5,479 matches
-
tolerate [London et al., 1990] și nu necesită suplimentarea dozei postdializă. Unele blocante ale canalelor de calciu, ca verapamilul și diltiazemul, pot avea efecte inotrop- și cronotrop-negative miocardice, în timp ce altele, ca nifedipina cu acțiune de scurtă durată, pot induce stimulare simpatică reflexă. Amlodipina are o acțiune prelungită și, în doze mici, nu determină astfel de efecte secundare [Packer et al., 1996]. într-un studiu pe 1.087 de pacienți dializați, blocantele canalelor de calciu au fost agenții antihipertensivi cei mai utilizați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
beneficia, în primul rând, de depleția volemică. IECA inhibă senzația de sete, datorită scăderii nivelului angiotensinei II, ceea ce favorizează menținerea normovolemiei. Beta-blocantele și IECA sunt indicate, de asemenea, la pacienții care dezvoltă HTA intradialitică (prin activarea excesivă a sistemului nervos simpatic sau a SRA, secundară depleției volemice). Dintre efectele adverse (relativ rare) ale IECA, specifice pacienților dializați, se remarcă agravarea anemiei și creșterea riscului reacțiilor de bioincompatibilitate [Mailloux et al., 1998]. Astfel de efecte adverse nu au fost descrise până în prezent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
evidențiat HTA la 51% dintre pacienții tratați cu CsA, față de 33% la cei fără CsA. Efectul hipertensiv al CsA se explică prin: (1) acțiunea vasoconstrictoare, perturbarea funcției endoteliale și reducerea sensibilității musculaturii netede vasculare la NO; (2) activarea sistemului nervos simpatic; (3) activarea SRA; (4) inhibarea sintezei peptidelor natriuretice. Efectul vasoconstrictor al CsA este dependent de doză și, ca atare, maxim în perioada precoce post-TR, când HTA este și ea mai importantă [Luke et al., 1991; Curtis et al., 1997; Porter
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
al., 1998]. Calciu-blocantele antagonizează efectul vasoconstrictor al CsA [First et al., 1994; Curtis et al., 1994; Luke et al., 1985, 1991] și cresc nivelul seric al acesteia, permițând utilizarea unor doze mai mici [Luke et al., 1991]. Dată fiind hiperactivitatea simpatică la pacienții cu TR, blocantele adrenergice sunt și ele o alternativă rațională [Mailloux et al., 1998]. Tratamentul stenozei arterei grefonului poate fi conservator, farmacologic dacă funcția grefei nu este amenințată, dar definiția stenozei semnificative este variabilă după diverși autori: peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
ofere o imagine de ansamblu asupra tahiarit - miilor ventriculare întâlnite în practica zilnică. 30.2. Aritmia extrasistolică ventriculară Aritmiile extrasistolice ventriculare (ESV) sunt frecvent întâlnite atât la vârstnicul cu afectare cardiacă organică, precum și la cel fără. Apar în situațiile stimulării simpatice excesive, fumat, consum exagerat de alcool, ischemie miocardică, oboseală extremă, febră, anxietate. ESV iau naștere în miocardul ventricular și se extind către ventriculul controlateral prin intermediul miocitelor, pe căi de conducere nespecifice (3). La pacienții la care întâlnim mai mult de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
subite la pacientul cu TV polimorfă sau FV, nu și la cei cu TV monomorfă susținută (la care ablația RF este o opțiune de preferat) și nici în situația unei funcții VS sever deprimate (indicație de ICD);chirurgia antiaritmică;ganglionectomie simpatică cervico-toracică stângă în sindromul QT lung; ‒ anevrismectomie de VS în infarctele anterioare întinse. 30.5. Flutterul ventricular Are o frecvență ventriculară de peste 250/min și un aspect sinusoidal prin care complexul QRS pare simetric de o parte și de alta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
special la femei. Creșterea în greutate are impact asupra aparatului cardiovascular prin mecanisme multiple, similare altor categorii de vârstă, și anume promovarea hipertrofiei ventriculare stângi (HVS), alterarea vasodilatației, creșterea rigidității arteriale (RA), efect nefavorabil asupra remodelării vasculare, interacțiunea cu hiperreactivitatea simpatică și activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRRA) (1) . Cu toate acestea, paradoxul obezității este discutat și în HTA a vârstnicului. De exemplu, o analiză din studiul INVEST arată scăderea morbi-mortalității la obezul hipertensiv vârstnic comparativ cu cel normo- ponderal (37). Hiperuricemia este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
nocturn. Reducerea sensibilității organelor-țintă la NA este un alt factor care ar putea determina creșterea compensatorie a secreției în repaus și ca răspuns la stres. Mai probabil, reducerea sensi - bilității baroreceptorilor diminuează impulsurile vasodilatatoare, cu incapacitatea de a modula stimularea simpatică vasoconstrictoare. Un rol critic ar avea și reducerea activității dopaminergice la nivel central. Din punct de vedere practic, modificările explică eficiența redusă a betablocantelor la vârstnic. Concomitent crește activitatea alfa a receptorilor. Mecanismul pare să stea la baza creș - terii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
