5,099 matches
-
marcă pentru diateza reflexivă, persoana a III-a) de cele care îndeplinesc funcție sintactică (Se vede zilnic în oglindă. [pe sine] pronumele reflexiv se îndeplinește funcția sintactică de complement direct), respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare, în frază). Funcția sintactică-tip a pronumelor în calitatea lor de cuvinte-substitut este funcția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv de cele care îndeplinesc dublu rol102 în propoziție (funcție sintactică) și în frază (marcă de tip raportual): Știe ce face. (pronumele relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare, în frază). Funcția sintactică-tip a pronumelor în calitatea lor de cuvinte-substitut este funcția de subiect, alături de care sunt reperabile, în comunicare, și alte funcții sintactice 103: * subiect: Celălalt a câștigat. (pronume în cazul nominativ); Au mai plecat dintre ei. (pronume în cazul acuzativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
relativ ce = complement direct în propoziție și element de relație, marcă a raportului de subordonare, în frază). Funcția sintactică-tip a pronumelor în calitatea lor de cuvinte-substitut este funcția de subiect, alături de care sunt reperabile, în comunicare, și alte funcții sintactice 103: * subiect: Celălalt a câștigat. (pronume în cazul nominativ); Au mai plecat dintre ei. (pronume în cazul acuzativ); Ai lui au plecat. (pronume în cazul genitiv); Dau acest volum cui are nevoie de el. (pronume în cazul dativ); * nume predicativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă direct sau indirect: numerale cardinale (indicând numărul elementelor: trei, unsprezece, o sută douăzeci și cinci, mie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași trei valori morfologice, numeralele pot îndeplini următoarele funcții sintactice 106: * subiect: Amândoi au avut de câștigat. (numeral în cazul nominativ); Au participat la concurs elevii a doi profesori și ai amândurora au câștigat premii. (numeral în cazul genitiv); * nume predicativ: Premianții sunt doi dintre participanții din clasa lui. (numeral
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca o clasă de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta este verb predicativ, însă la un mod nepersonal, nepredicativ (modul infinitiv), îndeplinind aici funcția sintactică de subiect; trecut la un mod personal, predicativ L-a ajuta [îl va ajuta]și pe el...; Ar ajuta pe oricine ar avea nevoie. , acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doua (ai venit, ați venit, vino) vs. persoana a treia (vine, ar veni); * numărul (prin raportare, de asemenea, la persoanele care realizează acțiunea): singular (vii, vino, vine, a venit etc.) vs. plural (venim, au venit, vor veni, veniți etc.); Funcțiile sintactice ale verbelor sunt condiționate, în primul rând, de caracterul predicativ sau nepredicativ al acestora, respectiv de modul (predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un mod personal, predicativ îndeplinește funcția sintatică-tip de predicat verbal
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un mod personal, predicativ îndeplinește funcția sintatică-tip de predicat verbal: Vino repede!, în timp ce verbele predicative care se află la un mod nepersonal, nepredicativ pot îndeplini alte funcții sintactice 111, precum: * subiect: E ușor a-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la modul gerunziu); Era simplu de rezolvat. (verb predicativ la modul supin); * nume predicativ: Dorința sa este de a ajunge
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doar informație logică, informație stilistică sau informație gramaticală; morfologic, eterogenitatea acestei clase este dată de faptul că o parte dintre componentele ei prezintă categoria gramaticală a gradelor de comparație, în timp ce restul nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilistică sau informație gramaticală; morfologic, eterogenitatea acestei clase este dată de faptul că o parte dintre componentele ei prezintă categoria gramaticală a gradelor de comparație, în timp ce restul nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că o parte dintre componentele ei prezintă categoria gramaticală a gradelor de comparație, în timp ce restul nu prezintă nici o categorie gramaticală; prin raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază 115). Adverbele din limba română se diferențiază 116
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
raportare la criteriul sintactic, adverbul îndeplinește funcția sintactică-tip de complement circumstanțial sau, în funcție de valoarea sa, fie cumulativ funcție sintactică și funcție de marcă de tip raportual, fie funcție de marcă de tip categorial, funcție exclusiv stilistică sau se constituie în unitate sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază 115). Adverbele din limba română se diferențiază 116 în funcție de: * formă/ structură: adverbe sintetice, simple (mâine, sus, cum etc.) sau adverbe compuse (după-amiază, ici-colo etc.) vs. adverbe perifrastice/ locuțiuni adverbiale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc: Pleacă undeva., * complement circumstanțial de timp: Când te întorci?; * complement circumstanțial de mod: A procedat corect.; * complement circumstanțial de cauză: De aceea a greșit, pentru că s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
s-a grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică în propoziția din care fac parte și rol de element de relație în frază, fiind astfel mărci de tip raportual: (Ori)unde ar pleca/, se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se vor simți bine împreună. (ori)unde = complement circumstanțial de loc în prima propoziție și marcă a raportului de subordonare în frază (element de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte de voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui și în unități sintactice de sine stătătoare (substitute de propoziții/ fraze). Interjecțiile din limba română se diferențiază 120 în funcție de: * formă/ structură: interjecții sintetice, simple (ura, bravo, miau, bis, halt, wow etc.) sau compuse
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui și în unități sintactice de sine stătătoare (substitute de propoziții/ fraze). Interjecțiile din limba română se diferențiază 120 în funcție de: * formă/ structură: interjecții sintetice, simple (ura, bravo, miau, bis, halt, wow etc.) sau compuse (hodoronc-tronc, tic-tac, cip-cirip, lipa-lipa etc.) vs. interjecții perifrastice/ locuțiuni interjecționale (Doamne ferește
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vedere morfologic, interjecțiile nu se raportează la categorii gramaticale, fiind, în principiu, invariabile cu excepția exemplelor de tipul haidem, haideți, asimilabile unor forme verbale imperative și asociate unor subiecte-pronume în nominativ, persoana I sau a II-a. Prin raportare la criteriul sintactic, se remarcă eterogenitatea clasei interjecțiilor. Deși nu au o funcție sintactică-tip, interjecțiile pot îndeplini, contextual, funcția 121 de: * subiect: Se aude cip-cirip.; * predicat verbal/ interjecțional: Hai cu noi!; Ploaia pic-pic pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]