4,338 matches
-
ul (etimologia provine din grecescul: ξύλον, care înseamnă "lemn" + sufixul -itol) este un îndulcitor folosit în mod natural ca un înlocuitor al zahărului. Se găsește în fibrele multor fructe, legume, ciuperci, cereale sau scoarța unor copaci. ul este la fel de dulce precum zaharoza având însă doar doua treimi din calorii. Xilitolul este un compus organic cu formula (CHOH)(CH2OH), cu un aspect similar zahărului, având de asemenea același gust ca zahărul, este un excelent ajutor
Xilitol () [Corola-website/Science/324258_a_325587]
-
Conform unora, această capacitate paranormală a fost sesizată și la anticiparea catastrofelor naturale. Comportamentul agresiv al animalelor domestice și sălbatice înainte de astfel de fenomene naturale ar putea fi explicat de faptul că acestea au capacitatea de a simți vibrațiile de sub scoarța terestră și că pot detecta schimbările care au loc în subteran. Cei care cred în capacitățile paranormale ale animalelor îi acuză pe etologi că refuză să studieze științific aceste fenomene și că ar considera acest subiect ca fiind tabu.
Clarviziune () [Corola-website/Science/326724_a_328053]
-
(sau ciclul azotului) reprezintă procesul de circulație continuă a azotului în atmosferă, scoarța terestră, organismele animale și cele vegetale, în decursul căruia acest element chimic trece (intră) prin diverse forme și combinații chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
o curgere de lavă a acoperit acest nisip de scoici de pe fundul mării, după care straturile s-au înălțat încet până la nivelul actual. Cartea lui Charles Lyell, "Principles of Geology", prezenta o ipoteză de înălțare treptată și de cădere a scoarței Pământului, ilustrată de modificarea nivelurilor Templului lui Serapis, iar Darwin l-a susținut implicit pe Lyell remarcând că „Dr. Daubeny, când a menționat starea actuală a templului lui Serapis, s-a îndoit de posibilitatea ca suprafața unei țări să se
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
în această biserică au fost și următoarele cărți bisericești: 1. Evanghelie, tipărită în anul 1723 la București. Această lucrare, la momentul predării către centrul eparhial din Zalău se prezenta în stare bună de conservare, completă, în legătură de piele cu scoarțe de lemn, ornamentată, cu urme de aurire. Era scrisă cu caractere chirilice. 2. Apostol, tipărit în anul 1747 la Râmnic. Starea de conservare a acestei cărți era bună, exemplarul păstrat fiind complet. Era legat în piele, cu coperți din carton
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
fostu vaca cu 3.000 de zloți și o mierță de mălaiu cu 120 florini"". 3. Strașnic, tipărit în anul 1773 la Blaj. Exemplarul era complet, dar aflat într-o stare slabă de conservare. Legătura cărții era din piele, pe scoarță de lemn, ornamentată. Era, de asemenea, scrisă cu caractere chirilice. 4. Ceaslov, tipărit în anul 1777 la București. Exemplarul, la momentul predării, era incomplet, într-o stare de conservare proastă. Legătura cărții era din piele cu scoarțe din lemn. Scrisă
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
din piele, pe scoarță de lemn, ornamentată. Era, de asemenea, scrisă cu caractere chirilice. 4. Ceaslov, tipărit în anul 1777 la București. Exemplarul, la momentul predării, era incomplet, într-o stare de conservare proastă. Legătura cărții era din piele cu scoarțe din lemn. Scrisă cu caractere chirilice. 5. Mineu, exemplar tipărit la Blaj în anul 1781. Starea cărții era slabă, era incompletă iar legătura din piele a cărții uzată. Scrisă cu caractere chirilice. 6. Pentecostar, tipărit în anul 1783 la București
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
incompletă iar legătura din piele a cărții uzată. Scrisă cu caractere chirilice. 6. Pentecostar, tipărit în anul 1783 la București. Exemplarul, aflat într-o stare mediocră de conservare la data predării lui, avea o legătură din piele cu coperți din scoarță de lemn. Este scrisă cu caractere chirilice. Din patrimoniul acestei biserici au mai făcut parte și o cazanie, din anul 1768 tipărită la București, un triod, un molitfelnic și un octoih mare, toate din secolul al XIX-lea. Magazia ridicată
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
aparținând unei tabere de sculptură. Sunt izvoare sulfuroase, în satul Brebu din comuna Lopătari. În comuna Mânzălești, în jurul Platoului Meledic sunt izvoare clorosodice. Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni dacă flacăra se stinge). Se află pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca (Comună Lopătari) Este o stâncă
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
se află între cele două centre de masă și mai aproape de corpul mai mare. De exemplu, Luna nu gravitează exact în jurul centrului Pământului, ci în jurul unui punct care leagă cele două centre de masă aflat la aproximativ 1710 km sub scoarța Pământului, punct în care cele două mase se echilibrează. Baricentrul este unul din focarele orbitei eliptice a fiecărui corp. Acesta este un concept important în domeniul astronomiei, astrofizicii, ca și în problema celor două corpuri. În problema celor două corpuri
Centru de masă () [Corola-website/Science/322646_a_323975]
-