nervos vegetativ este corelată mai puțin cu nivelul TA per se, și mai degrabă cu variabilitatea sa. În plus, atât variabilitatea TA cât și a frecvenței cardiace sunt minime la schimbările posturale, demonstrând alterarea funcției de reglare a activității vasomotorii simpatice (57). În ansamblu, modificările structurale cardiovasculare legate de vârstă și accentuate de procesul de ATS, accelerate de HTA, conferă vârstnicului un profil hemodinamic particular, caracterizat prin:-funcție cardiacă cu parametri normali în repaus (debit cardiac, debit sistolic, fracție de ejecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
primele 3 minute de ortostatism). Studiul SHEP (60) afirmă frecvența crescută până la 17,3% dintre cazuri, dar procentul ajunge până la 26% la populația peste 80 de ani (52). Mecanismul comun este reducerea sensibilității baroreceptorilor și a răspunsului hemodinamic la stimularea simpatică. Asociat intervine deficiența capacității de autoreglare a circulației cerebrale. Un studiu efectuat pe 3.522 de pacienți vârstnici (Honolulu Heart Program) consideră că hTAo este predictor al mortalității la 4 ani, care crește cu 18% pentru fiecare scădere cu 10
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
considerabilă a energiei vitale; - amplificarea voinței în urmărirea unui scop sau a unor obiective;apariția stărilor de empatie; - comunicare interumană mult mai bună; - eliminarea kilogramelor în plus; - dobândirea supleței corporale;elasticizarea gradată a coloanei vertebrale;întărirea și echilibrarea sistemului nervos, simpatic și vegetativ; - formarea unui grup de lucru omogen care să impulsioneze considerabil progresul fiecărui participant în parte; Armonizarea sănătății prin mișcare Exerciții de încălzire, deblocare și armonizare a diferitelor părți ale corpului. Exerciții de armonizare și revitalizare a sistemului glandular
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
în trunchiul venos stâng brahiocefalic. Sângele venos timic mai drenează în venele toracice interne, tiroidiene inferioare, pericardo-frenice. Căile limfatice eferente, ce părăsesc timusul, ajung în ganglionii toracici interni, ganglionii mediastinali anteriori (prevasculari) și ganglionii pulmonari hilari. Timusul are dublă inervație simpatică și parasimpatică. Timectomia se poate realiza pe cale cervicală, transsternală (sternotomie parțială sau totală), toracoscopic sau prin toracotomie. În caz de miastenie se preferă abordul chirurgical miniinvaziv, iar în prezența timomului, sternotomia este calea de ales. Structurile endocrine Tiroida mediastinală În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară descendent pe marginea internă a mușchiului scalen anterior. Pătrunde în torace printre artera și vena subclavie dreaptă, plasându-se pe versantul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
spinale. Fiecare nerv spinal se împarte în 4 ramuri:ramul anterior, pătrunde în spațiul intercostal, pentru ca împreună cu artera și vena omonimă să formeze pediculul vasculo-nervos intercostal;ramul posterior, se distribuie la musculatura sacrospinală;ramul comunicant, care face legătura cu lanțul simpatic toracal;ramul meningeal, care este un ram recurent, întorcându-se prin gaura de conjugare pentru a se distribui la meningele spinal. Lanțurile simpatice dorsale Lanțul simpatic dorsal drept sau stâng este format din 10 sau 11 ganglioni, interconectați între ei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pediculul vasculo-nervos intercostal;ramul posterior, se distribuie la musculatura sacrospinală;ramul comunicant, care face legătura cu lanțul simpatic toracal;ramul meningeal, care este un ram recurent, întorcându-se prin gaura de conjugare pentru a se distribui la meningele spinal. Lanțurile simpatice dorsale Lanțul simpatic dorsal drept sau stâng este format din 10 sau 11 ganglioni, interconectați între ei prin fibre nervoase. Primul ganglion dorsal este unit cu ganglionul cervical inferior pentru a forma ganglionul stelat. Ganglionii simpatici pot fi situați la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ramul posterior, se distribuie la musculatura sacrospinală;ramul comunicant, care face legătura cu lanțul simpatic toracal;ramul meningeal, care este un ram recurent, întorcându-se prin gaura de conjugare pentru a se distribui la meningele spinal. Lanțurile simpatice dorsale Lanțul simpatic dorsal drept sau stâng este format din 10 sau 11 ganglioni, interconectați între ei prin fibre nervoase. Primul ganglion dorsal este unit cu ganglionul cervical inferior pentru a forma ganglionul stelat. Ganglionii simpatici pot fi situați la nivelul capului coastei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
la meningele spinal. Lanțurile simpatice dorsale Lanțul simpatic dorsal drept sau stâng este format din 10 sau 11 ganglioni, interconectați între ei prin fibre nervoase. Primul ganglion dorsal este unit cu ganglionul cervical inferior pentru a forma ganglionul stelat. Ganglionii simpatici pot fi situați la nivelul capului coastei, articulației costovertebrale sau chiar pe fața laterală a coloanei vertebrale. Fiecare ganglion primește un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
