4,332 matches
-
dacă În aceste cazuri a fost vorba despre autentice sacrificii cu motivații religioase sau, mai probabil, de pedepse aplicate celor care practicau evanghelizarea cu forța armelor. 2. RELIGIA BALTICILORTC "2. RELIGIA BALTICILOR" 1. Izvoareletc "1. Izvoarele" Dacă izvoarele pentru religia slavilor sunt puține, cele legate de religia balticilor sunt și mai puține. În afară de câteva aluzii scurte prezente la autorii clasici (Herodot, Ptolemeu, Tacitus etc.), avem de-a face esențialmente cu două tipuri de izvoare. Pe de o parte, există mărturii directe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
the Occasion of His Seventieth Birthday, Haga, Paris, vol. I, pp. 197 sqq. Biezais, H. (1972), „Die himmlische Götterfamilie der alten Letten”, În Acta Universitatis Upsaliensis, Historia Religionum, nr. 5. Boyer, R. (1990), „L’uomo e il sacro presso gli Slavi”, În J. Ries, Trattato di antropologia del sacro, vol. II, L’uomo indoeuropeo e il sacro, Milano, pp. 213 sqq. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile (coord.), Alle origini di Roma, Pisa, pp. 9
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În Beiträge zur Namenforschung,nr. 8, pp. 72 sqq. Meillet, A. (1926), „Le vocabulaire slave et le vocabulaire indo-iranien”, În Revue des Etudes Slaves, nr. 6, pp. 165 sqq. Meriggi, B. (1952), „Il concetto del dio nelle religioni dei popoli slavi”, În Ricerche Slavistiche, nr. 1, pp. 148 sqq. Meyer, C.H. (1931), „Fontes historiae religionis slavicae”, În C. Clemen (coord.), Fontes historiae religionum ex auctoribus graecis et latinis collecti, fasc. 4, Berlin. Meyer, G. (1891), Etymologisches Wörterbuch der albanischen Sprache, Strassburg
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
incluse, alături de „psalmii aleși” (alcătuiți de Nicephoros Vlemmides în secolul al XIII-lea), în slujba utreniei la unele sărbători creștine. Scrise în jurul anului 1400, în slavona mediobulgară, acestea s-au răspândit curând nu numai pe teritoriul românesc, ci și la slavii sudici și răsăriteni, câteva manuscrise dintre cele mai vechi menționând clar numele și calitatea autorului: Pripeale la toate sărbătorile împărătești și ale Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor preacuvioșilor Părinți mari și sfinți și ale marilor mucenici aleși și ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
de sfințenie, justificată de o excepțională introspecție religioasă sau ideologică. Apelurile la solidaritate ortodoxă erau adeseori urmate de anexări. Înlocuite de apeluri marxiste, rușii erau convinși că și ceilalți doreau să fie la fel de sfinți așa cum credeau ei că sînt. Nefiind slavi, românii s-au deșteptat mai întîi cînd și-au văzut speranțele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat în secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. Începînd cu domnia ei, rușii au traversat în marș principatele române în drum spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a continuat în secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. Începînd cu domnia ei, rușii au traversat în marș principatele române în drum spre Constantinopol de mai mult de zece ori, spre intangibilul țel al Țarigradului, primul dascăl al slavilor de răsărit, spre visul de a sluji liturghia în Catedrala HagiaSofia, curățată între timp de necredincioși. Ori de cîte ori au trecut, au lăsat în urma lor o dîră de jaf, moarte, boli și ruine. Un stat rus centralizat începuse să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și evrei pare mult mai echilibrată. În orașe, evreii sînt reprezentați în număr foarte mare. O situație total diferită se înregistrează în licee și școli profesionale. Basarabia, Numărul de studenți Credința Licee Alte școli Creștini ortodocși (români, lipoveni, ruși, alți slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul Regat Oraș Români Evrei București 441 781 Iași 37 108 Galați 190 199 Universitatea din Iași Facultatea Români Evrei Medicina 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Tatar-Bunar o continuare a politicii țariste. Acum nu mai vin cu prapuri, icoane de sfinți și moaște de martiri, ci în bărci cu motor și cu pistoale ca să ucidă", scria el168. URSS-ul revendica acum și zonele locuite de slavi ale Bucovinei. Totul era limpede pentru Iorga. Sovieticii încercau să se folosească de ideologia comunistă ca să refacă Rusia așa cum fusese 169. S-ar putea ca acest lucru să fi fost adevărat, dar toate acestea făceau ca proasta guvernare românească să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorici și-ar asuma-o. Iorga părea să fie conștient de măreția sarcinii, pe care a continuat-o pînă la ultimul ceas al vieții sale. După război, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor României, a ungurilor, bulgarilor, a slavilor de răsărit, și istoria Albaniei. Scrierile sale despre istoria ungurilor și bulgarilor au constituit contribuții la Istoria universală a lui Helmolt, volumul 4: Maghiarii, vol. 4, pp. 445-487, Leipzig, 1919. Istoria ungurilor scrisă de Iorga a stîrnit o furtună de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a poporului albanez (București, 1919). El vedea în Albania un fel de "balcon la Marea Venețiană" (Marea Adriatică). Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga față de Italia, el a recunoscut întotdeauna că țărmul de est al Adriaticii este locuit de slavi și albanezi, care erau deosebit de nemulțumiți de pretențiile italienilor. A oferit în cartea sa cîteva mostre elocvente ale "zigzagurilor", naivității și visurilor sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sacre pentru Iorga. Avea cunoștințe istorice imense, dar a ști nu înseamnă neapărat a prezice lucruri care urmează să se întîmple. Iar atunci cînd Italia a înghițit Albania, Iorga a fost foarte nefericit. Atunci cînd a scris Scurtă istorie a slavilor răsăriteni: Rusia și Polonia (București, 1919), Iorga s-a temut, ca de obicei, că oamenii nu o vor citi. Ar fi păcat dacă n-au făcut-o. Lucrarea aceasta merge pînă la rădăcinile controversei polonoruse, explicînd că, deși rușii și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Datorită acestui fapt, ei au evoluat în culturi și lumi foarte diferite, ceea ce a dus în ultimă instanță la o ostilitate aproape totală. În ceea ce privește istoria rușilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea în "teoria scandinavă". El critica incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apuseană de a forma un stat și copierea sistemului de organizare al scandinavilor. În Drepturile românilor asupra teritoriului lor național unitar (București, 1919), Iorga încearcă să dovedească faptul că românii au drepturi istorice, etnice și economice asupra teritoriilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care aceasta servea drept mijloc de răspîndire a naționalismului românesc 98. În ceea ce privește misticismul legionarilor, Iorga a manifestat întotdeauna o aversiune sănătoasă față de tot ce este abstract. El era un raționalist latin și explica misticismul Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
latin; este foarte surprinzător faptul că există relativ puține cuvinte (slave sau de alte origini) în limba română, dacă ținem seama de valurile populațiilor care au trecut prin această regiune. Cu toate că românii au împrumutat cuvinte (și alte elemente culturale) de la slavi și unguri și s-au amestecat prin căsătorii cu ei (ba chiar și cu tătarii, iar mai tîrziu cu grecii etc.), ei nu au fost niciodată slavizați, cum s-a întîmplat cu bulgarii și macedonenii, care nu erau de origine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
maghiare), numărul lor mare în Transilvania va fi recunoscut oficial. Firește, atunci cînd ungurii au ajuns în Transilvania, nu au găsit aici nici state, nici orașe latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulată! Erau latini (și slavi) pe crestele munților și în codrii nepătrunși, așa cum demonstrează numele formațiunilor geografice pe care ungurii nu au reușit să le asimileze în secolele care au urmat. Astfel, la începutul secolului al XIV-lea, a început un proces de asimilare a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au devenit membri ai nobilimii maghiare de rînd. Majoritatea covîrșitoare a românilor au fost transformați în șerbi, dar au supraviețuit, totuși. Istoricul și profesorul ceh Susta a afirmat că românii sînt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai occidentali slavi 209. O asemenea postură precară i-a învățat atît pe cehi cît și pe români să devină virtuozii supraviețuirii. Capacitatea de supraviețuire a românilor transformă chiar și rămînerile în urmă în oportunități și reușește întotdeauna să-i facă să rămînă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia a abandonat marxismul în favoarea unui străvechi colectivism slav primitiv". Sau: "Hitler este încarnarea unui străvechi tribalism sălbatic german și a unei religii păgîne germane din vechime"8. Sub titlul Civilizația frustrării și a irosirii, Iorga descria cum vedea el viața modernă. Omul este (în marile orașe) "aruncat în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un Zelinschi, un mistic slav. Cît privește curentul antisemit, Iorga recunoștea gravitatea chestiunii evreiești și faptul că evreii blocau intrarea românilor în orașe (cu excepția Olteniei). El le amintea tinerilor că el însuși fusese mai radical în privința aceasta, dar îi sfătuia pe studenți să nu iasă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întemeierea Romei și au dăinuit după căderea ei. Ei s-au integrat în viitoarea națiune română pe durata acestui proces de formare și au rămas neclintiți în acest ținut, care (după părerea lui Iorga) a fost relativ puțin influențat de către slavii din jur. Acești români înconjurați de popoare slave erau legați de "Roma de Răsărit" (Bizanțul). Datorită contactului lor permanent cu Bizanțul, ei au păstrat vie Roma antică și moștenirea romană. Reprezentînd astfel echilibrul moral, românii au contribuit la consolidarea națiunilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau egali ca număr cu neungurii și conduceau Transilvania, în ciuda majorității românești. El voia să promoveze cooperarea româno-maghiară cu condiția ca ungurii să accepte Acordul de la Versailles. O asemenea cooperare era vitală pentru Iorga. Ambele popoare trăiau într-un mediu slav și german, iar după aceea au urmat Stalin și Hitler. Iorga era în primul și în ultimul rînd român. Acordîndu-le ungurilor drepturi istorice și organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale României) încorporarea unor numeroase populații de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Înainte de aceasta, făcuse în mai multe rînduri gesturi prietenești față de ei. După venirea lui Hitler la putere, Iorga a adoptat o poziție violentă împotriva intruziunilor naziste în România prin intermediul minorității germane. Celelalte grupuri etnice mai puțin numeroase (armeni, greci, turci, slavi etc.) erau considerate de el drept "minorități prietenoase". Ele erau acceptate de către Iorga nu conform contribuției lor, ci în funcție de loialitatea lor față de România. Este interesant faptul că Iorga a spus puține lucruri bune sau rele despre numeroșii (și foarte controversații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestei cărți (alături de alți istorici) susține că epoca fanariotă a istoriei României a fost dezastruoasă 18 N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Iași, 1917. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial chiar și iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost atît de prorus ca muntenegrenii. Dar și speranțele lor au fost spulberate în 1948. Vezi Milovan Djilas, Conversations with Stalin, New York, 1962, passim 19 N. Iorga, op. cit., passim 20 N. Iorga, Răsboiul pentru independența României (acțiuni diplomatice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]