4,515 matches
-
său Matei Corvin, cetatea și domeniul devin posesiuni regale, iar în 1461 sunt trecute în administrația Capitulului de Alba Iulia. În 1467 regele Ungariei, Matei Corvin donează cetatea și domeniul Voievodului Transilvaniei Ioan Pongratz și Dindeleag 1462 - 1476. De la sfârșitul sec. XV-lea și până la jumătatea secolului al XVI-lea cetatea adăpostește familii și personalități importante în istoria Transilvaniei implicate în diferite scandaluri politice ale acelor vremuri. Începând cu anul 1500 cetatea devine proprietatea familiei Balassa, familie nobiliară partizană a partidei
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
este o sintagmă care se referă la populații migratoare venite pe apă (dar și pe uscat) în decursul sec. al XIII - lea î.Hr. și care au invadat Anatolia și estul Mediteranei. În decursul migrației lor, au atacat și distrus orașe din Asia (Ugarit), Cipru (Enkomi) și probabil Imperiul hittit, care era în declin la acel moment. Singură armata egipteană
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
angajat să nu permită niciunui alt stat străin să invadeze teritoriul, sau să intervină în administrarea Tibetului. În plus, similar cu Xinjiang, care a fost transformat în provincie mai înainte, guvernul Qing a împărțit Manciuria în trei provincii, la începutul sec. XX, oficial cunoscute sub numele de cele "trei provincii din nord-est ", si a stabilit un post de vicerege pentru a supraveghea aceste provincii, mărind numărul total de viceregi regionai la noua. Dezvoltarea sistemului militar Qing poate fi împărțit în două
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
tratatului de pace, încheiat în 1108 la Deabolis, Antiochia a fost recunoscută drept un fief al Imperiului. Alexie Comnenul a inițiat profunde reforme interne, imediat după ce a ajuns la putere, și numai lui îi datorează statul succesele rapide de la sfârșitul sec XI-începutul sec XII. În aceste acțiuni, împăratul se sprijinea aproape în exclusivitate pe rudele sale și pe clienții săi, oameni de condiție socială modestă, pe care îi copleșise cu binefaceri. După cum s-a exprimat secretarul său, cronicarul Ioan Zonaras, basileul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
obține venituri din această regiune), cu condiția serviciului obligatoriu, prestat de pronoiar în folosul împăratului. În felul acesta, pe seama pronoiarilor se întărea, mai întâi de toate, armata, care a devenit asemănătoare trupelor de cavaleri din Europa Apuseană. Începând cu sfârșitul sec XI, Bizanțul trăieste o perioadă de avânt. Au fost reconstruite orașele, decăzute în perioada răzmerițelor, au renăscut comerțul și meșteșugurile. Transformările au atins și componența socială a populației țării: încă din timpul domniei lui Alexie și a fiului său, Ioan
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
împrumutate de la casa țărănească din zona Cricovului Sărat, foișorul-culă de intrare (construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două nivele, operă a meșterului zidar Barbu Bezdedeanu de pe la mijlocul sec. al XIX-lea), ruinele acareturilor (magazii, grajduri și atenanse pentru argați, grăjdari, rândași și unde au fost tolerați să-și încheie zilele ultimul vlăstar al familiei Bellu și soția sa, o franțuzoaică modestă) și un parc monumental de cca. 5
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
2 cu biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena", Camera Fiscală, biserica "Sf. Nicolae" — capela Spitalului Orășenesc, Spitalul de Boli Contagioase, fondat de medicul Toma Ciorbă, Banca Orășenească, Duma Orășenească, Casa Eparhială, hoteluri și multe case de locuit etc. La începutul sec. XX construcția străzii era încheiată. În anii interbelici a fost începută construcția Palatului Culturii și a Clubului ofițerilor (Casa Armatei), ambele în Piața Polițienească. În iunie 1941 cele mai valoroase clădiri au fost bombardate de Armata Sovietică, rămânând întregi foarte
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
Neagră pe de alta, care au adus bogăție țării. Negustorii străini plăteau vama mică și cea mare. Moldova avea relații comerciale strânse cu Polonia și Țara Românească. Cele mai importante porturi comerciale au fost Chilia și Cetatea Albă. La sfârșitul sec al 18-lea, Moldova plătea tribut Imperiului Otoman în bani și în produse, în schimbul păstrării autonomiei. Alte bogății erau trimise de pe moșiile mânăstirilor « închinate » la Muntele Athos, în Grecia.