este unit cu ganglionul cervical inferior pentru a forma ganglionul stelat. Ganglionii simpatici pot fi situați la nivelul capului coastei, articulației costovertebrale sau chiar pe fața laterală a coloanei vertebrale. Fiecare ganglion primește un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii anterioare (motorie) a nervului spinal, pătrund în ganglionul simpatic unde fac sinapsă (unele fibre nervoase pot trece fără a face sinapsă), după care prin ramul cenușiu se întorc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
costovertebrale sau chiar pe fața laterală a coloanei vertebrale. Fiecare ganglion primește un ram comunicant alb, ce conține fibre simpatice preganglionare din coarnele laterale ale măduvei spinării. Aceste fibre împrumută calea rădăcinii anterioare (motorie) a nervului spinal, pătrund în ganglionul simpatic unde fac sinapsă (unele fibre nervoase pot trece fără a face sinapsă), după care prin ramul cenușiu se întorc în nervul spinal [7]. Reprezintă interes chirurgical ganglionul dorsal II pentru chirurgia hiperhidrozei axilo-palmare și a bolii Raynaud - simpatectomia toracică înaltă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
În aproape un sfert din cazuri (24,2%), nu s-a evidențiat o interconexiune T2→T1, descoperindu-se un ram comunicant între T2 și ganglionul stelat. În urma acestui studiu s-a mai constatat și o mare variabilitate topografică a ganglionului simpatic dorsal 2:spațiul II intercostal (50%);marginea superioară a coastei II;coasta 2 - coasta 3, fuzat cu ganglionul stelat;marginea inferioară a coastei 2;coasta 2-3, fuzat cu ganglionul 3 simpatic;ganglion 2 neidentificabil (7,6%). Din ganglionii simpatici toracali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mai constatat și o mare variabilitate topografică a ganglionului simpatic dorsal 2:spațiul II intercostal (50%);marginea superioară a coastei II;coasta 2 - coasta 3, fuzat cu ganglionul stelat;marginea inferioară a coastei 2;coasta 2-3, fuzat cu ganglionul 3 simpatic;ganglion 2 neidentificabil (7,6%). Din ganglionii simpatici toracali 6, 7, 8, 9 naște nervul splahnic mare, iar din ganglionii 10,11 pleacă nervul splahnic mic. Cei doi splahnici trec spre cavitatea abdominală pentru a se ramifica în plexul solar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ganglionului simpatic dorsal 2:spațiul II intercostal (50%);marginea superioară a coastei II;coasta 2 - coasta 3, fuzat cu ganglionul stelat;marginea inferioară a coastei 2;coasta 2-3, fuzat cu ganglionul 3 simpatic;ganglion 2 neidentificabil (7,6%). Din ganglionii simpatici toracali 6, 7, 8, 9 naște nervul splahnic mare, iar din ganglionii 10,11 pleacă nervul splahnic mic. Cei doi splahnici trec spre cavitatea abdominală pentru a se ramifica în plexul solar. Nervul splahnic minim (renal), ce se distribuie în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
splahnic mare, iar din ganglionii 10,11 pleacă nervul splahnic mic. Cei doi splahnici trec spre cavitatea abdominală pentru a se ramifica în plexul solar. Nervul splahnic minim (renal), ce se distribuie în plexul renal, ia naștere din ultimul ganglion simpatic dorsal [18]. Paraganglionii mediastinali Structurile neurogene paraganglionare fac parte din sistemul neuroendocrin al organismului, fiind cuiburi de celule din creasta neurală. Paraganglionii, în funcție de topografie, inervație și aspecte microscopice au fost împărțiți în 4 categorii (Glenner și Gimley, 1974), citat de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
brahiomerici derivă din arcurile branhiale. Astfel, paraganglionii aorto-pulmonari (corpusculii aortici) iau naștere din arcurile 4 și 5, paraganglionii coronarieni din arcul al cincilea branhial iar paraganglionii pulmonari provin din al șaselea arc branhial. În spațiile paravertebrale, bilateral, se găsesc paraganglionii simpatici paraaortici, care fac parte din al treilea grup paraganglionar (aortico-simpatic). Paraganglionii sunt formați din două tipuri de celule - celulele principale și celulele de susținere. Celulele principale au granule ce conțin o serie de amine care în principal sunt catecolamine, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de frica inimicilor care-l vânează, ci tocmai fiindcă e bine educat; nonerou prin excelență În situații tensionate, junele Venturiano are sentimentul fatalității: „Destinul mă persecută implacabil...”; „oră fatală pentru mine!”. Episodul capătă caracter pseudoepopeic. Rică e hilar, grotesc și simpatic. Perspectiva lui asupra peripețiunilor trăite corespunde imaginii lumii ca circ; el reconstituie În manieră gravă clasicul joc al șoarecelui și pisicii. Dar scena Înlăturării măștii intrusului și recunoașterii identității lui onorabile Îl readuce În sfera teatralității pure, smulgând admirația negustorului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]