Canada, unde se găsește în mlaștinile din sudul statului Ontario. Alte familii care se găsesc în America de Nord sunt Forficulidae ("Doru" și "Forficula"), Labiidae, Anisolabididae, și Labiduridae. Puține urechelnițe supraviețuiesc iernii în climatele reci și pot fi găsite în crăpături de scoarță, în câmpuri sau grădini. Din cele aproximativ 1800 de specii, 25 se găsesc în America de Nord, 45 în Europa (7 în Marea Britanie) și 60 în Australia. Specii prezente în România: Majoritatea urechelnițelor au o formă turtită și corp alungit pentru a
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
și elefantoizi, crocodili și hipopotami. Depresiunea Afar este produsă de o intersecție triplă tectonică, unde crestele răspândite care formează Marea Roșie și Golful Aden emerg pe pământ și întâlnesc Riftul Africii Orientale. Locul de întâlnire central pentru aceste trei bucăți din scoarța Pământului este în jurul lacului Abbe. Depresiunea Afar este unul din cele două locuri de pe Pământ unde creasta din mijlocul oceanului poate fi studiată pe teren, celelalt loc fiind Islanda. În depresiune, scoarța Pământului se depărtează, la o rată de 1-2
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
de întâlnire central pentru aceste trei bucăți din scoarța Pământului este în jurul lacului Abbe. Depresiunea Afar este unul din cele două locuri de pe Pământ unde creasta din mijlocul oceanului poate fi studiată pe teren, celelalt loc fiind Islanda. În depresiune, scoarța Pământului se depărtează, la o rată de 1-2 centimetri pe an de-a lungul fiecărei dintre cele trei fisuri care formează "picioarele" joncțiunii triple. Consecința imediată a acestui fapt este că există (conform datelor de la sfârșitul lui 2005) o secvență
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
alimentarea cu apă. Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de supafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial. După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel: Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și din lacurile naturale și artificiale. În cazuri extreme, pentru consumatori cu necesar
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
Biserică de lemn din Scoarța-Pietriș se află în cătunul de pe dealul Pietriș din localitatea Scoarță din județul Gorj. Poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservata, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
se află în cătunul de pe dealul Cârținești din localitatea Scoarța din județul Gorj. Poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și datează cel mai probabil din secolul 18. Se distinge prin structura de lemn bine conservată, prin nișele în consolă de la altar, atât de caracteristice zonei, prin absida altarului terminată în ax
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
teren. În altar, la proscomidie, se mai pot observa urmele unui pomelnic scris de asemenea în litere chirilice, legat desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță de stejar, de la care și-a luat numele întreaga așezare, a fost înlocuită în 1906 cu una nouă de zid. Biserica Dintre Vii
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
chirilice, legat desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță de stejar, de la care și-a luat numele întreaga așezare, a fost înlocuită în 1906 cu una nouă de zid. Biserica Dintre Vii a ars în 1967. S-au păstrat numai cea din dealul Cârținești și cea din dealul Pietriș
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
toate ferestrele curții interioare a școlii de muzică, care se afla în vremea respectivă, pe strada E. Ungureanu, în clădirea în care este astăzi sediul Școlii Populare de Artă sau cum a încercat să taie un plop uriaș, cioplindu-i scoarța cu un cuțit. În încercarea sa temerară, și-a tăiat foarte adânc, degetul arătător, de la mâna dreaptă. Evocă cu un zîmbet șăgalnic, expresia chipului mamei, care, văzând cum îi atârnă falanga degetului, n-a putut decât să-i spună: „Of
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către marginea masivului, de-a lungul unor vechi rupturi ale scoarței, se insinuează către suprafață izvoare minerale. În jurul lor s-au ridicat numeroase stațiuni balneoclimatice, pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri semnificative. Apele freatice se află la baza orizontului conglomerato-gresos din culmea principala și în depozitele scoarței de alterare și deluviale de pe celelalte culmi. Cea mai dezvoltată rețea de comunicații din zona este rețeaua rutieră. Culmea este circumscrisa în partea de nord pe valea Trebișului de DN2G Bacău - Comănești pe porțiunea Bacău - Tescani, la est în Culoarul
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
este partea centrală, cea mai profundă a Pământului, care este situată sub manta și, probabil, constă din fier și nichel solid, cu un amestec de alte elemente siderofile. Nucleul începe de la 5.150 km de la scoarța terestră, și are o grosime de 1.300 km. Nucleul terestru are 31,5 % din masa totală a Pământului și numai 16,2 % din volumul acestuia, nucleul având densitatea medie de 10 g/cm³ pe când densitatea medie a globului este
Nucleul Pământului () [Corola-website/Science/330850_a_332179]
-
este localizat în fisurile grezoase și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
nevoie de copaci mari pentru a cuibări și a le susține nevoia de hrană. În cazul în care astfel de copaci dispar din pădurile în care aceste ciocănitori locuiesc rezultatele vis-a-vis de numărul de ciocănitori pot fi severe. Acestea sondează scoarță copacilor în căutare de insecte și larve și își folosesc limba lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]