudini considerate antisemite (Mircea Eliade, Emil Cioran ș.a.). Se ajunge la concluzia că printre intelectualii români dintre cele două războaie mondiale „antisemiți extremiști au fost puțini, dar atașamentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]