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
aspectul unor crizanteme de piatră. Interesantă este și apariția unor depozite aluvionare stratificate, groase (peste 10m), care colmatează unele diaclaze ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui Zalion are 4.513m lungime iar adâncimea
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
sub pavilionul și controlul unui stat beligerant, dar pe contul și pentru profitul armatorului, comandantului și al echipajului, cu scopul de a comite acte ostile contra navelor comerciale inamice sau a le captura. A avut statut juridic până către sfîrșitul sec. XIX, consacrat printr-o împuternicire dată de stat, denumită „autorizație" sau „patentă de corsar" sau „scrisoare" ori „autorizație de represalii". Navele sau încărcătura lor capturate de navele corsar erau aduse într-un port de control al statului beligerant, unde captura
Corsar () [Corola-website/Science/314967_a_316296]
-
a alocat numai 12.000 din cele 100.000 de bilete pentru finala Cupei Angliei din 1953 suporterilor lui Blackpool, Matthews a declarat că „Nu m-am putut decide dacă cei care au luat această decizie au fost niște capete seci sau pur și simplu nu le pasă de adevărații suporteri care erau sufletul jocului”. Nu a primit niciun cartonaș galben sau roșu în întreaga sa carieră, coechiperul Jimmy Armfield observând faptul că Matthews nu se baza pe multe clinciuri fizice
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
lumii, iar Istakhri (cca. 900) este autorul unei hărți a lumii destul de precisă. Zarkala calculează arcul de meridian dintre Toledo și Bagdad (cca. 1000), iar în anul 1154 apare o lucrare cartografică de excepție, harta elaborată de Idrisi. Spre sfârșitul sec. al XII-lea, utilizarea busolei era un lucru obișnuit iar necesitățile cunoașterii erau tot mai mari. Astfel, la începutul anilor 1300, se naște o nouă cartografie care derivă din cu totul alte exigențe decât cartografia creștină medievală, răspunzând necesităților navigației
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
care derivă din cu totul alte exigențe decât cartografia creștină medievală, răspunzând necesităților navigației. Hărțile cartografilor arabi în general introduc un element de ordonare în execuție, detaliile suprafeței terestre sunt mult geometrizate fiind desenate cu rigla și compasul. În cursul sec. al XIII-lea, prin intermediul arabilor, busola este introdusă în Europa și devine un instrument indispensabil în orientare în general și în navigație în special. Cerințele navigatorilor se extind și asupra preciziei hărților. Astfel, hărțile mănăstirești și cele de tip TO
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
acest secol, arta cartografică devine știință cartografică. Încetul cu încetul, nu va mai fi permisă libertatea cartografilor de a improviza compoziții ornamentale care să estompeze lipsa cunoștințelor geografice (așa cum se proceda în perioada clasică a lui Ortelius). Cartografic vorbind, caracteristica sec. al XVIII-lea, reprezentarea altimetrică (curbele de nivel) alături de simbolistica cartografică, fac încetul cu încetul ca harta să devină un document științific mai degrabă decât artistic. Dacă sec. al XVI-lea și al XVII-lea au fost secolele de aur
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
de Nicomedia în ritul arian, rit care nu recunoștea natura divină a lui Iisus Christos. Cert este că împăratul Constantin cel Mare (307-337 e.N) a sprijinit creștinismul în imperiu pentru a respecta credința mamei sale, Helena. Atunci, la începutul sec. al 4-lea, Nicomedia a atins maxima sa importanță și bogăție. Cu două secole înainte, pe timpul împăratului Traian (98-117), guvernatorul Plinius cel Tânăr lăuda monumentele orașului: senatul, forul și templul zeiței Cybele. După fondarea Constantinopol-ului (330 e.N.), Nicomedia a rămas
Nicomedia () [Corola-website/Science/317886_a_319215]
-
de ruinele antice. După cucerirea Constantinopolului de către cruciații apuseni din cruciada a IV-a, Nicomedia s-a aflat în centrul disputelor dintre apusenii trădători ai creștinătății și micul Imperiu Bizantin de Niceea, revenind în cele din urmă bizantinilor. La sfârșitul sec. al 11-lea, între 1078 și 1087, orașul a căzut în stăpânirea turcilor selciukizi. Incă pe atunci se redusese la o locuire numai pe acropolis, într-un patrulater fortificat cu laturile de 200-300 de metri lungime și circa 150 de
Nicomedia () [Corola-website/Science/317886_a_319215]
-
d.Hr. Cartea lui Enoh nu mai era cunoscută în Europa decât printr-un număr mic de pasaje păstrate în sânul bisericii și prin două fragmente grecești destul de lungi, incluse în scrierile lui Georges le Syncelle și Cedrenus. La sfârșitul sec.18 d.Hr. un călător britanic, un oarecare Bruce, găsește în Etiopia trei manuscrise păstrate de biserica creștină locală ca parte a Bibliei sale. Manuscrisele conțineau o versiune relativ completă a cărții. În 1821 este tradusă în engleză de Dr.
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
cu doi boi, pe revers: un pătrat adâncit împărțit in patru. Monedele s-au găsit între Antiochia și Laodiceia ad Mare (azi Al-Ladhiqiyah oraș port sirian), dar și tocmai lângă fluviul Tigru, Mesopotamia. Herodot scrie ca tiranii Miletului la începutul sec.V î.Hr.au zidit o cetate la Myrkinos numită "Eunea Hodoi" (adică: "Nouă Drumuri"). Tucidide scrie că a fost stăpânit și de edoni. Acolo, la venirea campaniei sale în Tracia, Xerxes a ordonat sa fie îngropați de vii nouă baieți
Edoni () [Corola-website/Science/317950_a_319279]
-
iulie 1884, Petreștii de Sus, Comitatul Turda - d. 2 decembrie 1970, Turda) a fost o personalitate de vază a orașului Turda, tatăl politicianului Ion Rațiu. Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. S-a născut la 7 iulie 1884 în satul Petridul de Sus, pe atunci în comitatul Turda. Clasele primare și gimnaziale le urmează în mai multe localități: Cluj
Augustin Rațiu () [Corola-website/Science/317980_a_319309]
-
ars în 1929. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 . Pe valea pârâului Lepșa a fost înălțată biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului" a Schitului Lepșa, monument istoric cod LMI VN-II-m-B-06514, pe locul unei biserici ce datează de la sfârșitul sec. XVIII (1780). Schitul s-a bucurat de o administrație autonomă, dar și de donațiile și veniturile primite de-a lungul timpului. Mănăstirea Lepșa a fost întemeiată în anul 1774, când un ucenic al Sfântului Vasile de la Poiana Mărului ridica un
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
1818 Slobozia-Bălți devine centrul administrativ al volostei (plasă) cu același nume . Satul se afla la o distanță de 2 km de vatra orașului Bălți. Până a se construi calea ferată (1894) Slobozia-Bălți era separată de Bălți, mai târziu, la începutul sec. XX, a devenit o suburbie a orașului. În 1902 satul Slobozia-Bălți avea 197 de case și 1230 de locuitori . După unirea Basarabiei cu România în 1918, Slobozia-Bălți devine centrul administrativ al plasei omonime din județului Bălți, din care făceau parte
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
acel moment cinci deschideri. Nu se știe dacă podul s-a executat de la început cu cinci deschideri sau dacă s-au construit inițial trei deschideri (după cum era specificat în proiect) și ulterior s-au executat alte două deschideri. La sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, ca urmare a deschiderii căii ferate Crasna-Huși (1890), târgușorul Docolina și-a pierdut din importanță și a dispărut, datorită dezvoltării localității Crasna ca stație de cale ferată. În anul 1956, ca
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
știe dacă podul s-a executat de la început cu cinci deschideri sau dacă s-au construit inițial trei deschideri (după cum era specificat în proiect) și ulterior s-au executat alte două deschideri. La sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, ca urmare a deschiderii căii ferate Crasna-Huși (1890), târgușorul Docolina și-a pierdut din importanță și a dispărut, datorită dezvoltării localității Crasna ca stație de cale ferată. În anul 1956, ca urmare a alunecărilor de teren în
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
și alte specimene adunate de echipa nordică au fost recuperate din Capul Adare și Evans Coves de către "Terra Nova" în ianuarie 1913. Scopul acestei călătorii a fost explorarea geologică a coastei vestice a Strâmtorii McMurdo, într-o zonă dintre Văile Seci și Ghețarul Koettlitz. Această sarcină a fost făcută de o echipă formată din Griffith Taylor, Debenham, Wright și P.O. Evans. Ei au debarcat de pe "Terra Nova" pe la Butter Point, aflat în partea opusă Capului Evans pe țărmul Pământului Victoria
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
ul este o denumire generică dată tendințelor unor curente literar-artistice de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX -lea de către propriii protagoniști, caracterizate prin misticism, formalism, individualism excesiv, cosmopolitism, cultivarea artificialului, a rafinamentului estet și a morbidului excesiv, care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective, considerată ca
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]